Cursuri de prim-ajutor la Bistriţa-Năsăud: Record de 3.000 persoane la ”Maratonul resuscitării”

Aproximativ 100 instructori din cadrul a 14 unităţi UPU-SMURD din ţară au fost prezenţi duminică, la Bistriţa, la acest eveniment gândit să educe cât mai mulţi oameni în privinţa tehnicilor de prim-ajutor.

Aproximativ 3.000 de persoane au participat la atelierele de pregătire din cadrul „Maratonului resuscitării” organizat weekend-ul trecut la Bistriţa, la sala polivalentă din cartierul Unirea, cu sprijinul instructorilor veniţi de la mai multe unităţi UPU-SMURD din ţară.

Record de prezență

Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Gabriel Lazany, a menționat că evenimentul poate fi considerat un record de prezenţă, municipiul fiind a cincea localitate din ţară în care se organizează acest tip de eveniment: „2.956 – cifra zilei! Un nou record naţional „Maratonul resuscitării”! Bistriţa a fost din nou la înălţime”, a postat acesta pe pagina sa de socializare.

Astfel, participanții au fost instruiți cum să acţioneze într-o situaţie de urgenţă, cum pot imobiliza un picior sau o mână traumatizate, au exersat pe manechine tehnici de intervenţie în cazul unui stop cardiorespirator sau înec şi le-au fost prezentate manevrele de resuscitare pentru cele trei categorii de victime(adult, copil şi sugar).

Organizatorii maratonului au fost Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa, UPU-SMURD Bistriţa, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud şi Fundaţia pentru SMURD.

Premiile CEDA 2023: Câștigătorii premiilor care vor participa la CEDA 2024 – Palermo

Sfârșitul acestei săptămâni a însemnat și finalul ediției din acest an a celui de-al 54-lea Congres Central European Diabetes Association (CEDA) care s-a desfășurat, între 8 și 10 iunie, la Hotel PullMan din Capitală, organizatorul științific fiind Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, susținută de Sănătatea Press Group în calitate de manager de eveniment.

Un adevărat regal al științei al cărui coordonator ștințific local a fost conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian, specialist diabetolog, președinte al Comisiei de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a Ministerului Sănătății și vicepreședinte al CEDA: sălile au fost arhipline iar multidisciplinaritatea a fost elementul central al acestui Congres la care s-au înscris aproape 500 medici participanți la diversele sesiuni științifice cu tematici de interes precum cele de tip „state of the art”, – sesiuni de comunicări originale, e-poster sau work-shopuri „hand-to-hand”.

foto: Adrian CONSTANTINESCU

Ultima seară a evenimentului de prestigiu a fost marcat, printre comunicările înscrise în agendă, de sesiunea de premiere a posterelor și lucrărilor tinerilor medici – care constă în acordarea dreptului de participare gratuită la următorul Congres care se va desfășura la Palermo, în 2024; după închiderea ediției din acest an, atenția specialiștilor a fost captivată de un workshop de nutriție clinică pentru pacienții cu diabet zaharat unde numărul de locuri rezervat a fost aproape dublat, bucurându-se de un interes deosebit.

Câștigătorii premiilor CEDA 2023

CEDA 2023 și-a desemnat câștigătorii; în urma jurizării, coordonatorul ștințific local al evenimentului a înmânat diplome și premii următorilor participanți:

  • Adina Mitrea – “The study of heart failure with mildly reduced ejection fraction in patients with type 2 diabetes”
  • Cristina Bica – “Atherosclerotic cardiovascular disease in patients with type 2 Diabetes Mellitus –therapeutic perspectives”
  • Maria Botan – “Neutrophil – to – lymphocyte ratio – a reliable marker for prediction of Diabetes Macrovascular complications”
  • Dimitrios Tsilingiris – “Dysmetabolism-related early peripheral sensory dysfunction and its relationship to the development of diabetic peripheral neuropathy”
  • Katarzyna Cyranka – “Quality of life in the course of one-year advance hybrid closed-loop system use in adults with type 1 diabetes previously naïve to diabetes technology – a milestone in the treatment of diabetes”
  • Anamaria Meauca – “Implementing Pcsk9-I treatment in real-world scenarious-brief experience from a single centre”
foto: Adrian CONSTANTINESCU

În continuare, la sfârșitul manifestărilor amintite, conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian a împărtășit, într-un scurt interviu acordat Sănătatea TV și RoHealthReview, eforturile și emoțiile care au condus la realizarea unui astfel de eveniment de prestigiu în comunitatea științifică internațională:

Reporter(rep.): Cum se stabilesc țările gazdă în cadrul CEDA

Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Criteriile pentru stabilirea următorului congres precum și locația se supun la vot în bordul CEDA, pe baza unor propuneri. Agenda este deja realizată în avans pentru următorii trei ani, însă nu avem voie să detaliem acest aspect. Pot să spun doar că la bordul CEDA că miercuri, 7 iunie, s-a votat în unanimitate organizarea Congresului la Palermo, pentru anul 2024.

