21.1 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    „Gripa câinelui” ar putea infecta și oamenii

    Un virus denumit „gripa câinelui” – descendent dintr-un tip de gripă aviară numită H3N2 care a infectat prima dată aceste patrupede în 2006 – a evoluat din nou iar oamenii de știință avertizează asupra riscului de a fi transmis la oameni.

    Gripa aviară nu se poate transmite de la o persoană la alta dar, cu toate acestea, au existat întotdeauna îngrijorări printre experți că acest lucru s-ar putea schimba dacă virusul s-ar putea stabili într-o specie de mamifer iar ulterior să devină transmisibil între acestea, inclusiv între oameni, relatează Independent.

    Rezultatele testelor efectuate…pe câini

    Specialiștii de la Universitatea Agricolă din China au efectuat un studiu care a cuprins peste 4.000 câini, constatând că virusul este mai capabil să recunoască receptorii celulelor umane și să se replice în acestea.

    Oamenii de știință menționează în cercetarea publicată în revista eLife: „Rezultatele noastre au arătat că caninii pot servi ca intermediari pentru adaptarea virusurilor gripei aviare la oameni”.

    Un studiu avertizează asupra riscurilor expunerii copiilor la scanările CT

    O cercetare recentă readuce în discuție riscurile de cancer asociate cu expunerea la radiații din imagistica medicală efectuată în timpul copilăriei.

    Un studiu publicat în Canadian Medical Association Journal – unde s-au analizat aproape 8.000 adulți sub 25 de ani diagnosticați cu tumori intracraniene, leucemie sau limfom și istoricul lor de imagistică medicală alături de cel al celor aproape 80.000 controale potrivite – concluzionează că o singură scanare CT nu crește riscul de a dezvolta ulterior cancer însă copiii care sunt supuși scanărilor CT repetate înainte de vârsta de 6 ani se pot confrunta cu un risc aproape dublu.

    „Munca noastră întărește importanța strategiilor de protecție împotriva radiațiilor, abordate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică .Tomografiile inutile trebuie evitate și trebuie acordată o atenție deosebită pacienților care necesită scanări CT repetate”, a subliniat coautorii studiului, prin Yu-Hsuan Joni Shao, de la Colegiul de Știință și Tehnologie Medicală de la Universitatea de Medicină Taipei din Taiwan.

    Copiii care sunt suspuși la radiografii repetate se confruntă cu riscuri multiple

    Echipa a descoperit că micuțiii cărora li se efectuează patru sau mai multe tomografii înainte de vârsta de 6 ani au cel mai mare risc (creștere de 2 sau 3 ori!) de a dezvolta mai târziu tumori intracraniene, leucemie și limfom non-Hodgkin, în comparație cu cei fără expunere la radiații ionizante în timp ce copiii de aceeași vârstă, cu 2 până la 3 expuneri, se confruntă cu un risc crescut de tumori intracraniene iar o singură expunere nu s-a dovedit a fi asociată cu diagnostice adverse.

    Conform autorilor, aceste tipuri de cancer rămân neobișnuite, și precizează că studiul lor a avut și limitări, inclusiv o dimensiune redusă a eșantionului de copii care au suferit scanări CT repetate, motiv pentru care descoperirile „ar trebui interpretate cu prudență, deoarece riscurile pot fi supraestimate din cauza confuziei reziduale și a numărului redus de participanți în grupurile cu radiații ridicate”. 

    Specialiștii consideră că descoperirile amintite reiterează „importanța utilizării prudente a CT în populația pediatrică” și încurajează părinții să aibă discuții informate cu furnizorul copilului lor despre riscurile față de beneficiile imagistice medicale care utilizează radiații ionizante .

    Sănătate sau scrum? O nouă analiză extinsă pe durata unui deceniu demonstrează efectele cumplite ale fumatului pe termen lung

    O cercetare extinsă pe durata a zece ani asupra progresei emfizemului la fumători vine cu noi perspective asupra efectelor pe termen lung ale fumatului și evidențiază consecințele pulmonare cumplite pe care le suferă persoanele cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) atunci când nu au suficientă voință pentru a putea să renunțe la fumat.

    Studiul compară analizele de la pacienții fumători și foștii fumători cu urme de emfizem la investigația imagistică inițială, arătând că fumătorii actuali au prezentat o scădere semnificativă a densității pulmonare ajustate (ALD) la imagistică pe o perioadă de 10 ani.

    Deși alte studii au evaluat leziunile pulmonare pe termen lung cauzate de fumat, această ultimă cercetare iese în evidență din câteva motive diferite,  consideră autorii studiului, potrivit siteului Health Imaging.

    S-a observat astfel că progresia emfizemului a avut loc mai rapid la fumători față de foștii fumători – menționează studiul publicată în revista american Radiology – speciliștii întărind încă o dată avertismentul că niciodată nu este prea târziu pentru abandonarea fumatului deoarece rezultatele sunt evidente și determinante pentru sănătate și chiar durata vieții: „Această diferență în rata de progresie a emfizemului oferă un sprijin suplimentar pentru renunțarea la fumat chiar și la persoanele cu emfizem stabilit”, a precizat David Baraghoshi, de la Divizia de Biostatistică, Mediu și Sănătate a Jewish National Health din Denver, Colorado, autorul corespondent al lucrării.

    8431 de fumători actuali și foști fumători din studiul COPD Gene au fost incluși în analiză

    Participanții la aceast studiu au fost monitorizați timp de 10 ani, supuși imagisticii CT la momentul inițial și ulterior, în următorii cinci ani, respectiv 10 ani; din cei 8431 participanți, 49% erau fumători actuali și 53% aveau mai mult decât urme de emfizem la investigația imagistică de bază – aceștia suferind cel mai mare declin al ALD, cu scăderi anuale de 1,4 g/L în primii cinci ani și 0,9 g/L în ceilalți cinci ani.

