22.3 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Ministrul Rafila: Avem un Comitet nou de vaccinologie

    Comitetul de vaccinologie a fost restructurat, după ce unii membri au dorit să se retragă, a declarat, luni, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    „Avem un Comitet nou de vaccinologie. Nou în sensul că a fost restructurat, pentru că au fost persoane care au dorit să se retragă”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Potrivit ministrului, noua echipă de la Comitetul de vaccinologie va oferi argumentele pentru compensarea vaccinurilor anti-HPV pentru femeile cu vârste între 18 şi 45 de ani

    „Noua echipă de la Comitetul de vaccinologiene va oferi argumentele profesionale pentru includerea acestor vaccinuri (împotriva HPV) pe lista de medicamente compensate, pentru cine şi, eventual, ne pot sugera anumite procente. Acestea trebuie să le lucrăm ulterior, după ce avem punctul de vedere tehnic al Comitetului de vaccinologie, împreună cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat ministrul.

    Întrebat dacă acest lucru se va putea realiza până la finalul acestui an, Rafila a răspuns: „Cu siguranţă”.

    Ministrul Sănătății declara săptămâna trecută că ar fi „normală şi binevenită” o compensare a vaccinurilor anti-HPV pentru femeile cu vârste între 18 şi 45 de ani.

    Proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi va fi finalizată în această lună. Va avea 752 de paturi, grupate în şase centre medicale

    sursa foto: Ministerul Sănătății

    Proiectarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi va fi finalizată luna aceasta, urmând a se trece la procedura de achiziţie pentru construirea acestei unităţi medicale, a anunțat, luni, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    „În această lună se finalizează proiectarea şi trecem imediat la procedura de achiziţie pentru construirea efectivă a acestui spital. De asemenea, separat este unitatea de terapie intensivă cu 86 de paturi care deserveşte serviciile medicale, chirurgicale de mari arşi, transplant şi neonatologie. Este vorba despre un spital care asigură spitalizare continuă cu 752 de paturi, grupate în şase centre medicale. În plus, ambulatoriul de specialitate asigură 113 paturi de spitalizare de zi şi de asemenea pentru Departamentul de primiri urgenţe. Suma totală a investiţiei fără TVA este 2,4 miliarde de lei. (…) Durează un an de zile proiectarea conform reglementărilor care există pentru spitalele regionale, iar până la sfârşitul acestui an se finalizează licitaţia de construcţie şi construcţia efectivă începe probabil în a doua parte a anului 2023 şi trebuie finalizată în decurs de patru ani, până în 2027”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

    Ministrul a subliniat importanţa celor şase centre care vor fi realizate în cadrul unităţii medicale de la Iaşi.

    “E vorba de Centrul de Patologie pentru cap şi gât, Centrul de Patologie Toracică cu 104 paturi, cel de patologia abdominală – 270 de paturi, pentru articulaţii, coloană vertebrală şi traumă – 75 de paturi. Centrul de medicină internă cu 128 de paturi şi centru pentru mamă şi copil 76 de paturi. Fiecare dintre aceste centre deservesc mai multe specialităţi. Este o grupare care sugerează de fapt şi modul de organizare în viitorul nu foarte îndepărtat a asistenţei medicale, încât flexibilizarea numărului de paturi în fiecare de secţie, în funcţie de centrul căreia aparţine, să permită să servească mai bine pacienţii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a amintit de termenele de finalizare ale proiectării pentru Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi – luna martie, pentru Spitalul Regional Cluj – aprilie-mai, iar pentru cel din Craiova, la care licitaţia pentru proiectare s-a terminat „cel mai târziu” – luna noiembrie-decembrie.

    „Construcţia durează patru ani pentru fiecare din aceste trei spitale regionale. (…) Ne dorim să avem cât mai rapid, dacă se poate exact cum a fost planificat până la finalul anului 2027. cele trei spitale funcţionale şi în paralel să lucrăm şi pentru o politică de resurse umane care să asigure toate resursele umane necesare acestor spitale, pentru că altfel… Nu facem construcţii doar de dragul construcţiilor, ci construcţii şi dotări medicale pentru pacienţii din România”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a mai spus că se doreşte, de asemenea, un Institut regional de boli cardiovasculare la Iaşi, dimensionat conform nevoilor pacienţilor.