 Mai mult, pe site-ul CEDA 2023 vor fi postate, cât de curând, toate detaliile în legătură cu următorul Congres.

În ceea ce privește modalitatea de alocare a conducătorului științific pentru fiecare congres, în general și în mod direct se atribuie unui membru de drept sau unui membru invitat în bordul CEDA. Așadar, domnul profesor Manfredi Rizzo este cel care va reprezenta CEDA în anul 2024, fiind direct desemnat să conducă și să organizeze științific congresul.”

Rep.: Cum s-au stabilit criteriile de jurizare pentru acordarea premiilor?

Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Criteriile de jurizare sunt transparente, fiecare comisie de evaluare a fost a constat în prezența a doi chairmani care au evaluat pe o grilă de la 1 la 5 calitatea lucrării, a prezentării, calitatea științifică a lucrării respective.

Criteriile sunt publicate și pe site iar fiecare chairmain a fost train-uit pentru a putea înțelege cât mai bine și a aprecia cât mai corect această fiecare sesiune în parte; același lucru s-a întâmplat și pentru sesiunea de prezentări orale.

În ceea ce privește deliberarea – pentru că așa cum spuneam, au fost foarte multe lucruri bune – se face în cadru bordului CEDA.”

Rep.: Cum s-a derulat ultima zi a CEDA 2023?

Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Ultima zi de Congres s-a terminat s-a terminat cu Adunarea Generală și ceremonia de închidere; a fost trecută în revistă toată activitatea ultimelor patru zile, începând cu prima zi care s-a desfășurat la Parlament – și a fost un preambul al Congresului, cum amintit în interviul anterior – cu evenimentele care au avut loc la acest Congres, faptul că au fost 17 sesiuni științifice de înalt rang științific. Informațiile și impresiile care au fost livrate de toți participanții au fost de la extraordinar în sus: au fost șapte sesiuni de postere – mai precis, 48 de postere au fost submise – trei sesiuni de prezentări orale dedicate tinerilor, care, într-un final, s-au concluzionat și cu acordarea a șase premii care au vizat cele mai bune lucrări atât din secțiunea de postere, cât și din secțiunea de prezentări orale.  

A fost foarte greu de deliberat cui și cum să acordăm; comitetul și bordul CEDA, până la urmă a decis acordarea a șase premii egale(fără diferențiere între ele) pentru că a fost, cum spuneam, dificil să apreciem care a fost cea mai bună lucrare.

Am fi vrut să fie mai multe premii – cred că cinstit ar fi fost cel puțin zece însă faptul că CEDA v-a susține atât transportul celor care au câștigat premiile, cât și cazarea celor care vor participa anul viitor la CEDA 2024, în Palermo, evident că a trebuit să restrângem la șase premii așa cum inițial a fost votat în bordul CEDA.

Lucrările sunt de înaltă calitate științifică și, plăcut surprinzător, au fost medici tineri care au arătat o deosebită abilitate în prezentare dar și în adunarea Datelor iar succesiunea prezentărilor a fost extraordinară.

Nu pot decât să mă bucur pentru aceste aspecte: încă o dată spre, uimirea tuturor, încă din anul întâi de rezidențiat, să fie atât de bine implementate. Au fost și medici doctoranzi în ultimul an. Au fost premiați medici atât din România cât și din alte țări: au fost echilibrat distribuite aceste premii, astfel încât să putem acoperi o arie cât mai largă, cel puțin din perspectiva reprezentabilității în CEDA.

Mult decât atât, cred că ar fi bine de menționat că la finalul congresului s-a desfășurat cursul de nutriție clinică pentru pacientul cu diabet zaharat tip II – alt succes care și pe noi ne-a uimit: peste 60 medici s-au înscris, dornici să afle noutăți în ce privește abordarea tradițională a pacientului cu diabet zaharat tip II, dar și anumite aspecte care privesc componentele nutraceutice care își pot avea locul în dieta pacientului cu diabet zaharat tip II.

Iată că a fost un eveniment complex care a încercat să nu excludă niciun aspect în ceea ce privește atât diagnosticul managementului terapeutic, dar și abordarea nutrițională a pacientului cu diabet zaharat, atât în ceea ce privește pacientul cu complicații dar și fără.

Sesiunile multiple, inclusiv cu societatea Română de Cardiologie sau cu Societatea Internațională de Ateroscleroză sau cu colegii noștri de la Societatea de Endocrinologie au reputat un mare succes.