    Conform datelor, foștii fumători au avut cea mai scăzută medie ALD la fiecare interval de imagistică și traiectoria lor de pierdere a densității pulmonare a fost mai mică decât cea a fumătorilor actuali.

    Autorii cercetării și-au ajustat estimările pe baza diferitelor echipamente CT și a protocoalelor individuale utilizate pentru scanări – lucru care nu a fost studiat pe larg în cercetările anterioare și, în al doilea rând, datele colectate în cei zece ani au fost incluse în studiu, permițând echipei să înțeleagă mai bine progresia pe termen lung a emfizemului atât la fumători, cât și la nefumători, relatează sursa citată.

    S-a descoperit un gel care va pune capăt căutărilor pentru tratamentul glioblastomului

    Conform autorităților sanitare americane, anual, peste 10.000 oameni mor de glioblastom în SUA, fiind unul dintre cele mai mortale tipuri de cancer.

    Dar iată o veste bună: la testul pe șoareci cu glioblastom, în mod surprinzător, toate exemplarele au fost vindecate după aplicarea unui tratament revoluționar.

    Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins (JHU) au dezvoltat un nou gel care elimină cancerul cerebral (glioblastomul) și împiedică recidivarea acestuia – potrivit unui studiu recent publicat în revista PNAS .

    „De obicei nu vedem supraviețuire de 100% în modelele de șoareci ale acestei boli”, a tranmis dr. Betty Tyler, unul dintre autorii studiului și profesor de neurochirurgie la Johns Hopkins School of Medicine.

    Echipa JHU susține că gelul amintit este, fără îndoială, cel mai eficient tratament pentru glioblastom dezvoltat până acum deoarece poate opri creșterea tumorii chiar și în părți ale creierului în care medicamentele și intervențiile chirurgicale tradiționale anticancer nu funcționează – conform Interesting Enginnering.

    Noul tratament prezintă rezultate uimitoare la testele de laborator

    Până în prezent, un implant cerebral aprobat de FDA, numit Gliadel, era considerat cel mai popular și puternic tratament pentru glioblastom.

    Profesorul Betty Tyler, care a jucat un rol important în dezvoltarea Gliadel în anii 1990, sugerează că, în timpul testelor pe șoareci, noul gel a oferit rezultate care sunt chiar mai impresionante decât cele obținute anterior cu Gliadel iar acest lucru se datorează probabil faptului că recentul tratament prezintă caracteristici atât ale chimioterapiei, cât și ale imunoterapiei, fiind dezvoltat prin combinarea unui medicament anti-cancer numit paclitaxel cu un anticorp numit aCD47; primul este un medicament de chimioterapie utilizat în tratamentul cancerului ovarian, pulmonar și de sân iar cel din urmă atacă macrofagele (celulele care promovează creșterea tumorii prin protejarea celor canceroase).

    În timpul studiului, cercetătorii au îndepărtat mai întâi chirurgical tumorile cerebrale la șoareci și apoi au umplut cu gel șanțurile care conțineau anterior tumorile și au observat că gelul nu a permis creșterea tumorii în continuare în creierul rozătoarelor.

    Mai mult, atunci când au încercat să implanteze manual tumori de glioblastom la șoareci, sistemul imunitar al animalelor a eliminat celulele canceroase implantate fără niciun medicament sau terapie: gelul a suprimat celulele canceroase existente și a îmbunătățit sistemul imunitar astfel încât nicio celulă canceroasă nouă nu a fost lăsată să crească sau să se înmulțească.

    Glioblastomul a fost complet eradicat la toți șoarecii al căror creier a primit tratamentul cu gel după îndepărtarea chirurgicală a tumorilor

    Potrivit specialistului amintit, „gelul este implantat în momentul rezecției tumorii, ceea ce îl face să funcționeze foarte bine.”

    Interesant este că factorul sugerat de autorul studiului acționează și ca o limitare a acestui tratament, deoarece gelul nu funcționează bine în absența unei intervenții chirurgicale; de exemplu, atunci când cercetătorii au aplicat gelul direct pe locurile tumorale din creierul unor șoareci (fără a îndepărta tumorile), doar 50% dintre acești subiecți au supraviețuit.

    „Intervenția chirurgicală atenuează probabil o parte din această presiune și permite gelului mai mult timp să activeze sistemul imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase”, a menționat Honggang Cui, autorul principal al studiului și inginer biomolecular la JHU.

    Dacă se va bucura de succes și la testele pe oameni, gelul va revoluționa pentru totdeauna tratamentul cancerului cerebral.

     

    Suspiciunile că vaccinurile anti-COVID ar prezenta un risc ridicat de cheaguri de sânge, infirmate de un studiu recent

    Potrivit datelor OMS, COVID-19 a secerat viețile a 6.908.554 de oameni din întreaga lume iar, până acum, au fost administrate un total de 13,3 miliarde de doze vaccin.

    Un nou studiu publicat în  Journal of Clinical and Translational Science susține că vaccinurile anticovid prezintă un risc minim de cheaguri de sânge.

    Una dintre cele mai frecvente temeri în jurul vaccinului COVID-19 a fost trombocitopenia trombotică, o tulburare rară care provoacă formarea cheagurilor de sânge în vasele de sânge din organism. Teama nu a fost nefondată, deoarece multe cazuri de cheaguri de sânge sau embolii pulmonare au apărut după ce oamenii au fost inoculați cu vaccinuri pe bază de vectori adenovirale iar, mai târziu, trombocitopenia trombotică indusă de vaccin (VITT) a fost recunoscută ca o complicație rară a vaccinurilor pe bază de vectori adenovirali specific; în context, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au emis mai târziu o preferință pentru vaccinurile ARNm.