    „Mă refer la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, care nu a fost selectat pentru finanţare din PNRR, dar discutăm împreună soluţii încât el să devină finanţabil şi să putem să îi dăm într-adevăr caracterul de institut regional. (…) Actualul Institut de Boli Cardiovasculare din Iaşi este în subordinea Ministerului Sănătăţii, dar în mod paradoxal pentru acest institut a aplicat Consiliul Judeţean Iaşi, pentru că terenul alocat acestui institut cu valenţe regionale a trecut la Consiliul Judeţean Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi a fost aplicantul. Proiectul a fost evaluat conform grilei despre care discutăm, a primit punctajul pentru institut regional, cu toate că aplicantul era Consiliul Judeţean Iaşi. (…) Ne dorim să avem un institut regional de boli cardiovasculare la Iaşi, dimensionat conform nevoilor pacienţilor, care să nu pună probleme legate de costuri”, a explicat ministrul Sănătăţii.

    Prof. univ. dr. Viorel Jinga: Dezvoltarea unei rețele de spitale universitare, un pas important pentru îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România

    Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București,  consideră extrem de importantă formarea unei rețele de spitale universitare, care pot contribui astfel la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate, având în vedere că în aceste spitale se pregătesc atât studenții la medicină, cât și medicii rezidenți. “Dezvoltarea unei rețele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

    Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București (UMFCD) susține transferarea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Universităților de Medicină și Farmacie tradiționale și transformarea acestor unități sanitare în spitale universitare.

    “Dezvoltarea unei rețele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătățirea sistemului public de sănătate din România. Aceste spitale vor putea oferi oportunități de învățare pentru studenți, formare pentru medicii rezidenți, dar în cadrul unităților se pot organiza și platforme de cercetare. Pe de altă parte, în spitalele universitare se pot dezvolta servicii de nișă în medicină care să vină în sprijinul pacienților pe diverse patologii. Spitalele universitare sunt de obicei echipate cu tehnologie modernă și pot oferi astfel servicii medicale specializate și complexe, care nu sunt disponibile în alte spitale publice. Realizarea unei rețele de spitale universitare poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii accesului la serviciile medicale de calitate, prin furnizarea atât de servicii medicale specializate, precum și prin atragerea de specialiști. În plus, spitalele universitare pot deveni centre de excelență în cercetare, contribuind la dezvoltarea de noi tratamente și terapii pentru pacienți la fel cum vedem și în alte țări, care investesc mult mai mult decât noi în sistemul de sănătate”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București.

    Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București consideră că prin dezvoltarea de noi spitale universitare se va îmbunătăți accelerat și baza clinică în care se formează resursa umană din sănătatea românească.

    Potrivit sursei citate, în București, spitalul aflat în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii care ar putea trece în administrarea Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” este Spitalul Clinic CF Nr. 2.

    Reprezentanții UMFCD consideră că trecerea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Universităților de Medicină poate reprezenta un pas important și în dezvoltarea profesională a personalului medical ce își desfășoară și în prezent activitatea în respectivele unități.

    “Spitalele universitare nu numai că furnizează asistență medicală pentru pacienți, dar oferă și oportunități unice de formare pentru studenții și medicii rezidenți. Prin intermediul spitalelor universitare, studenții au acces la cadre universitare cu experiență vastă în domeniu, ceea ce le permite să dobândească cunoștințe esențiale pentru a deveni medicii de mâine, care să lucreze în sistemul medical public românesc. În plus, dezvoltarea spitalelor universitare ajută și la îmbunătățirea abilităților medicilor rezidenți, dar și la intensificarea schimbului de experiență atât de necesar în ceea ce înseamnă medicină astăzi, ceea ce duce în final la o îmbunătățire semnificativă în furnizarea serviciilor medicale“, a mai declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

    Potrivit comunicatului citat, parteneriatul între Universitățile de Medicină și Farmacie tradiționale din România din Alianța Universitară G6-UMF cu Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea Strategiei de resurse umane în sănătate și pentru creșterea calității serviciilor medicale a adus în discuție crearea rețelei naționale de spitale universitare, care oferă la nivelul UE cea mai bună asistență medicală pacienților.

    “Încă de la început, atât ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, cât și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu au susținut acest concept, care se poate materializa în scurt timp prin trecerea unora dintre spitalele Ministerului Transporturilor în administrarea Universităților de Medicină și Farmacie. Dezvoltarea rețelei de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei românești!”, se mai arată în comunicatul citat.

