Ministerul Sănătății a semnat autorizația pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj. Când va fi finalizat

Codruț BURDUJAN
-
0
Ministerul Sănătății a semnat autorizația pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj. Când va fi finalizat

Nu mai este doar o promisiune: Spitalul Regional de Urgență Cluj va avea în dotare 849 paturi, 6 centre medicale, ambulatoriu de specialitate, heliport și spații dedicate pentru dezvoltarea profesională a medicilor și asistenților.

Ministerul Sănătății a confirmat printr-un comunicat că autorizaţia de construire a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj a fost parafată.

România va avea astfel trei spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova.

”Lucrările de construcție ar urma să înceapă anul acesta și estimăm că vor fi finalizate în anul 2027! Pentru buna desfășurare a proiectelor spitalelor regionale, începând cu obținerea autorizațiilor și terminând cu planificarea resurselor umane necesare, Ministerul Sănătății a organizat grupuri tehnice de lucru din care fac parte reprezentanții Consiliului Județean, ai Primăriei, Direcției de Sănătate Publică și ai Universităților de Medicină și Farmacie. România construiește spitale!”, a transmis Ministerul Sănătății.

Câte cazuri de gripă și viroze au fost raportate în ultima săptămână. Datele INSP

Mateescu Cristi
-
0
Câte cazuri de gripă și viroze au fost raportate în ultima săptămână. Datele INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 17 – 23 aprilie, au fost raportate 60.403 cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii, în scădere cu 33,7% față de săptămâna precedentă.

„Variaţia în plus faţă de media calculată de 47.420 cazuri din aceleaşi săptămâni din 5 sezoane pre-pandemice (2015-2019) a fost de 27,4%. Numărul de cazuri înregistrat în aceeaşi săptămână a ultimului sezon epidemic (2019 – 2020) a fost de 16.065”, precizează sursa citată.

Potrivit INSP, în perioada 17 – 23 aprilie, au fost raportate 861 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 779 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.

Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (369) şi în judeţele Timiş (65) şi Cluj (53), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 50.

În acelaşi interval, au fost înregistrate 75 cazuri de gripă confirmate de laborator (unul cu virus AH1, 44 cu virus gripal A nesubtipat şi 30 cu virus gripal B).

Conform sursei citate, de la începutul sezonului au fost raportate 97 decese confirmate cu virus gripal, dintre care 59 cu virus gripal tip A H1 (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS şi o co-infecţie cu VRS), 13 cu virus gripal tip A H3 (din care două co-infecţii cu SARS-CoV-2), 23 cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care 4 co-infecţii cu SARS-CoV-2), două 2 cu virus gripal tip B (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2).

Până la data de 23 aprilie, au fost vaccinate antigripal 1.486.121 de persoane din grupele la risc, cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.

OMS: Îndemn la acțiune pentru îmbunătățirea pregătirilor necesare în cazul unor pandemii viitoare

Codruț BURDUJAN
-
0
OMS: Îndemn la acțiune pentru îmbunătățirea pregătirilor necesare în cazul unor pandemii viitoare

OMS a lansat o nouă inițiativă care oferă îndrumări privind planificarea integrată de a răspunde oricărui agent patogen respirator, cum ar fi gripa sau coronavirusul.

Noua Inițiativă de pregătire și reziliență pentru amenințări emergente , sau PRET, încorporează cele mai recente instrumente și abordări pentru învățarea comună și acțiunea colectivă stabilite în timpul pandemiei de COVID-19 și a altor urgențe recente de sănătate publică.

Prin intermediul inițiativei, OMS va folosi o abordare a modului de transmitere pentru a ghida țările în planificarea pandemiei, având în vedere că multe capacități și capacități sunt comune în rândul grupurilor de agenți patogeni. PRET răspunde apelului pentru îndrumări tehnice și sprijin pentru promovarea și consolidarea pregătirii și răspunsului integrat, așa cum este subliniat în rezoluțiile Adunării Mondiale a Sănătății.

Având în vedere pandemia COVID-19 în curs și posibila amenințare a gripei aviare, acest modul va permite țărilor să-și revizuiască, să testeze și să-și actualizeze în mod critic eforturile de planificare a pandemiei respiratorii pentru a se asigura că au capacitățile funcționale și capacitățile existente.

Pandemia COVID-19 și alte urgențe de sănătate au arătat că țările trebuie să fie pregătite din punct de vedere operațional pentru a răspunde amenințărilor legate de bolile infecțioase, cu planuri de pregătire personalizate în mână și o mai bună coordonare și colaborare cu alte sectoare precum agricultura.