    Risc minim de formare a cheagurilor de sânge?

    Imunizarea protejează oamenii de boli și afecțiuni dăunătoare dar, adesea, există și efecte secundare la anumite vaccinuri iar acest studiu recent, întreprins de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo din New York, a fost lansat pentru a investiga dacă primirea unui vaccin COVID expune oamenii la un risc mai mare de a dezvolta cheaguri de sânge.

    Dimensiunea eșantionului din studiu a fost de 855.686 veterani cu vârsta de 45 de ani, cărora li s-a administrat cel puțin o doză de vaccin Covid iar grupul de control a inclus 321.676 veterani nevaccinati; niciunul dintre participanți neavând un test COVID pozitiv.

    Rezultatele studiului au indicat că există doar un risc crescut de cheaguri de sânge cu vaccinurile actuale împotriva COVID-19 utilizate în Statele Unite la cei cu vârsta peste 45 de ani. Riscul este însă semnificativ mai mic decât tromboembolismul venos(TEV) sau cheagurile de sânge în rândul pacienților spitalizați cu COVID sau cu alți factori de risc declanșatori pentru TEV.

    Studiul adaugă că beneficiul clinic net favorizează vaccinarea și că aceasta ar trebui încurajată: „Excesul de risc a fost de aproximativ 1,4 cazuri la un milion de pacienți vaccinați. Având în vedere faptul că rata TEV cu COVID-19 este cu câteva ordine de mărime mai mare decât riscul trivial de la vaccinare, studiul nostru întărește siguranța și importanța de a rămâne la curent cu vaccinările COVID-19”, a spus dr. Peter L. Elkin, MD, primul autor al lucrării într-un  comunicat de presă .

    „Unii s-au îngrijorat că vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea provoca vătămări nejustificate, iar TEV a fost unul dintre mecanismele implicate de anti-vaxxeri. Am vrut să aflăm adevărul” – a precizat specialistul.

    Perioada de studiu a durat de la 1 ianuarie 2020 (chiar înainte de detectarea COVID-19 în SUA) până la 6 martie 2022 și s-a bazat pe date de la veteranii americani cu vârsta de 45 de ani și mai mult de la Departamentul de Supraveghere Națională pentru Veterani.

    Datele au inclus 855.686 de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin SARS-CoV-2 și un grup de control nevaccinat de 321.676 de persoane.

    Concluziile cercetării

    Pentru a identifica în mod clar dacă vaccinurile ar putea avea un impact asupra riscului de TEV, cercetătorii au luat în considerare mulți factori care sunt predictori, inclusiv vârsta, rasa, sexul, indicele de masă corporală și astfel au constatat că persoanele vaccinate au avut o rată de TEV de 1,3755 la 1.000 de persoane, ceea ce este cu 0,1% peste rata inițială de TEV de 1,3741 la 1.000 la persoanele nevaccinate.

    Toate tipurile de vaccin au prezentat o rată minimă crescută a TEV (rata TEV la 1000 a fost 1,3761 (CI: 1,3754–1,3768) pentru Janssen; 1,3757 (CI: 1,3754–1,3761) pentru Pfizer, iar pentru Moderna, rata a fost 1.3757 (CI:3757). 1.3748–1.3877)).

    Micile diferențe de rate care compară fie vaccinul Janssen, fie Pfizer cu Moderna au fost semnificative statistic (p < 0,001). Ajustând pentru vârstă, sex, IMC, scorul Elixhauser pe 2 ani și rasă, grupul vaccinat a avut un risc relativ minim mai mare de TEV în comparație cu martorii (1,0009927 CI: 1,007673–1,0012181; p <0,001).

    „Excesul de risc a fost de aproximativ 1,4 cazuri la un milion de pacienți vaccinați. Având în vedere faptul că rata TEV cu COVID-19 este cu câteva ordine de mărime mai mare decât riscul trivial de la vaccinare, studiul nostru întărește siguranța și importanța de a rămâne la curent cu vaccinările COVID 19” – a menționat cercetătorul amintit.

    El a adăugat că a fost raportat în alte studii că riscul foarte ușor crescut de TEV la câțiva pacienți vaccinați poate fi atribuit unui fenomen numit trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin (VITT); VITT este un răspuns imun care are ca rezultat mai puține trombocite, de asemenea, malformate și mai lipicioase, ceea ce poate duce la TEV.

    Autorul a remarcat că studiul este un exemplu al modului în care știința translațională poate fi aplicată la cele mai importante întrebări științifice cu care se confruntă societatea astăzi, în acest caz, demonstrând siguranța vaccinurilor COVID-19: „Acest studiu arată puterea datelor mari, în care putem folosi informațiile din fișa medicală electronică într-un mod riguros pentru a rezolva întrebări la care nu s-ar putea niciodată răspunde corect printr-un studiu controlat randomizat din cauza dimensiunii reduse a efectului și a necesității de a recruta milioane de pacienți pentru proces”, a spus el.

    „Este un exemplu al modului în care informatica biomedicală răspunde la întrebări clinice importante care pot ajuta oamenii să recunoască beneficiile vaccinării împotriva COVID-19 și să îmbunătățească aderarea la acest ghid clinic aprobat”, a adăugat Peter L. Elkin, potrivit sursei citate.