    Modificări ale Ordinului privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate continua sau înceta înainte de termen

    Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 3.626/2022 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate continua sau poate înceta înainte de termen a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

    Art. I. – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 3.626/2022 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate continua sau poate înceta înainte de termen, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1177 din 8 decembrie 2022, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

    „Art. 11. – Evaluarea activităţii managerului spitalului public pentru anul 2022 se realizează conform Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea evaluării activităţii managerului spitalului public pentru anul 2022, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.”

    2. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 2. – (1) Rezultatele evaluării se apreciază după cum urmează:

    a) Foarte bine – dacă managerul a obţinut cumulativ la categoriile de indicatori cuprinşi în anexa nr. 1 următorul punctaj minim: 13 puncte la categoria A, 18 puncte la categoria B, 23 de puncte la categoria C, 36 de puncte la categoria D şi 9 puncte la categoria E;

    b) Bine – dacă managerul a obţinut cumulativ la categoriile de indicatori cuprinşi în anexa nr. 1 următorul punctaj minim: 11 puncte la categoria A, 16 puncte la categoria B, 20 de puncte la categoria C, 32 de puncte la categoria D şi 7 puncte la categoria E;

    c) Satisfăcător – dacă managerul a obţinut cumulativ la categoriile de indicatori cuprinşi în anexa nr. 1 următorul punctaj minim: 9 puncte la categoria A, 14 puncte la categoria B, 18 puncte la categoria C, 28 de puncte la categoria D şi 6 puncte la categoria E;

    d) Nesatisfăcător – dacă nu sunt îndeplinite condiţiile minime necesare pentru a obţine cel puţin calificativul Satisfăcător.”

    3. În anexa nr. 1 „Criterii de performanţă în baza cărora se efectuează evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public” se introduce o notă finală, cu următorul cuprins:

    ” 1. În cazul spitalelor pentru care plata nu se face prin tarif pe caz rezolvat, pentru indicatorul «Indicele de complexitate al cazurilor pe spital» se acordă 5 puncte.

    2. În cazul spitalelor care nu au în structură spitalizare de zi, pentru indicatorul «Numărul spitalizărilor de zi raportat la numărul total de spitalizări» se acordă 5 puncte.

    3. În cazul spitalelor care nu au în structură ambulatoriu, pentru indicatorul «Numărul mediu de consultaţii/medic în ambulatoriu» se acordă 5 puncte.”

    4. În anexa nr. 2, punctul „A. Indicatori de management al resurselor umane” se modifică şi va avea următorul cuprins:

    Art. II. – Direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, precum şi spitalele publice şi managerii acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Metodologie privind organizarea și desfășurarea evaluării activității managerului spitalului public pentru anul 2022

    Art. 1. – (1) Criterii criteriile de performanţă prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta metodologie, a obţinut la fiecare cel puţin 4 puncte;

    3. în cazul restului indicatorilor cuprinşi în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta metodologie, alţii decât cei menţionaţi la pct. 1 şi 2, a obţinut cel puţin două puncte;

    d) Nesatisfăcător – dacă nu sunt îndeplinite condiţiile minime necesare pentru a obţine cel puţin calificativul Satisfăcător.

    (2) Contractul de management se menţine, în perioada de valabilitate a acestuia, pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativele Foarte bine, Bine şi Satisfăcător. Pentru managerii care au obţinut calificativul Satisfăcător de două ori pe parcursul executării unui contract de management, acesta încetează de drept.

    (3) Contractul de management încetează înainte de termen pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativul Nesatisfăcător în situaţia evaluării activităţii acestora pe o perioadă de minimum un an, din motive imputabile acestora.

    Art. 5. – (1) Evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public în condiţiile art. 4 se face de comisii de evaluare formate din preşedinte, 4 membri şi un secretariat format din 1-2 persoane, numite prin ordin al ministrului sănătăţii sau, după caz, prin act administrativ emis de conducătorul ministerelor ori instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

    (2) În vederea realizării evaluării anuale a activităţii managerului spitalului public, managerul înaintează comisiei de evaluare dosarul care cuprinde obligatoriu următoarele documente:

    a) copia contractului de management şi a actelor adiţionale la acesta;

    b) documentele care susţin punctajul acordat la fiecare indicator de performanţă, după cum urmează:

    (i) statul de funcţii pe anul evaluat, aprobat conform legii;

    (ii) situaţia financiară încheiată la data de 31 decembrie a anului evaluat;