Primul modul al Inițiativei PRET se concentrează pe agenții patogeni respiratori, inclusiv gripa, coronavirusurile și virusul sincițial respirator

„Activitățile de pregătire, prevenire și răspuns nu trebuie să fie exclusiv domeniului de sănătate”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Așa cum urgențele de sănătate au impact în multe sectoare, la fel trebuie să eforturile noastre de pregătire și răspuns să acopere sectoare, discipline și agenți patogeni. De asemenea, este esențial ca angajamentul comunității și echitatea să fie centrul eforturilor noastre, în special pentru acele populații care sunt marginalizate și cele mai expuse riscului.”

PRET este o evoluție a abordării OMS față de pregătirea pentru pandemie prin aplicarea unui mod de lentilă de transmitere, mai degrabă decât concentrarea asupra bolilor specifice. OMS va continua să dezvolte și să difuzeze îndrumări cu privire la anumite boli, după cum este necesar.

Lansarea inițiativei are loc în ultima zi de întâlniri cu peste 120 de persoane care reprezintă statele membre, partenerii și secretariatul OMS, pentru a defini calea de urmat pentru PRET, inclusiv dezvoltarea unei foi de parcurs de implementare la nivel mondial pentru pregătirea pentru pandemie de patogeni respiratori.

Un proces în desfășurare pentru a identifica următorul grup de agenți patogeni – cum ar fi arbovirusurile care urmează să fie abordate în cadrul acestei inițiative – va urma prioritățile identificate prin cele zece propuneri de consolidare a arhitecturii globale pentru pregătirea, răspunsul și reziliența pentru situații de urgență în sănătate (HEPR).

Inițiativa PRET introduce o nouă eră pentru pregătirea pentru pandemie și reprezintă o evoluție a activităților de bază ale OMS pentru a sprijini toate statele membre în consolidarea capacităților și capacităților de pregătire, prevenire și răspuns pentru situații de urgență medicală. Inițiativa poate servi și la operaționalizarea obiectivelor și prevederilor Acordului privind pandemia, care este în prezent în curs de negociere de statele membre ale OMS.

Îndemn la acțiune

Acest apel la acțiune a fost lansat la Preparedness and Resilience for Emerging Threats (PRET) – Reuniunea globală pentru viitoarele pandemii de patogeni respiratori, care a avut loc în perioada 24-26 aprilie 2023 la Geneva, Elveția.

„OMS, statele membre și partenerii lucrează împreună pentru a identifica și implementa acțiuni prioritare pentru a consolida pregătirea națională, regională și globală pentru pandemii și amenințările emergente cu boli infecțioase. Recunoaștem rolul comunităților și al tuturor sectoarelor și necesitatea unui impuls armonizat și susținut pentru a pune capăt ciclului de panică și neglijare care este prea frecvent în pregătirea și răspunsul la pandemie.  

Reamintim lecții din epidemiile și pandemiile anterioare, în special cele cauzate de agenții patogeni respiratori. Acești agenți patogeni au și vor continua să reprezinte o amenințare globală semnificativă, cu potențialul de a provoca morbiditate și mortalitate uriașă, de a copleși sistemele de sănătate, de a destabiliza economia globală și de a exacerba inechitățile, care există în accesul atât la instrumentele de prevenire a pandemiilor, cât și asistență medicală pentru toți oamenii.   

Acesta este un apel la acțiune pentru a accelera pregătirea pentru pandemii și amenințări emergente la nivel global. Pregătirea eficientă se bazează pe o planificare solidă și pe acțiuni coordonate” se arată în comunicatul Organizației.

„Răspunsul la pandemia de COVID-19 a demonstrat ce se poate realiza cu angajament politic, implicare comunitară și finanțare. În centrul acestei activități este asigurarea echității pentru a fi pregătiți împreună pentru următoarea pandemie.

Este necesară o acțiune la nivelul întregii societăți pentru a realiza progresele prezentate în acest apel la acțiune. Prin urmare, implementarea ar trebui să consolideze reziliența comunităților; întreține, susține și construiește pe sisteme de rutină; și să beneficieze de capacități mai largi de pregătire și răspuns pentru situații de urgență” – transmite OMS.