    Federația „Solidaritatea Sanitară”, despre efectele blocării angajărilor în Sănătate: Migrația personalului și scăderea calității serviciilor medicale

    Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului să excepteze sectorul sanitar de la cele două măsuri intenționate prin Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare: blocarea angajărilor și blocarea creșterilor salariale. „Atenționăm Guvernul că adoptarea acestor măsuri ar constitui rețeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migrației profesioniștilor din sectorul public de sănătate”, avertizează sindicaliștii.

    „Efectele blocării angajărilor în Sănătate: migrația personalului și scăderea calității serviciilor medicale. În condițiile în care sistemul public de sănătate înregistrează la ora actuală un deficit de personal de peste 40.000 de angajați iar salariile reale ale angajaților din sănătate au scăzut cu peste 30%, Guvernul intenționează să adopte o Ordonanță de Urgență prin care ar bloca angajările (inclusiv cele din sectorul public de sănătate) și posibilitatea creșterii salariilor”, se arată într-un comunicat transmis de Federația „Solidaritatea Sanitară”.

    Potrivit sursei citate, adoptarea prin OUG a măsurii de blocare a angajărilor ar avea drept efect lipsirea spitalelor publice de personalul necesar.

    „Pe datele rezultate din raportările spitalelor publice deficitul de personal este la ora actuală de 18,28%, acesta echivalând cu lipsa a cca. 40658 de angajați. Deficitul de personal este chiar mai mare decât la începutul pandemiei, în anul 2019 acesta fiind de 17,74%. Foarte grav este că în unele cazuri deficitul de personal indică de fapt că numărul de angajați este sub normativul minim de personal. Ponderea deficitului de personal este unul dintre indicatorii măsurii în care sunt afectate atât calitatea serviciilor medicale acordate pacienților, cât și calitatea vieții profesionale a angajaților, experiența unei intervenții similare petrecută în perioada 2009-2015 oferindu-ne o lecție importantă”, arată sursa citată.

    Federația precizează că, în cazul angajaților, deficitul de personal determină o creștere suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajații existenți, „contribuind la epuizarea profesională”.

    „Deficitul actual de personal a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere și a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajați, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen. Este relevant și faptul că în multe cazuri angajații nu și-au efectuat nici măcar zile de CO din perioada pandemiei (când a fost suspendată obligativitatea acordării acestora). Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu și imposibilitatea recuperării capacității de muncă prin intermediul zilelor libere și a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esențiale ale migrației”, atrag atenția sindicaliștii.

    Federația subliniază că o măsură ce s-a dovedit foarte eficientă în combaterea migrației profesioniștilor din sănătate s-a dovedit a fi creșterile salariale din perioada 2015-2018 pentru personalul medical.

    „Problema este că eficiența acestei măsuri a fost însă continuu erodată de inflație, aceasta determinând o scădere continuă a salariilor reale (a puterii de cumpărare a salariilor). În condițiile în care nivelul cumulat al inflației din anul 2018 până în prezent este de cel puțin 30%, personalul din sănătate a suferit o reducere proporțională a salariilor reale. Consecințele sunt unele semnificative, blocarea creșterilor salariale riscând să le accentueze în mod dramatic (…) Creșterile salariale alături de reducerea deficitului de personal au constituit cele două categorii de intervenții care și-au dovedit eficiența în lupta împotriva migrației, reducând în mod semnificativ valul plecării profesioniștilor din sănătate.”, potrivit comunicatului citat.

    Totodată, sindicaliștii solicită adoptarea și aplicarea proiectului de lege a salarizării privind angajații din sănătate, elaborat împreună cu partenerii sociali, „având în vedere că acest proiect ar permite unele creșteri ale salariilor reale, unele dintre ele urmând să fie făcute pe baza unor surse extra-bugetare (veniturile spitalelor)”.

     

    Confirmat științific: Statul în picioare și „gustările de activitate” la birou pot evita consecințele periculoase ale sedentarismului

    Șezutul pe scaun pentru perioade îndelungate – de exemplu, lucrul prelungit la birou – poate fi dăunător sănătății, chiar și pentru cei care fac sport în mod regulat însă introducerea unor pauze scurte – denumite și „gustări cu activitate” – poate ajuta persoanele cu diabet de tip 1 să își gestioneze mai bine nivelul zahărului din sânge.

    Acest lucru se datorează faptului că activitatea fizică poate crește utilizarea glucozei de către mușchi și crește eficiența insulinei, potrivit unui recent studiu realizat de Universitatea din Sunderland care evidențiază faptul că metoda banală și gratuită poate fi foarte utilă pentru diabetici, contribuind la reducerea potențialelor riscuri de complicații precum atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale.

    Studiile anterioare au arătat că întreruperea perioadelor de ședere cu plimbări scurte și frecvente îi poate ajuta pe cei cu diabet zaharat de tip 2 să-și reducă nivelul zahărului din sânge și riscul de complicații.

    Ce este diabetul de tip 1

    Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună care apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacă celulele pancreasului producătoare de insulină.

    Prin urmare, pancreasul nu mai poate produce insulină, ceea ce duce la niveluri ridicate de zahăr din sânge.

    Gestionarea atentă a zahărului din sânge este crucială pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 1, deoarece un nivel ridicat al zahărului din sânge pe o perioadă lungă de timp poate duce la complicații grave legate de diabet, cum ar fi insuficiență renală, probleme cu ochii și picioarele, atacuri de cord și accident vascular cerebral.

    Rezultatele cercetării

    Dr. Matthew Campbell de la Universitatea din Sunderland a investigat, pentru prima dată, impactul întreruperii timpului sedentar asupra nivelului de zahăr din sânge la persoanele cu diabet de tip 1 cu ajutorul a 32 participanți care au finalizat două sesiuni de șapte ore pe o perioadă de două săptămâni.

