Prof. univ. dr. Bogdan Timar: Obezitatea este în cele mai multe cazuri o afecțiune a stilului de viață

Obezitatea, o problemă de sănătate publică de proporții globale, care afectează peste un miliard de persoane la nivel mondial, este în cele mai multe cazuri o afecțiune a stilului de viață, atrage atenția prof. univ. dr. Bogdan Timar, șeful Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara. „În majoritatea cazurilor, obezitatea apare ca o consecință a dezechilibrării balanței energetice a organismului în favoarea unui aport alimentar energetic crescut și în defavoarea consumului energetic al organismului”, subliniază prof. univ. dr. Bogdan Timar.

„În lume trăiesc peste un miliard de persoane afectate de obezitate. 4 Martie este declarată Ziua Mondială a Obezității de către World Obesity Federation și Organizația Mondială a Sănătății, o zi în care întreg mapamondul își îndreaptă atenția către această problemă de sănătate publică de proporții globale, care afectează peste un miliard de persoane, care aduce costuri ridicate pentru societate și care este într-o continuă emergență, numărul cu persoane care trăiesc cu obezitate triplându-se față de anul 1975. Declararea zilei de 4 martie ca Ziua Mondială a Obezității are principalul rol de a sensibiliza opinia publică cu privire la problematica obezității și pentru a da un imbold decidenților în a defini politici publice de sănătate coerente și sustenabile în vederea reducerii impactului obezității în populație”, transmite prof. univ. dr. Bogdan Timar, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Tema Zilei Mondiale a Obezității din anul 2023 este „Schimbarea de perspectivă: să vorbim despre obezitate!”, o temă care „își propune să încurajeze persoanele care trăiesc cu obezitate să înlăture stigma frecvent asociată obezității, întocmai pentru că recunoașterea problemei este primul pas în rezolvarea ei, respectiv pentru a îndemna profesioniștii în domeniul sănătății să transmită un mesaje consistente și valide, întocmai pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problematica obezității”, scrie șeful Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul SCJU „Pius Brînzeu” Timişoara.

Prof. univ. dr. Bogdan Timar atrage atenția că obezitatea este în cele mai multe cazuri o afecțiune a stilului de viață, „în majoritatea cazurilor aceasta apărând ca o consecință a dezechilibrării balanței energetice a organismului în favoarea unui aport alimentar energetic crescut și în defavoarea consumului energetic al organismului”.

De ce apar din ce în ce mai multe cazuri de obezitate?

Potrivit prof. univ. dr. Bogan Timar, stilul de viață contemporan este marcat de schimbări importante în ceea ce privește alimentația.

„Disponibilitatea hranei nu mai reprezintă o problemă în societățile dezvoltate iar accesul la hrană nu mai este condiționat de un consum energetic printr-un efort fizic semnificativ, așa cum se întâmpla în urma cu sute sau mii de ani. Mai mult, frecvent apare un veritabil „paradox al caloriilor”: hrana prelucrată, cu o concentrație calorică ridicată, este adesea mai ieftină și mai ușor de procurat sau preparat comparativ cu hrana de o calitate superioară, ce are un conținut caloric normal”, explică prof. univ. dr. Bogdan Timar.

De ce ne îngrășăm așa de ușor?

Explicația vine din istoria evoluției speciei umane, o istorie în care lipsa disponibilității hranei a reprezentat o problemă principală în supraviețuire, afirmă prof. univ. dr. Bogdan Timar.

„Înainte de apariția agriculturii sau a creșterii animalelor, obținerea hranei era condiționată de găsirea unor plante comestibile ce creșteau spontan (o situație cu o predictibilitate îndoielnică în condițiile în care era mult influențată de condițiile meteorologice și de disponibilitatea capricioasă în anumite anotimpuri) sau de reușita vânării animalelor sălbatice (o situație din nou problematică, deoarece știm că specia umană nu este înzestrată cu calități fizice optime pentru vânat – de multe ori omul vânător putând chiar fi transformat în vânat). Astfel, având în vedere disponibilitatea capricioasă a hranei, indivizii care atunci când hrana era disponibilă puteau consuma o cantitate mai mare, surplusul depozitându-l sub formă de țesut adipos pentru a fi ulterior consumat în perioadele în care hrana nu era disponibilă, aveau un important avantaj în supraviețuire. Din acest motiv, procesul de selecție naturală a făcut să se perpetueze acele gene care predispun la îngrășarev”, afirmă prof. univ. dr. Bogdan Timar.

De ce ne este atât de greu să slăbim?

Răspunsul vine tot din istoria evoluției speciei umane, spune prof. univ. dr. Bogdan Timar. Pentru a slăbi, de regulă, trebuie să avem un aport energetic prin alimentație mai scăzut decât consumul energetic al organismului.

„Deoarece lipsa hranei a reprezentat zeci de mii de ani o principală cauză de ne-supraviețuire, organismul uman și-a dezvoltat o serie de mecanisme de salvare prin care poate parțial contracara o balanță energetică negativă. Spre exemplificare, dacă vom avea o mai lungă perioadă de timp un aport energetic alimentar mai redus decât necesarul energetic al organismului, organismul însuși va declanșa un mecanism de salvare, prin care va reduce, într-o oarecare măsură, consumul de energie (în special prin prisma reducerii ratei metabolismului bazal). De foarte multe ori, dacă vom încerca să mergem la culcare flămânzi, organismul va face tot posibilul să ne împiedice să adormim înainte de a avea un aport alimentar. Mai mult, ori de câte ori vom consuma alimente cu o concentrație calorică ridicată (de exemplu dulciuri) va încerca să ne recompenseze, eliberând neurotransmițători ce generează plăcere (de exemplu dopamină sau endorfine) în scopul de a ne face să ne dorim să repetăm experiența”, explică prof. univ. dr. Bogdan Timar.

Cum diagnosticăm obezitatea?

Cea mai simplă metodă pentru a diagnostica obezitatea este calculul indicelui de masă corporală.

„Acesta se calculează împărțind masa corporală (măsurată în kilograme) la pătratul înălțimii (măsurată în metri). O valoare de 30 sau mai crescută este caracteristică obezității, valori cuprinse între 25 și 30 denotă o stare de intermediară între normal și obezitate numită suprapondere iar valori cuprinse între 18,5 și 25 sunt considerate a fi normale”, menționează prof. univ. dr. Bogdan Timar.