Propunere privind modificarea protocolului de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 în spitalele din România

Codruț BURDUJAN
-
0
Propunere privind modificarea protocolului de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 în spitalele din România

Comisia de boli infecțioase a Ministerului Sănătății propune un protocol de tratament revizuit pentru pacienții adulți; acesta abordează cazul general al pacienților cu COVID-19, fără a detalia situații particulare.

Pentru realizarea acestuia au fost analizate prevederile documentelor emise de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, ale unor ghiduri terapeutice și alte materiale publicate de la realizarea versiunii anterioare, după cum urmează:

  1. Persoana cu infecție asimptomatică cu SARS-CoV-2 nu necesită un tratament medicamentos.
  2. Îngrijirea pacienților cu forme ușoare de boală, în cazul pacienților fără factori de risc pentru evoluție severă, recurge la medicație simptomatică; simptomaticele pot fi utile și pentru pacienți cu forme mai severe de boală.
  3. Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat începând din primele zile de evoluție; raportul beneficiu/risc este cu atât mai mare cu cât pacientul are un risc mai mare de evoluție severă. De aceea antiviralele se administrează în primul rând pacienților cu forme nonsevere de boală care au factori de risc pentru evoluția severă.

  1. Dintre antivirale, remdesivir se recomandă în formele medii de boală la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă și în formele severe, pe criterii de disponibilitate, eficiență și riscuri. Antiviralele cu administrare orală (molnupiravir, paxlovid) pot fi folosite în formele ușoare și medii de boală, la pacienții evaluați clinic, imagistic și biologic, atât la pacienții spitalizați cât și la cei tratați în ambulator. Anticorpii monoclonali neutralizanți sunt recomandați în formele ușoare și medii de boală, cât mai repede după debutul bolii; efectul benefic este mai ridicat în cazul administrării la pacienții cu factori de risc pentru evoluția severă a COVID-19. Administrarea lor se va face în funcție de variantele virale majoritar circulante, odată cu actualizarea datelor științifice disponibile.
  2. Monitorizarea pacientului este extrem de importantă pentru a surprinde o evoluție a bolii din faza inițială, de multiplicare virală, către faza inflamatorie, ceea ce impune modificarea atitudinii terapeutice.
  3. Tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat dexametazonă) este indicat la pacienții cu inflamație sistemică, care necesită administrare de oxigen.
  4. Imunomodulatoarele sunt rezervate doar cazurilor cu inflamație excesivă și deteriorare clinică rapid progresivă, necontrolată de corticoizi în doză antiinflamatorie, iar alegerea lor va depinde de eficiență, de efectele adverse posibile și de disponibilitatea lor la un moment dat.
  5. Plasma de convalescent cu concentrații mari de anticorpi specifici este înlocuită în indicațiile sale de anticorpii monoclonali neutralizanți, având același mecanism de acțiune, o eficiență greu predictibilă și un risc mai ridicat de reacții adverse – accidentele posttransfuzionale.
  6. Administrarea profilactică de anticoagulant este indicată tuturor pacienților spitalizați, cu excepția celor care primesc deja un tratament anticoagulant și care vor continua să primească doze terapeutice.
  7. Stabilirea riscului tromboembolic se poate face cu scoruri consacrate pentru alte afecțiuni la care se adaugă și factori de risc specifici legați de COVID-19.
  8. Administrarea de doze terapeutice de anticoagulant se face pentru indicațiile standard, dar și pentru pacienți cu COVID-19 cu risc tromboembolic mare (agravarea suferinței respiratorii și/sau sindrom inflamator marcat) și risc hemoragic mic.
  9. Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19. Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene simultane infecției cu SARS-CoV-2 sunt foarte rare; se administrează antibiotic doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă.
  10. Inițierea tratamentului antibiotic pe parcursul îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face dacă s-a produs o suprainfecție bacteriană.
  11. Alegerea antibioticelor pentru situațiile rare de infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată trebuie să țină cont de eficiență, dar și de riscurile de dismicrobisme: infecții cu C. difficile, selectarea de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.
  12. Pentru infecții asociate asistenței medicale de etiologie bacteriană care apar în timpul îngrijirii pacienților cu COVID-19 este important să fie decis tratamentul în raport cu circulația bacteriană în respectivul spital.
  13. Principalul suport pentru pacienții cu forme severe și critice de COVID-19 este corectarea hipoxemiei, la care este necesar să aibă acces rapid pacienții cu forme severe/critice.
  14. Pentru pacienții monitorizați la domiciliu se aplică recomandările de mai sus: infectații asimptomatici nu primesc tratament, pacienții cu forme ușoare de boală primesc simptomatice și medicație cu efect antiviral, mai ales dacă au factori de risc pentru evoluție severă, pacienții cu forme medii și severe care rămân la domiciliu pot primi profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc (în primul rând imobilizarea la pat).
  15. Colaborarea dintre medici din diverse specialități medicale este necesară pentru a putea îngriji manifestările variate/complexe ale COVID-19.
  16. Utilizarea de azitromicină (și alte antibiotice) și de corticoizi la domiciliu în COVID-19 reprezintă de cele mai multe ori un abuz, cu consecințe nedorite asupra evoluției pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice și poate avea o evoluție prelungită a bolii.