    Astfel, în timpul unei sesiuni participanții au rămas așezați timp de șapte ore iar în timpul celeilalte sesiuni, și-au întrerupt timpul de ședere cu perioade scurte de trei minute de mers cu intensitate ușoară, la fiecare 30 minute.

    Participanții au purtat un monitor continuu de glucoză (CGM) pentru a-și monitoriza nivelul de zahăr din sânge timp de 48 ore în timpul și după fiecare sesiune de ședere.

    Acestora li s-a servit un mic dejun și un prânz standardizate și li s-a cerut să respecte aceeași dietă, niveluri de activitate și doze de insulină pe tot parcursul perioadei de studiu.

    Astfel, s-a observat că luarea regulată a pauzelor de mers pe jos a dus la niveluri medii mai scăzute ale zahărului din sânge (6,9 mmol/l) pe parcursul perioadei de studiu de 48 ore, în comparație cu șezutul neîntrerupt (8,2 mmol/l); acest lucru a crescut timpul cu nivelurile de zahăr din sânge în intervalul țintă (3,9-10 mmol/L) cu 14 puncte procentuale și, în mod esențial, nu a determinat glicemia să scadă periculos de mult.

    Statul în picioare, benefic pentru diabetici

    Statul în picioare ajută la un control mai bun al zahărului din sânge, susține sensibilitatea crescută la insulină, consumul mai mare de energie, circulația sângelui îmbunătățită, riscul redus de complicații legate de diabet și adoptarea de obiceiuri mai sănătoase.

    Conform cercetătorilor amintiți, este important de remarcat că doar înlocuirea șederii cu statul în picioare pentru perioade lungi de timp nu este suficientă; diabeticii ar trebui să se angajeze, de asemenea, în activități fizice ușoare, cum ar fi mersul pe jos și întinderea.

    Cu toate acestea, până la studiul Universității din Sunderland, nu se știa dacă și persoanele cu diabet zaharat de tip 1 ar putea beneficia de această abordare sau dacă ar putea prezenta riscuri, cum ar fi cauzarea mai multor evenimente hipoglicemice.

    Dr. Matthew Campbell a investigat pentru prima dată impactul întreruperii timpului sedentar asupra nivelului de zahăr din sânge la pacienții cu diabet de tip 1 și concluzionează că „întreruperea ședinței prelungite cu o activitate de intensitate ușoară este ceva pe care oamenii îl pot face, indiferent dacă fac sau nu exerciții în prezent”.

    El a adăugat că „gustările cu activitate” și includerea statului în picioare ar putea fi un pas crucial pentru unii către o activitate fizică sau exerciții fizice mai regulate, în timp ce pentru alții poate fi o intervenție simplă și acceptabilă pentru a ajuta la gestionarea nivelului de glucoză din sânge.

    O metodă simplă, confirmată științific, poate salva vieți

    La rândul său, dr. Elizabeth Robertson, Director de Cercetare la Diabetes UK, a subliniat importanța descoperirilor, menționând că „a face o schimbare simplă, practică – cum ar fi preluarea apelurilor telefonice în timp ce mergeți sau stând în picioare, setarea unui cronometru pentru a vă aminti să faceți pauze ori evitarea șezutului pe scaune pentru perioade lungi ar putea avea un efect profund asupra nivelului de zahăr din sânge.” Ea speră că vor exista cercetări suplimentare pentru a înțelege beneficiile pe termen lung ale acestei abordăr care oferă modalități gratuite pentru diabeticii de tip 1 de a-și gestiona nivelul glicemiei și, potențial, de a reduce riscul de complicații viitoare.

    Cum se pot infecta cu malarie turiștii europeni care nu au avut contact cu țările endemice

    Conform prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, din păcate, de-a lungul anilor, diversele tipuri de tratamente antimalarice au devenit ineficiente; acest lucru s-a observat în zonele cu endemicitate mare cum sunt cele din Asia – unde o mare parte de medicamente specifice au devenit ineficiente din cauza instalării rezistenței de acest tip – dar încep să apară și în Africa, America Centrală sau de Sud.

    „Parazitul malaric, ca orice microorganism viu, se apără de acțiunea substanțelor pe care le administrăm astfel încât, în prezent, există doar două categorii de antimalarice care sunt eficiente pe formele severe de boală și mai există și anumite combinații de medicamente care pot fi administrate la pacienții cu forme mai puțin severe, în funcție de statusul individual.

    Din păcate, și aceste resurse trebuie ținute foarte bine pentru că abuzarea lor – și acest lucru se întâmplă mai ales în zonele endemice, mai puțin în cele non-endemice precum România sau alte țări europene – ne va lăsa fără instrumente terapeutice pe viitor” – menționează specialistul.

    Malaria se răspândește în mare parte la oameni prin mușcăturile unor țânțari Anopheles infectați dar și prin transfuzia de sânge și acele contaminate iar primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile; lăsată netratată, boala se poate însă acutiza și, mai grav, poate duce la deces în doar 24 de ore.

    Simptomele malariei pot fi confundate cu cele ale altor boli

    Potrivit managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș”, malaria este o boală acută, cu debut brusc după o expunere în zona endemică fără folosirea profilaxiei recomandate sau folosirea acesteia în mod incorect: „De obicei, debutul brusc este febra, principalul simptom, la care pacienții pot asocia frisoane, dureri musculare, dureri de cap. După acestea, în cazurile mai grave, mai pot să apară icter (îngălbenirea tegumentelor și mucoaselor), manifestări hemoragice, tulburări respiratorii, tulburări de conștiență.