    (iii) formularele tip dare de seamă statistică pentru anul evaluat (cod MS 60.4.4A, cap. 2; cod MS 60.4.4, cap. 3; cod MS 60.4.4.A, cap. 14), centralizatorul – cod MS 60.4.4, cap. 15 „Personalul mediu şi superior sanitar pe tipuri de unităţi”, centralizatorul – cod MS 60.4.4, cap. 15 „Personalul mediu şi superior sanitar pe tipuri de unităţi”, completate în conformitate cu statul de funcţii aprobat al unităţii, centralizatorul activităţii spitalului – cod 19.15, darea de seamă statistică pentru anul evaluat (cod MS 60.4.2, cap. 1 „Principalii indicatori ai cunoaşterii sănătăţii, pe anul evaluat, pentru fiecare spital”, câte un document semnat şi ştampilat, completat numai cu pct. 10 „Infecţii interioare din spital”);

    c) copii de pe actele de control ale tuturor organismelor abilitate;

    d) raportul de autoevaluare al managerului spitalului public (în cuprinsul acestuia se au în vedere acţiunile organizate şi desfăşurate pe parcursul anului evaluat privind: modul de îndeplinire a indicatorilor şi criteriilor de performanţă, proceduri interne de evaluare şi control, elaborare de acte normative cu caracter intern, măsuri întreprinse pentru eficientizarea activităţii unităţii şi creşterea calităţii actului medical, gestionarea eventualelor situaţii de criză apărute la nivelul spitalului public etc.); managerul spitalului public răspunde pentru realitatea şi corectitudinea datelor puse la dispoziţia comisiei de evaluare, conform legii;

    e) alte documente care pot constitui bază pentru evaluarea îndeplinirii criteriilor de performanţă prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie.

    (3) Comisiile de evaluare menţionate la alin. (1) au următoarele atribuţii:

    a) să verifice concordanţa dintre indicatorii asumaţi prin contract/act adiţional şi cei înscrişi în fişa de evaluare, precum şi dintre valorile indicatorilor realizaţi menţionaţi în fişa de evaluare şi cei transmişi de Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică;

    b) să valideze, sub semnătură, în funcţie de calificativul obţinut în urma evaluării, propunerea de menţinere/încetare a contractului de management al managerului spitalului public evaluat;

    c) să respingă motivat dosarele incomplete şi să comunice managerului spitalului public documentele lipsă care au determinat această situaţie;

    d) să valideze, sub semnătura preşedintelui comisiei de evaluare şi a managerului spitalului public respectiv, opisul cuprinzând toate documentele existente în dosarul de evaluare depus de fiecare manager;

    e) să întocmească, pe baza rezultatelor obţinute de fiecare manager de spital, fişa de evaluare prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie şi să comunice managerului rezultatul evaluării.

    (4) Secretarul comisiei de evaluare are următoarele atribuţii:

    a) să înregistreze dosarul de evaluare depus de către managerul spitalului public numai dacă acesta conţine toate documentele prevăzute la alin. (2);

    b) să întocmească un opis cuprinzând toate documentele existente în dosarul de evaluare depus de fiecare manager şi să îl înainteze comisiei de evaluare;

    c) să transmită comisiei de contestaţii numai dosarele managerilor care au depus contestaţii.

    (5) Comisia de contestaţii se constituie prin ordin al ministrului sănătăţii sau, după caz, prin act administrativ al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie şi este formată din preşedinte, 4 membri şi un secretariat format din 1-2 persoane.

    (6) Comisia de contestaţii are rolul de a primi, de a soluţiona şi de a răspunde la contestaţiile apărute în cadrul evaluării activităţii managerilor spitalelor publice.

    (7) Managerul spitalului public nemulţumit de rezultatul evaluării are dreptul de a depune contestaţie la comisia de contestaţii, în termen de o zi lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a conţinutului fişei de evaluare şi a calificativului acordat de comisia de evaluare.

    (8) Comisia de contestaţii analizează şi rezolvă contestaţia în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării în evidenţă a acesteia.

    Art. 6. – În situaţia în care pe parcursul derulării contractului de management apar modificări ale actelor normative care au stat la baza angajamentului asumat prin contractul de management, se vor renegocia indicatorii cărora le sunt aplicabile modificările legislative în cauză.

    Art. 7. – (1) Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică transmit Ministerului Sănătăţii valorile indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public care intră în sfera lor de competenţă, realizate de fiecare spital public în anul evaluat.