Recomandări particulare pentru cazurile pediatrice

În cadrul protocolului sunt incluse recomandări particulare legate de cazurile pediatrice, în funcție de gravitate:

• forma ușoară: simptome generale și/sau de tract respirator superior, fără manifestări evocatorii de pneumonie, fără afectare pulmonară;
• forma medie: pacienți cu pneumonie confirmată imagistic, dar fără hipoxemie (dacă nu există afectare respiratorie anterioară bolii actuale);
• forma severă: detresă respiratorie cu SaO2 sub 94% în aerul atmosferic și anomalii imagistice de afectare pulmonară;
• forma critică: pacienți care prezintă insuficiență respiratorie severă cu necesar de suport ventilator, șoc septic și/sau disfuncție multiplă de organe

Conform datelor actuale din literatura de specialitate, copiii care prezintă în antecedente afecțiuni cronice (patologie neurologică, sindroame genetice – inclusiv trisomia 21, obezitate, boli cardiopulmonare cronice), imunocompromiși, precum și adolescenții mai mari (vârsta peste 16 ani) pot fi considerați cu risc crescut de boală severă.

Puteți consulta textul integral al noului protocol propus de Ministerul Sănătății aici.

Guvern: Pacienții români cu arsuri grave vor putea fi tratați și la Bruxelles

Codruț BURDUJAN
-
0
Guvern: Pacienții români cu arsuri grave vor putea fi tratați și la Bruxelles

Un memorandum de parteneriat între Ministerul Sănătăţii, MAI, MAE şi MApN şi Ministerul Apărării din Belgia, referitor la internarea şi tratarea pacienţilor români cu arsuri grave în Spitalul Militar ”Regina Astrid” din Bruxelles a fost aprobat recent de Guvern.

Conform purtătorului de cuvânt al instituției, Dan Cărbunaru, prin acest act normativ se creează un cadru care permite colaborarea instituțiilor din cele două state în legătură cu internarea şi tratarea pacienţilor români cu arsuri grave la Spitalul militar „Regina Astrid” din Bruxelles.

România deține în prezent doar 24 paturi pentru cazurile cu arsuri medii şi severe, mult sub numărul mare de pacienţi care trebuie trataţi şi pentru care este vital transferul în termen de 24 sau 48 de ore într-un centru performant.

Memorandumul, încheiat pe o perioadă de 5 ani, se reînnoiește automat

În ultimii ani, românii care au suferit arsuri cu grade diferite de complexitate au fost transferați și tratați în Belgia, la Spitalul Militar „Reine Astrid”, cel mai mare centru pentru marii arși din Benelux, precum și în alte centre spitalicești belgiene.

Demersurile privind încheierea acestui Memorandum de Înțelegere au fost relansate, la solicitarea părții belgiene, la începutul anului 2021, actul fiind analizat și completat de autoritățile române.

Spitalul Militar “Reine Astrid” din Belgia, cel mai mare centru pentru pacienții cu arsuri grave din Benelux, deține 7 paturi pentru tratamente intensive și 28 de paturi pentru cazuri mai ușoare,fiind dotat cu cele mai specializate echipamente medicale de specialitate.

„Gripa câinelui” ar putea infecta și oamenii

Codruț BURDUJAN
-
0
„Gripa câinelui” ar putea infecta și oamenii

Un virus denumit „gripa câinelui” – descendent dintr-un tip de gripă aviară numită H3N2 care a infectat prima dată aceste patrupede în 2006 – a evoluat din nou iar oamenii de știință avertizează asupra riscului de a fi transmis la oameni.