    Sunt relatate în ordinea gravității, dar cele mai frecvente rămân febra și frisoanele pe care pacienții, dacă sunt instruiți cum trebuie, le adresează în primul rând la medicul specialist când vin dintr-o călătorie; dacă nu sunt orientați cum trebuie, e posibil să confunde aceste simptome cu semne de așa-i să răceală și să piardă timp prețios până când i se pune un diagnostic și un tratament corect.

    În acest moment există cinci tipuri de paraziți malarici care pot determina malaria umană: unul dintre ele este foarte grav, malaria falciparum, care poate să determine decesul. Mai există și cazuri de vivax, pot fi și ele foarte grave.

    Falciparum este cea mai gravă formă de malarie. Iar din experiența noastră clinică, un pacient cu malarie la care au trecut mai mult de cinci-șase zile fără un diagnostic și un tratament corect în special, are un risc vital.”

    „Malaria de aeroport” – fenomen care poate afecta și oamenii care  nu tranzitează zone endemice

    Într-un scurt interviu priilejuit de Ziua Mondială de Luptă împotriva Malariei, prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu a atenționat și asupra unor situații în care anumiți pacienți care nu au avut contact cu vreo țară cu risc, pot ajunge să fie diagnosticați cu malarie:  “Țânțarii infectați pătrund în anumite avioane din zonele endemice și ajung în aeroporturi din diferite țări, România de exemplu, unde pot infecta anumite persoane”.

    Specialistul exemplifică acest gen de situații cu un caz din Italia, al unei fetiție de doar patru ani, internate cu diabet: „Starea ei s-a agravat foarte rău, a murit și nimeni n-a realizat decât postmorten. La analizele de sânge au remarcat că de fapt avea malarie cerebrală, o formă foarte gravă. Italia da? Deci fetița nu plecase niciodată din țară. Dar în spital se mai aflau doi bolnavi cu malarie. Deci vectorul era în jur și a rămas un întrebarea dacă s-a transmis boala printr-un act infectat sau printr-un țânțar infectat.”

    Unde se pot trata pacienții români afectați de malarie?

    Dacă este vorba de tratamentul bolii ca atare și de diagnostic în special, cel mai indicat este ca pacienții să se prezinte urgent, direct la Spitalul “Victor Babeș” din București, care are experiență extrem de importantă, încă din anii ‘60-70, în specificul acestei boli.

    Dacă nu au posibilitatea să ajungă rapid la unitatea spitalicească amintită, este recomandat să se adreseze la primul spital:  „Sfatul nostru este ca un pacient care a călătorit undeva să spună chiar din proprie inițiativă medicului căruia i se adresează – de exemplu <<M-am întors, acum două săptămâni, din Sierra Leone sau din Ghana>> pentru că, din păcate, mulți medici care nu sunt de specialitate tind să uite acest aspect al anamnezei epidemiologice.

    De aceea îi sfătuiesc pe toți cei care au călătorit și au semne de boală, dacă nu se pot adresa direct la spitalul nostru, să spună medicului căruia i se adresează că a călătorit într-o zonă de risc pentru că astfel lucrurile vor merge mult mai rapid din punct de vedere al diagnosticului și tratamentului.” – menționează prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    La această oră, cel mai grav caz al unui pacient infectat cu malarie este cel al unui navigator internat la Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală. Acesta a ajuns internat în stare gravă, comatoasă, în Terapie Intensivă însă, din fericire, starea acestuia s-a stabilizat.

    Vaccinul, un sprijin… mai ales pentru cei mici

    Potrivit specialistului, nu există niciun motiv pentru care anumiți pacienți s-ar putea considera mai puțini expuși la riscurile malariei: „Aș spune că toată lumea este la fel de vulnerabilă. Diferența este dată de câteva aspecte: de utilizarea chimioprofilaxiei – profilaxia, dacă este utilizată corect, ne apără în proporție de peste 95%… mai rămân câteva procente care sunt independente – iar, în al doilea rând, există categoria de pacienți care au copilărit în zonele endemice, la care există o imunitate.

    Se cheamă imunitate parțială sau stare de premuniție în termeni medicali; aceștia mai fac forme severe de boală cât timp nu părăsesc zona în care au trăit și au crescut. Exemplul clasic, cel al studenților africani care vin la noi, la Medicină din țări endemice de malarie: petrec în România doi-trei ani înainte de a se întoarce din nou în țara lor, chiar și într-o vizită scurtă, iar acolo, fără a utiliza chimio-profilaxie deoarece ei se consideră imuni, fac forme grave de malarie. Am avut astfel de cazuri, deci își pierd acea stare de imunitate parțială. Dar repet, nu e un criteriu pe care să ne putem baza.

    Când vorbim de majoritatea covârșitoare a pacienților noștri, care sunt călători, sunt români mai ales sau din alte țări non-endemice, aceștia trebuie să folosească chimioprofilaxia.

    Există și un vaccin antimalaric căruia i s-a dat undă verde de către Organizația Mondială a Sănătății, anul trecut, util într-o măsură anume.

    Deocamdată, este recomandat doar pentru copiii din zone endemice, din Africa, din țările cu risc mare de malarie. Și este vorba de copii mititei, în vârstă de 1,5 – doi ani până la vârste mai mari, la care acest vaccin se poate administra, fiind recomandat în mai multe doze.

    Eficiența lui nu este una foarte mare, se învârtă undeva pe la 50% și practic ferește acești micuți de formele grave și decesul la vârste fragede.