    (2) Datele menţionate la alin. (1), validate de Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt consemnate în fişa de evaluare prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, la rubrica „Valoare indicator realizată”, şi stau la baza evaluării anuale a activităţii managerului spitalului public.

    Digitalizarea procedurilor medicale, implementată în patru spitale din Capitală

    Procesul de digitalizare a procedurilor medicale a fost implementat în patru spitale bucureştene, urmând ca programul să fie extins în acest an în alte şase unităţi sanitare din Capitală.

    „Până în prezent acest sistem s-a implementat în 4 din cele 19 unităţi medicale, iar suma alocată, prin ASSMB, a fost de 1,5 milioane de euro. Vom investi alte 2 milioane de euro anul acesta pentru extinderea programului la alte 6 unităţi medicale. Spitalele unde s-a finalizat digitalizarea procedurilor intraspitaliceşti sunt: „Sf. Luca”, „Colţea”, „Prof. Dr. Alexandru Obregia” şi „Prof. Dr. Theodor Burghele”. În aceste unităţi medicale a fost implementat un sistem care asigură identificarea şi traseul medical al pacientului internat, precum şi gestionarea eficientă a resurselor medicale”, scrie Nicuşor Dan, pe pagina sa de Facebook.

    Pacienţii vor purta brăţări de identificare cu datele personale codificate, iar medicii pot lua decizii de diagnostic şi tratament folosind informaţii rapide şi complete care includ rezultatele analizelor de laborator, precum şi cele ale investigaţiilor şi manevrelor medicale. Datele sunt primite de medici în timp real, pe telefonul mobil, fiind accesibile oriunde şi oricând într-un mod securizat.

    Totodată, medicii pot configura în sistem generarea de alerte pentru pacienţii aflaţi în stare critică, urmărind astfel mai uşor valorile pe care le consideră vitale în decizia terapeutică.

    „În urma implementării sistemului în aceste spitale, anual, mai mult de 100.000 de pacienţi vor beneficia de servicii medicale mai sigure, bazate pe date primite şi procesate în timp real. Dincolo de beneficiile evidente pentru siguranţa şi starea de sănătate a pacienţilor, procesul de digitalizare derulat în spitalele administrate de PMB prin ASSMB permite contorizarea mult mai exactă a costurilor operaţionale per pacient, ceea ce asigură o eficienţă superioară activităţii medicale şi o mai buna gestionare a fondurilor alocate spitalelor de la bugetul local”, a mai spus Nicuşor Dan.

    OMS donează României echipamente medicale: Defibrilatoare, kituri de echipamente individuale de protecţie și tărgi pentru transportul pacienţilor

    O donaţie de echipamente medicale din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii va intra în stocurile naţionale de urgenţă, în baza unei hotărâri adoptată, vineri, de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, convocat în format hibrid de premierul Nicolae Ciucă.

    Astfel, România va beneficia de echipamente sanitare necesare acordării asistenţei medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat, constând în 106 defibrilatoare, 228 de kituri de echipamente individuale de protecţie şi 220 de tărgi pentru transportul pacienţilor.

    ”România va beneficia de o nouă donaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii constând în 106 defibrilatoare, 228 de kituri de echipamente individuale de protecţie şi 220 de tărgi pentru transportul pacienţilor”, anunţă Executivul.

    Bunurile donate vor intra în proprietatea privată a statului şi vor fi date în administrarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea constituirii ca stoc de urgenţă medicală.

    INSP: Peste 82.500 de cazuri de infecții respiraorii acute, raportate în ultima săptămână

    0

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 27 februarie – 5 martie, au fost raportate 82.576 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

    Potrivit INSP, s-au înregistrat cu 11,5% mai puţine cazuri comparativ cu săptămâna precedentă.

    „Variaţia în minus faţă de media calculată de 102.392 cazuri din aceleaşi săptămâni din 5 sezoane pre-pandemice (2015-2019) a fost de 19,4%. Numărul de cazuri înregistrat în aceeaşi săptămână a ultimului sezon epidemic (2019-2020) a fost de 141.816”, a precizat INSP.

    În perioada 27 februarie – 5 martie, au fost raportate 2.200 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 2.853 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.

    Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (488) şi în judeţele Timiş (261), Cluj (214) şi Prahova (203), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 100.