Gripa aviară nu se poate transmite de la o persoană la alta dar, cu toate acestea, au existat întotdeauna îngrijorări printre experți că acest lucru s-ar putea schimba dacă virusul s-ar putea stabili într-o specie de mamifer iar ulterior să devină transmisibil între acestea, inclusiv între oameni, relatează Independent.

Rezultatele testelor efectuate…pe câini

Specialiștii de la Universitatea Agricolă din China au efectuat un studiu care a cuprins peste 4.000 câini, constatând că virusul este mai capabil să recunoască receptorii celulelor umane și să se replice în acestea.

Oamenii de știință menționează în cercetarea publicată în revista eLife: „Rezultatele noastre au arătat că caninii pot servi ca intermediari pentru adaptarea virusurilor gripei aviare la oameni”.

Șase dintre patrupedele amintite au fost infectate intenționat cu tulpinile de gripa câinelui H3N2 și fiecare a avut o stare ușoară de rău, cele mai grave simptome incluzând febră, strănut și tuse; experții britanici au motivat astfel că cercetarea este utilă pentru a evidenția rolul pe care l-ar putea juca câinii de companie ca posibil „pacient zero” pentru un eventual focar descris anterior.

Profesorul James Wood, șeful departamentului de medicină veterinară de la Universitatea din Cambridge, consideră că ar fi „destul de clar” că tulpina H3 de gripă aviară a devenit un virus specific câinilor:„Modificările în virusul canin se pare că îl fac mai bine adaptat pentru a se transmite la mamifere, așa cum v-ați putea aștepta după o perioadă atât de lungă la câini”.

Un studiu avertizează asupra riscurilor expunerii copiilor la scanările CT

Codruț BURDUJAN
-
0
Un studiu avertizează asupra riscurilor expunerii copiilor la scanările CT

O cercetare recentă readuce în discuție riscurile de cancer asociate cu expunerea la radiații din imagistica medicală efectuată în timpul copilăriei.

Un studiu publicat în Canadian Medical Association Journal – unde s-au analizat aproape 8.000 adulți sub 25 de ani diagnosticați cu tumori intracraniene, leucemie sau limfom și istoricul lor de imagistică medicală alături de cel al celor aproape 80.000 controale potrivite – concluzionează că o singură scanare CT nu crește riscul de a dezvolta ulterior cancer însă copiii care sunt supuși scanărilor CT repetate înainte de vârsta de 6 ani se pot confrunta cu un risc aproape dublu.

„Munca noastră întărește importanța strategiilor de protecție împotriva radiațiilor, abordate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică .Tomografiile inutile trebuie evitate și trebuie acordată o atenție deosebită pacienților care necesită scanări CT repetate”, a subliniat coautorii studiului, prin Yu-Hsuan Joni Shao, de la Colegiul de Știință și Tehnologie Medicală de la Universitatea de Medicină Taipei din Taiwan.

Copiii care sunt suspuși la radiografii repetate se confruntă cu riscuri multiple

Echipa a descoperit că micuțiii cărora li se efectuează patru sau mai multe tomografii înainte de vârsta de 6 ani au cel mai mare risc (creștere de 2 sau 3 ori!) de a dezvolta mai târziu tumori intracraniene, leucemie și limfom non-Hodgkin, în comparație cu cei fără expunere la radiații ionizante în timp ce copiii de aceeași vârstă, cu 2 până la 3 expuneri, se confruntă cu un risc crescut de tumori intracraniene iar o singură expunere nu s-a dovedit a fi asociată cu diagnostice adverse.

Conform autorilor, aceste tipuri de cancer rămân neobișnuite, și precizează că studiul lor a avut și limitări, inclusiv o dimensiune redusă a eșantionului de copii care au suferit scanări CT repetate, motiv pentru care descoperirile „ar trebui interpretate cu prudență, deoarece riscurile pot fi supraestimate din cauza confuziei reziduale și a numărului redus de participanți în grupurile cu radiații ridicate”. 

Specialiștii consideră că descoperirile amintite reiterează „importanța utilizării prudente a CT în populația pediatrică” și încurajează părinții să aibă discuții informate cu furnizorul copilului lor despre riscurile față de beneficiile imagistice medicale care utilizează radiații ionizante .

Sănătate sau scrum? O nouă analiză extinsă pe durata unui deceniu demonstrează efectele cumplite ale fumatului pe termen lung

Codruț BURDUJAN
-
0
Sănătate sau scrum? O nouă analiză extinsă pe durata unui deceniu demonstrează efectele cumplite ale fumatului pe termen lung

O cercetare extinsă pe durata a zece ani asupra progresei emfizemului la fumători vine cu noi perspective asupra efectelor pe termen lung ale fumatului și evidențiază consecințele pulmonare cumplite pe care le suferă persoanele cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) atunci când nu au suficientă voință pentru a putea să renunțe la fumat.