    Dar în ceea ce privește călătorii, nu există încă recomandarea pentru acest tip de vaccin. Nu este eficient la pacienți adulți, deci pentru restul lumii rămâne valabilă, deocamdată, chimio-profilaxia” – a menționat, pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    Unde se află România în geografia riscurilor globale provocate de malarie

    Data de 25 Aprilie este dedicată Luptei Mondiale împotriva Malariei; potrivit celui mai recent  raport mondial al malariei publicat de Organizația Mondială a Sănătății(OMS), au existat 247 de milioane de cazuri de malarie în 2021, comparativ cu 245 de milioane de cazuri în 2020 iar numărul estimat de decese cauzate a fost de 619.000 în 2021, comparativ cu 625.000 în 2020.

    În cei doi ani de vârf ai pandemiei (2020–2021), dificultățile în sistemele medicale provocate de COVID au dus la aproximativ 13 milioane de cazuri de malarie și încă 63.000 de decese.

    Potrivit datelor amintite, Regiunea Africană a OMS continuă să suporte o pondere disproporționat de mare din povara globală a malariei: doar în 2021, regiunea înregistrat aproximativ 95% din toate cazurile de malarie și 96% din decesele cauzate iar copiii sub cinci ani au reprezentat aproximativ 80% din toate tragediile cauzate de malarie pe continentul amintit.

    Patru țări africane au reprezentat puțin peste jumătate din toate decesele cauzate de malarie la nivel mondial: Nigeria (31,3%), Republica Democrată Congo (12,6%), Republica Unită Tanzania (4,1%) și Niger (3,9%) – notează OMS.

    România, departe de riscul malariei?

    Conform prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, în actualul context, România, deși a eliminat încă din anii ’60 pericolul malariei autohtone, nu este în măsură să privească detașat acest risc care pândește și restul țărilor europene, mai ales prin cazurile cetățenilor care ajung aici infectați din zonele de risc africane sau asiatice ori chiar prin situațiile mai rare când sunt infectați din cauza insectelor amintite care ajung accidental în diferite locuri precum un aeroport.

    „Africa reprezintă sursa principală de malarie din lume, peste 90% cazuri de import provin de acolo, dar există și zone din Asia, mai ales Asia de Sud-Est, insule din Pacific sau America Centrală și de Sud în care mai există încă această boală, de unde călătorii noștri pot veni având diverse forme ale infectării.

    Întotdeauna, în Clinica “Victor Babeș” – care are o tradiție în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul bolilor de import, tropicale – întrebarea princeps în anamneza oricărui pacient este <<Ai călătorit undeva?>>. Este o întrebare de unde pot decurge o grămadă de diagnostice și o clarificare mai rapidă a statusului pacientului.

    <<Ai călătorit undeva?>> Daca da, unde, când…și de aici lucrurile se ramifică astfel încât să suspicionăm un diagnostic corect și rapind după care să-l confirmăm cu metode de laborator specifice” – relatează managerul unității spitalicești.

    Cum trebuie să procedăm înainte de a călători într-o zonă de risc

    „Multă lume consideră malaria și în general bolile tropicale ca ceva îndepărtat ce nu ne poate afecta. Din păcate, vremurile moderne, pe lângă plăcerea de a călători și de a ne plimba prin cele mai exotice locuri, ne-au adus și riscul din ce în ce mai mare de a ne îmbolbnăvi cu boli tropicale, pentru că malaria este o boală tropicală.

    Cetățenii noștri au început să învețe faptul că atunci când intenționează să călătorească într-o zonă exotică, este bine să consulte un doctor în prealabil: dacă este nevoie să facă ceva profilaxie, dacă este nevoie să facă niște gesturi suplimentare pentru a preveni îmbolnăvirea în zonele respective și în general pentru a avea o călătorie lipsită de riscuri pentru sănătate.

    Așa că, în primul rând, la momentul actual, cetățenii români ar trebui să se adreseze cabinetelor de medicină de călătorie pentru a fi siguri că riscul de a se îmbolnăvi este foarte mic spre zero în momentul în care se deplasează spre zone cu riscurile amintite.

    În al doilea rând, dincolo de acest risc individual de îmbolnăvire, trebuie punctat și că România a fost o țară endemică pentru malarie până în anii ’60. Aveam malaria cu transmitere locală, era o boală “de-a noastră” la vremurile respective și cred că bunicii și străbunicii noștri își mai aduc aminte de “frigurile de baltă” cum era denumită în limbaj popular malaria.

    Pentru că vectorul care transmite această boală se afla în special în acele zone mlăștinoase – este vorba de țânțarul Anopheles – în preajma bălților; de acolo vine denumirea amintită de “febra de baltă” cum era asociată de omul simplu apropierea de zonele respective.

    În anii ’60, datorită unor campanii foarte coerente și susținute de eradicare a vectorului, în România, malaria a fost eliminată. De atunci, nu mai există cazuri locale ci doar de import, adică oameni care se îmbolnăvesc de malarie călătorind în Africa, Asia, America Centrală sau de Sud, de unde vin bolnavi aici.

    Deocamdată, aici nu se mai transmite. Dar există avertismente ale organizațiilor internaționale de sănătate care se referă la aceste modificări climatice globale ce determină propagarea și reapariția unor vectori capabili să transmită din nou malaria combinat cu numărul mare de pameni care călătoresc și pot veni simultan bolnavi, deci riscul de reemergență a acestei boli în zone unde a fost anterior eliminată boala, cum este și România, este din ce în ce mai mare.”

    Riscul de reemergență în Europa

    Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” subliniază că riscul de reemergență este văzut și în țările din jur: „Vorbim de țări europene: Grecia – unde au fost câteva episoade de reapariție a malariei transmise local care au fost rapid care au fost rapid contenționate de autoritățile locale, dar au existat câteva zeci de cazuri anual.