    În acelaşi interval, au fost înregistrate 172 de cazuri de gripă confirmate de laborator (2 cu virus AH3, 18 cu virus AH1, 103 cu virus gripal A nesubtipat şi 49 cu virus gripal B).

    Conform INSP, de la începutul actualului sezon au fost confirmate 84 decese confirmate cu virus gripal, dintre care: 54 cu virus gripal tip A H1 (din care o co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS şi o co-infecţie cu VRS), 13 cu virus gripal tip A H3 (din care 2 co-infecţii cu SARS-CoV-2), 17 cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care 4 co-infecţii cu SARS-CoV-2).

    Până la data de 5 martie, au fost vaccinate antigripal 1.478.520 persoane din grupele la risc, cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.

    Ministrul Rafila, despre solicitările producătorilor de medicamente generice: Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi

    Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, joi, că există un grup de lucru în ceea ce priveşte politica de preţ în cazul medicamentelor, din care fac parte şi producătorii de medicamente generice. „Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi. Or, pacienţii sunt cei care au nevoie de medicamente şi sigur că medicamentele vin de la producători”, a precizat ministrul.

    „Noi avem un grup de lucru referitor la politica de preţ a medicamentelor. Ştiţi că foarte multe medicamente au dispărut în ultimii ani datorită modului de calcul al preţului şi sunt medicamente generice. Am făcut acest grup de lucru în care şi APMGR este prezent, aşa că o să găsim împreună o soluţie. Am făcut paşi concreţi în acest sens, apropo de referinţa la molecule care de fapt nu există pe piaţa românească. Sunt două elemente esenţiale în momentul de faţă. Unul îl găsiţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, apropo de clawback, cel de-al doilea este legat de actualizarea cu rata inflaţiei. Suntem avansaţi, dar aşteptăm şi un răspuns oficial din partea acestei organizaţii la una dintre întrebările referitoare la acest subiect”, a afirmat ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.

    „Noi trebuie să pledăm nu pentru producători, ci pentru pacienţi. Or, pacienţii sunt cei care au nevoie de medicamente şi sigur că medicamentele vin de la producători care trebuie să aibă condiţii economice care să le permită o activitate care să aibă un anumit nivel de profitabilitate şi să permită, pe de altă parte, şi menţinerea acestor medicamente pe piaţă”, a explicat ministrul.

    Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au avertizat, joi, că peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani.

    „Pacienţii din România plătesc în ultimii ani din ce în ce mai mult pentru medicamente din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creşterea accelerată a costurilor de producţie, generată de pandemie şi de războiul din Ucraina. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă că peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă, ceea ce creează un paradox – pacienţii au la dispoziţie medicamente inovative (cu un preţ mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine)”, potrivit unui comunicat al APMGR.

    APMGR a solicitat Guvernului implementarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea preţurilor cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 lei, şi alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.

    Președintele SRN: Peste 85% din bolile cronice de rinichi sunt progresive, evoluția acestora este spre stadii avansate, inclusiv dializă

    Boala cronică de rinichi este lipsită de simpotome până în stadii avansate, peste 85% din aceste afecțiuni fiind progresive, avertizează prof. dr. Ina Kacso, președintele Societății Române de Nefrologie. ”Rinichii nu dor, decât în situații excepționale”, atrage atenția medicul.

    ”Pacienții ajung să fie diagnosticați mult prea târziu și într-o proporție insuficientă. Există intevenții eficiente pentru boala cronică de rinichi, cu atât mai mult cu cât afecțiunea este diagnosticată precoce. Peste 85% din bolile cronice de rinichi sunt progresive și, dacă nu sunt abordate cum trebuie, evoluția acestora este spre stadii avansate, inclusiv dializă. Este important de menționat că în această evoluție progresivă a bolii cronice de rinichi cresc și proporția și severitatea complicațiilor și a comorbidităților, în special cardiovasculare, dar și riscul de deces. Cu cât implementăm măsurile terapuetice mai devreme, cu atât reducem această progresie, complicațiile și comorbiditățile asociate”, a declarat, joi, prof. dr. Ina Kacso.

    Președintele SRN a subliniat importanța evaluării active a pacienților la risc.