Studiul compară analizele de la pacienții fumători și foștii fumători cu urme de emfizem la investigația imagistică inițială, arătând că fumătorii actuali au prezentat o scădere semnificativă a densității pulmonare ajustate (ALD) la imagistică pe o perioadă de 10 ani.

Deși alte studii au evaluat leziunile pulmonare pe termen lung cauzate de fumat, această ultimă cercetare iese în evidență din câteva motive diferite,  consideră autorii studiului, potrivit siteului Health Imaging.

S-a observat astfel că progresia emfizemului a avut loc mai rapid la fumători față de foștii fumători – menționează studiul publicată în revista american Radiology – speciliștii întărind încă o dată avertismentul că niciodată nu este prea târziu pentru abandonarea fumatului deoarece rezultatele sunt evidente și determinante pentru sănătate și chiar durata vieții: „Această diferență în rata de progresie a emfizemului oferă un sprijin suplimentar pentru renunțarea la fumat chiar și la persoanele cu emfizem stabilit”, a precizat David Baraghoshi, de la Divizia de Biostatistică, Mediu și Sănătate a Jewish National Health din Denver, Colorado, autorul corespondent al lucrării.

8431 de fumători actuali și foști fumători din studiul COPD Gene au fost incluși în analiză

Participanții la aceast studiu au fost monitorizați timp de 10 ani, supuși imagisticii CT la momentul inițial și ulterior, în următorii cinci ani, respectiv 10 ani; din cei 8431 participanți, 49% erau fumători actuali și 53% aveau mai mult decât urme de emfizem la investigația imagistică de bază – aceștia suferind cel mai mare declin al ALD, cu scăderi anuale de 1,4 g/L în primii cinci ani și 0,9 g/L în ceilalți cinci ani.

Conform datelor, foștii fumători au avut cea mai scăzută medie ALD la fiecare interval de imagistică și traiectoria lor de pierdere a densității pulmonare a fost mai mică decât cea a fumătorilor actuali.

Autorii cercetării și-au ajustat estimările pe baza diferitelor echipamente CT și a protocoalelor individuale utilizate pentru scanări – lucru care nu a fost studiat pe larg în cercetările anterioare și, în al doilea rând, datele colectate în cei zece ani au fost incluse în studiu, permițând echipei să înțeleagă mai bine progresia pe termen lung a emfizemului atât la fumători, cât și la nefumători, relatează sursa citată.

S-a descoperit un gel care va pune capăt căutărilor pentru tratamentul glioblastomului

Codruț BURDUJAN
-
0
S-a descoperit un gel care va pune capăt căutărilor pentru tratamentul glioblastomului

Conform autorităților sanitare americane, anual, peste 10.000 oameni mor de glioblastom în SUA, fiind unul dintre cele mai mortale tipuri de cancer.

Dar iată o veste bună: la testul pe șoareci cu glioblastom, în mod surprinzător, toate exemplarele au fost vindecate după aplicarea unui tratament revoluționar.

Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins (JHU) au dezvoltat un nou gel care elimină cancerul cerebral (glioblastomul) și împiedică recidivarea acestuia – potrivit unui studiu recent publicat în revista PNAS .

„De obicei nu vedem supraviețuire de 100% în modelele de șoareci ale acestei boli”, a tranmis dr. Betty Tyler, unul dintre autorii studiului și profesor de neurochirurgie la Johns Hopkins School of Medicine.

Echipa JHU susține că gelul amintit este, fără îndoială, cel mai eficient tratament pentru glioblastom dezvoltat până acum deoarece poate opri creșterea tumorii chiar și în părți ale creierului în care medicamentele și intervențiile chirurgicale tradiționale anticancer nu funcționează – conform Interesting Enginnering.

Noul tratament prezintă rezultate uimitoare la testele de laborator

Până în prezent, un implant cerebral aprobat de FDA, numit Gliadel, era considerat cel mai popular și puternic tratament pentru glioblastom.