    Vorbim și de alte boli care se transmit prin vectori, nu doar de malarie, ce au apărut în zone unde nu ne-am fi așteptat precum Franța, Croația, Spania sau Italia în care s-au văzut cazuri locale de transmitere de alte boli prin vectori, cum ar fi febra Dengue.

    Prin urmare există acest risc și în țara noastră. Așa că, dincolo de riscul îmbolnăvirii individuale în cazul călătoriilor în zonele cu riscurile precizate, oamenii  ar trebui să știe că există risc și la nivel național care trebuie ținut sub control, în primul rând prin evitarea îmbolnăvirii cetățenilor noștri care călătoresc, prin consultarea unui medic înainte de a pleca. Acesta poate prescrie tratament specific pentru malarie în profilaxia ce se administrează sub formă de pastile comprimate în anumite scheme terapeutice de prevenire, în funcție de cel care călătorește, durata expunerii în zona de risc, de condițiile în care călătorește – sezon ploios, uscat, cât de mare este riscul în zona respectivă sau rezistența la tratamentele antimalarice.

    Întotdeauna, această consiliere profilactică pre-expunere, trebuie făcută cu un medic specializat, simpla luare a unor date de pe internet nu este suficientă pentru că este posibil să se meargă eronat pe o profilaxie neeficientă; de aceea totul trebuie făcut cu medicul specializat.

    Există și necesitatea unei supravegheri din punct de vedere epidemiologic a vectorilor, lucru care este făcut de către autoritățile noastre naționale, prin supravegherea populațiilor de vectori care sunt apabili să transmită în special malaria cu Plasmodium vivax pe teritoriul României – cea din urmă intrând în sfera de acțiune a autorităților, nu a cetățenilor” – ne-a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    Malaria poate fi prevenită prin evitarea mușcăturilor de țânțari și cu medicamente care pot împiedica agravarea cazurilor ușoare

    Malaria se răspândește în mare parte la oameni prin mușcăturile unor țânțari Anopheles infectați dar și prin transfuzia de sânge și acele contaminate. Primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile; lăsată netratată, malaria cu P. falciparum  poate evolua spre boală severă și deces în doar 24 de ore.

    Există cinci specii de paraziți Plasmodium care pot răspândi malarie la oameni și două dintre aceste specii –  P. falciparum  și  P. vivax  – reprezintă cea mai mare amenințare.

    Plasmodium falciparum este cel mai mortal parazit al malariei și cel mai răspândit pe continentul african iar Plasmodium vivax este parazitul dominant al bolii în majoritatea țărilor din afara Africii sub-sahariane; celelalte specii de malarie care pot infecta oamenii sunt P. malariae, P. ovale și P. knowlesi .

    Carnea, ouăle şi produsele lactate sunt surse ”esenţiale” de nutrienţi, mai ales în perioada copilăriei şi în timpul sarcinii, potrivit unui raport FAO

    Carnea, produsele lactate şi ouăle sunt „surse esenţiale de nutrienţi” pentru populaţia lumii, mai ales în perioada copilăriei şi în timpul sarcinii, a afirmat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) într-un raport publicat marţi, cerând în acelaşi timp industriei creşterii animalelor să rezolve problema impactului asupra mediului, relatează AFP.

    Confruntată cu amploarea malnutriţiei, FAO încurajează guvernele „să promoveze beneficiile alimentelor provenite de la creşterea animalelor terestre”, care furnizează nutrienţi „greu de obţinut în cadrul unei alimentaţii vegetariene”, potrivit Agerpres.

    FAO prezintă astfel concluziile unui raport realizat prin compilarea a peste 500 de lucrări ştiinţifice şi care este prezentat drept „cea mai cuprinzătoare analiză de până acum” privind beneficiile, precum şi riscurile produselor de origine animală.

    „Alimentele provenite de la creşterea animalelor terestre oferă proteine de înaltă calitate, o serie de acizi graşi esenţiali, fier, calciu, zinc, seleniu, vitamina B12 (…) care asigură funcţii esenţiale pentru sănătate şi dezvoltare”, potrivit FAO.

    „Acest lucru este valabil mai ales în anumite perioade cheie ale vieţii, cum ar fi sarcina, alăptarea, copilăria, adolescenţa şi vârsta înaintată”, notează FAO, al cărui raport nu include produsele marine.

    Consumul lor poate reduce încetinirea creşterii şi malnutriţia la copiii sub cinci ani, poate combate greutatea mică la naştere şi poate preveni anemia la femeile aflate la vârsta fertilă.

    Carenţele de fier, vitamina A şi zinc sunt printre „cele mai răspândite la nivel global”. Mai mult de unul din doi copii, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, suferă de cel puţin o carenţă de acest gen, mai ales în Asia de Sud, Asia de Est, Pacific şi Africa subsahariană.

    Cu toate acestea, sectorul zootehnic va trebui să „abordeze o serie de provocări”, în primul rând de mediu, au declarat numărul doi al FAO, Maria Helena Semedo, şi economistul şef Maximo Torero Cullen.

    Pe lângă defrişări şi utilizarea nesustenabilă a apei, sectorul este responsabil pentru 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de om.

    FAO aminteşte, de asemenea, că „un consum, chiar şi redus, de carne roşie procesată poate creşte riscul de mortalitate şi de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare şi cancer colorectal”.

    Trei miliarde de persoane nu au acces la alimente sănătoase, însă, în acelaşi timp, una din trei persoane este supraponderală sau obeză, potrivit FAO.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.