    ”Pacienții din categoriile la risc, spre exemplu pacienții diabetici, cei cu boli cardiovasculare și cei hipertensivi, trebuie evaluați activ, prin două metode simple care pot să încadreze pacienții într-o categorie de boală cronică de rinichi. În funcție de aceste două evaluări, dacă nu au boală cronică de rinichi, pacienții vor fi reevaluați periodic, iar dacă au boală cronică de rinichi, sunt încadrați în funcție de severitate. Vor beneficia de intervenții precoce, fie la nivel de medic de familie, dacă severitatea nu este importantă, fie la nivel de specialitate de nefrologie”.

    Societatea Română de Nefrologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Ministerul Sănătăţii au lansat, joi, campania naţională de informare şi conştientizare pentru boala cronică de rinichi intitulată „Bolile cardiovasculare, hipertensiunea şi diabetul sunt frecvente şi pot afecta grav rinichii. Evaluează gratuit starea rinichilor tăi la medicul de familie!”.

    În România sunt înregistraţi apriximativ 37.000 de pacienţi cu boala cronică de rinichi spitalizaţi anual, iar dintre aceştia aproximativ 25% sunt în stadiul avansat.

    Vârsta medie a pacienţilor cu boala cronică de rinichi spitalizaţi este de 67 de ani, peste 55% dintre cei afectaţi având vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani.

    Ministrul Sănătății: Boala cronică de rinichi este o afecţiune progresivă. Pe măsură ce evoluează, riscul de mortalitate creşte

    Prevalenţa estimată în România a bolii cronice de rinichi este de până la 10%, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Doar la una din zece persoane care suferă de această afecţiune, boala este descoperită în stadii incipiente”, a precizat ministrul.

    „O boală cronică de rinichi depistată în stadiul incipient beneficiază de un tratament care îmbunătăţeşte mult viaţa pacienţilor şi evităm două consecinţe, două soluţii mai greu de implementat. În primul rând se reduce foarte mult nevoia de dializă şi cea de transplant. În România încă avem probleme legate de accesibilitatea la transplant, nu din incapacitate tehnică sau legată de finanțare, ci pentru că trebuie să schimbăm și percepția legată de donare. (…) Se estimează că, la nivel mondial, circa 700 de milioane de persoane au o boală cronică de rinichi. În România, prevalenţa estimată este de până la 10%. Din păcate, depistarea în stadii incipiente, cân nu există o simptomatologie relevantă, este foarte redusă. Doar una dintre zece persoane care au această afecţiune sunt descoperite în stadii incipiente. Politica de prevenţie pe care vrem să o dezvoltăm trebuie să implice şi acest tip de patologie”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Potrivit ministrului, la nivel mondial, boala cronică de rinichi reprezintă a zecea cauză de deces şi se estimează ca acest lucru s-ar putea să se agraveze în următoarele două decenii.

    „Boala cronică de rinichi este o afecţiune progresivă. Ea evoluează şi cu cât evoluează riscul de mortalitate creşte, iar intervenţiile precoce care pot face parte dintr-un astfel de program de depistare şi prevenţie sunt răspunsul adecvat la această problemă de sănătate publică. (…) Funcția renală poate să fie evaluată prin anumite investigații pe care o să le propunem pentru a fi incluse în noul Contract-cadru. Este vorba despre accesul gratuit la rata de filtrare estimată şi a raportului albumină-creatinină urinară, care se pot face foarte simplu în cazul unei investigaţii de rutină şi care permit indentificarea şi, ulterior, stadializarea prin investigaţii mai aprofundate la pacienţii care se dovedesc să aibă această patologie. Care ar putea să fie marile avantaje ale unui astfel de program? În primul rând, reducerea progresiei bolii cronice de rinichi către dializă – un serviciu care este destul de greu de suportat. Ştiţi bine că se face de trei ori pe săptămână pentru fiecare persoană care trebuie să se deplaseze. Este şi foarte costisitor. Sau transplant”, a afirmat ministrul.

    În România sunt înregistraţi apriximativ 37.000 de pacienţi cu boala cronică de rinichi spitalizaţi anual, iar dintre aceştia aproximativ 25% sunt în stadiul avansat.

    Vârsta medie a pacienţilor cu boala cronică de rinichi spitalizaţi este de 67 de ani, peste 55% dintre cei afectaţi având vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani.

    Societatea Română de Nefrologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Ministerul Sănătăţii au lansat, joi, campania naţională de informare şi conştientizare pentru boala cronică de rinichi intitulată „Bolile cardiovasculare, hipertensiunea şi diabetul sunt frecvente şi pot afecta grav rinichii. Evaluează gratuit starea rinichilor tăi la medicul de familie!”.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.