Profesorul Betty Tyler, care a jucat un rol important în dezvoltarea Gliadel în anii 1990, sugerează că, în timpul testelor pe șoareci, noul gel a oferit rezultate care sunt chiar mai impresionante decât cele obținute anterior cu Gliadel iar acest lucru se datorează probabil faptului că recentul tratament prezintă caracteristici atât ale chimioterapiei, cât și ale imunoterapiei, fiind dezvoltat prin combinarea unui medicament anti-cancer numit paclitaxel cu un anticorp numit aCD47; primul este un medicament de chimioterapie utilizat în tratamentul cancerului ovarian, pulmonar și de sân iar cel din urmă atacă macrofagele (celulele care promovează creșterea tumorii prin protejarea celor canceroase).

În timpul studiului, cercetătorii au îndepărtat mai întâi chirurgical tumorile cerebrale la șoareci și apoi au umplut cu gel șanțurile care conțineau anterior tumorile și au observat că gelul nu a permis creșterea tumorii în continuare în creierul rozătoarelor.

Mai mult, atunci când au încercat să implanteze manual tumori de glioblastom la șoareci, sistemul imunitar al animalelor a eliminat celulele canceroase implantate fără niciun medicament sau terapie: gelul a suprimat celulele canceroase existente și a îmbunătățit sistemul imunitar astfel încât nicio celulă canceroasă nouă nu a fost lăsată să crească sau să se înmulțească.

Glioblastomul a fost complet eradicat la toți șoarecii al căror creier a primit tratamentul cu gel după îndepărtarea chirurgicală a tumorilor

Potrivit specialistului amintit, „gelul este implantat în momentul rezecției tumorii, ceea ce îl face să funcționeze foarte bine.”

Interesant este că factorul sugerat de autorul studiului acționează și ca o limitare a acestui tratament, deoarece gelul nu funcționează bine în absența unei intervenții chirurgicale; de exemplu, atunci când cercetătorii au aplicat gelul direct pe locurile tumorale din creierul unor șoareci (fără a îndepărta tumorile), doar 50% dintre acești subiecți au supraviețuit.

„Intervenția chirurgicală atenuează probabil o parte din această presiune și permite gelului mai mult timp să activeze sistemul imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase”, a menționat Honggang Cui, autorul principal al studiului și inginer biomolecular la JHU.

Dacă se va bucura de succes și la testele pe oameni, gelul va revoluționa pentru totdeauna tratamentul cancerului cerebral.

 

Suspiciunile că vaccinurile anti-COVID ar prezenta un risc ridicat de cheaguri de sânge, infirmate de un studiu recent

Codruț BURDUJAN
-
0
Suspiciunile că vaccinurile anti-COVID ar prezenta un risc ridicat de cheaguri de sânge, infirmate de un studiu recent

Potrivit datelor OMS, COVID-19 a secerat viețile a 6.908.554 de oameni din întreaga lume iar, până acum, au fost administrate un total de 13,3 miliarde de doze vaccin.

Un nou studiu publicat în  Journal of Clinical and Translational Science susține că vaccinurile anticovid prezintă un risc minim de cheaguri de sânge.

Una dintre cele mai frecvente temeri în jurul vaccinului COVID-19 a fost trombocitopenia trombotică, o tulburare rară care provoacă formarea cheagurilor de sânge în vasele de sânge din organism. Teama nu a fost nefondată, deoarece multe cazuri de cheaguri de sânge sau embolii pulmonare au apărut după ce oamenii au fost inoculați cu vaccinuri pe bază de vectori adenovirale iar, mai târziu, trombocitopenia trombotică indusă de vaccin (VITT) a fost recunoscută ca o complicație rară a vaccinurilor pe bază de vectori adenovirali specific; în context, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au emis mai târziu o preferință pentru vaccinurile ARNm.

Risc minim de formare a cheagurilor de sânge?

Imunizarea protejează oamenii de boli și afecțiuni dăunătoare dar, adesea, există și efecte secundare la anumite vaccinuri iar acest studiu recent, întreprins de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo din New York, a fost lansat pentru a investiga dacă primirea unui vaccin COVID expune oamenii la un risc mai mare de a dezvolta cheaguri de sânge.

Dimensiunea eșantionului din studiu a fost de 855.686 veterani cu vârsta de 45 de ani, cărora li s-a administrat cel puțin o doză de vaccin Covid iar grupul de control a inclus 321.676 veterani nevaccinati; niciunul dintre participanți neavând un test COVID pozitiv.

Rezultatele studiului au indicat că există doar un risc crescut de cheaguri de sânge cu vaccinurile actuale împotriva COVID-19 utilizate în Statele Unite la cei cu vârsta peste 45 de ani. Riscul este însă semnificativ mai mic decât tromboembolismul venos(TEV) sau cheagurile de sânge în rândul pacienților spitalizați cu COVID sau cu alți factori de risc declanșatori pentru TEV.

Studiul adaugă că beneficiul clinic net favorizează vaccinarea și că aceasta ar trebui încurajată: „Excesul de risc a fost de aproximativ 1,4 cazuri la un milion de pacienți vaccinați. Având în vedere faptul că rata TEV cu COVID-19 este cu câteva ordine de mărime mai mare decât riscul trivial de la vaccinare, studiul nostru întărește siguranța și importanța de a rămâne la curent cu vaccinările COVID-19”, a spus dr. Peter L. Elkin, MD, primul autor al lucrării într-un  comunicat de presă .

„Unii s-au îngrijorat că vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea provoca vătămări nejustificate, iar TEV a fost unul dintre mecanismele implicate de anti-vaxxeri. Am vrut să aflăm adevărul” – a precizat specialistul.

Perioada de studiu a durat de la 1 ianuarie 2020 (chiar înainte de detectarea COVID-19 în SUA) până la 6 martie 2022 și s-a bazat pe date de la veteranii americani cu vârsta de 45 de ani și mai mult de la Departamentul de Supraveghere Națională pentru Veterani.

Datele au inclus 855.686 de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin SARS-CoV-2 și un grup de control nevaccinat de 321.676 de persoane.

Concluziile cercetării

Pentru a identifica în mod clar dacă vaccinurile ar putea avea un impact asupra riscului de TEV, cercetătorii au luat în considerare mulți factori care sunt predictori, inclusiv vârsta, rasa, sexul, indicele de masă corporală și astfel au constatat că persoanele vaccinate au avut o rată de TEV de 1,3755 la 1.000 de persoane, ceea ce este cu 0,1% peste rata inițială de TEV de 1,3741 la 1.000 la persoanele nevaccinate.

Toate tipurile de vaccin au prezentat o rată minimă crescută a TEV (rata TEV la 1000 a fost 1,3761 (CI: 1,3754–1,3768) pentru Janssen; 1,3757 (CI: 1,3754–1,3761) pentru Pfizer, iar pentru Moderna, rata a fost 1.3757 (CI:3757). 1.3748–1.3877)).

Micile diferențe de rate care compară fie vaccinul Janssen, fie Pfizer cu Moderna au fost semnificative statistic (p < 0,001). Ajustând pentru vârstă, sex, IMC, scorul Elixhauser pe 2 ani și rasă, grupul vaccinat a avut un risc relativ minim mai mare de TEV în comparație cu martorii (1,0009927 CI: 1,007673–1,0012181; p <0,001).

„Excesul de risc a fost de aproximativ 1,4 cazuri la un milion de pacienți vaccinați. Având în vedere faptul că rata TEV cu COVID-19 este cu câteva ordine de mărime mai mare decât riscul trivial de la vaccinare, studiul nostru întărește siguranța și importanța de a rămâne la curent cu vaccinările COVID 19” – a menționat cercetătorul amintit.

El a adăugat că a fost raportat în alte studii că riscul foarte ușor crescut de TEV la câțiva pacienți vaccinați poate fi atribuit unui fenomen numit trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin (VITT); VITT este un răspuns imun care are ca rezultat mai puține trombocite, de asemenea, malformate și mai lipicioase, ceea ce poate duce la TEV.

Autorul a remarcat că studiul este un exemplu al modului în care știința translațională poate fi aplicată la cele mai importante întrebări științifice cu care se confruntă societatea astăzi, în acest caz, demonstrând siguranța vaccinurilor COVID-19: „Acest studiu arată puterea datelor mari, în care putem folosi informațiile din fișa medicală electronică într-un mod riguros pentru a rezolva întrebări la care nu s-ar putea niciodată răspunde corect printr-un studiu controlat randomizat din cauza dimensiunii reduse a efectului și a necesității de a recruta milioane de pacienți pentru proces”, a spus el.

„Este un exemplu al modului în care informatica biomedicală răspunde la întrebări clinice importante care pot ajuta oamenii să recunoască beneficiile vaccinării împotriva COVID-19 și să îmbunătățească aderarea la acest ghid clinic aprobat”, a adăugat Peter L. Elkin, potrivit sursei citate.

1...487488489...3.333Pagina 488 din 3.333