Aș vrea să menționez și să mulțumesc pe această cale, primul rând UMF “Carol Davila”, organizatorul științific al acest eveniment care s-a bucurat de atât de multe aprecieri. Totodată, trebuie să mulțumesc doamnei profesor Diana Loreta Păun care a făcut posibilă prezența Președenției României prin mesajele pe care le-a transmis celor prezenți la Congres! Mulțumesc domnului prof. univ. dr. Viorel Jinga – rectorul UMF „Carol Davila”, pentru susținerea necondiționată și pentru suportul care ni l-a acordat în organizarea acestui Congres și doamnei prorector – prof.univ.dr. Cătălina Poiană, pentru înalta ținută științifică și pentru mesajele de încurajare și susținere pentru participanții CEDA, sesiunea de Endocronologie închizând acest Congres într-un mod cât se poate de frumos.

Asta ne-am și dorit: să începem cu cei mai importanți reprezentanții din România și să închidem Congresul la fel.

Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc domnului ministru al Sănătății care a fost alături de noi, membrilor din Senatul României și Camera Deputaților, tuturor celor care ne-au fost alături de-a lungul acestei sesiuni extraordinare care a durat patru zile; așa cum spuneam, mi-e foarte greu acum să îmi adun toate cuvintele de mulțumire și dacă am omis pe cineva îmi cer îmi cer scuze dar în inima mea sunt recunoscătoare tuturor.”

Crucea Roșie: Caravană medicală în 14 județe din țară

Patru vehicule dotate cu echipamente performante, achiziţionate de către Crucea Roşie Română cu sprjinul financiar al Crucii Roşii Franceze, vor ajunge în 14 judeţe din România unde vor acorda consultaţii medicale unor comunități, oferind astfel servicii de prevenție a unor afecţiuni care pun în pericol viaţa.

Construcţia şasiului acestor autospeciale medicale a făcut posibilă o lungime de carosare de 5 metri, care a permis amenajarea unui spaţiu util generos pentru cabinetele, în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor specifice.

Traseul proiectului

Pe durata proiectului ce se va derula până în luna august 2024, echipa Crucii Roşii Române va parcurge judeţele Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Suceava, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Braşov, Sibiu şi Cluj.

Cele patru vehicule vor face parte din convoiul format din şase cabinete medicale mobile din cadrul Iniţiativei Caravana de Sănătate, lansată de Societatea Naţională de Cruce Roşie România, pentru a oferi accesul gratuit la servicii medicale pentru locuitorii din zonele izolate, dar şi pentru cei peste 110.000 refugiați ucraineni stabiliţi în ţara noastră.

Prima oprire a Caravanei de Sănătate: 12 iunie, judeţul Galaţi

„Accesul egal la servicii medicale este un deziderat pe care Crucea Roşie Română îl promovează activ prin intermediul proiectului Caravana de Sănătate. Ne dorim ca fiecare persoană, indiferent de origine, statut socio-economic sau loc de rezidenţă, să beneficieze de servicii medicale de calitate. Prin acţiunile noastre, dorim să contribuim la reducerea inegalităţilor în domeniul sănătăţii şi la crearea unui viitor sănătos pentru toţi”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general, Crucea Roşie Română, citat de Agerpres.

Evenimentul de lansare a proiectului Caravana de Sănătate s-a bucurat de participarea Excelenţei Sale Laurence Auer, Ambasadorul Franţei în România, a domnului dr. Tiberius Marius Brădăţan, Secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, a doamnei Camelia Şucu, preşedintele Crucii Roşii Române, a domnului Ioan Silviu Lefter, directorul general al Crucii Roşii Române, Dl. Hicham M’ghafri, delegat în domeniul sănătăţii pentru Crucea Roşie Franceză în România, a domnului Youness Rahoui, seful delegaţiei Comitetului Internaţional de Cruce Roşie în România, a doamnei Emilie Goller, Şeful delegaţiei în România a Federaţiei Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, a doamnei Claudia Butoarcă, Director de Marketing a companiei din domeniul auto partener în proiect, precum şi a reprezentanţilor refugiaţilor ucraineni din Centrul de Promovare a Sănătăţii din Bucureşti şi a voluntarilor şi partenerilor Crucii Roşii Române.

Prima ediţie a Caravanei, un proiect cu un impact în 21 de comunităţi ale României

În paralel cu cabinetele medicale mobile, Crucea Roşie Română a înfiinţat centre de promovare a sănătăţii în cinci judeţe – Braşov, Bucureşti Constanţa, Iaşi şi Satu Mare. Aceste centre oferă servicii medicale primare şi asistenţă psihosocială, adresând nevoile complexe ale comunităţilor şi contribuind la îmbunătăţirea stării de sănătate a acestora. În funcţie de analiza de nevoi din fiecare comunitate, o echipă multidisciplinară formată din medici specialişti, asistenţi medicali şi voluntari ai Crucii Roşii Române vor evalua starea de sănătate a beneficiarilor prin analize medicale de bază şi vor oferi consultaţii de medicină generală, pediatrie, ginecologie, optică medicală, stomatologie, precum şi alte specializări.

Datele colectate în cele 21 de comunităţi în care a ajuns Caravana anterior au arătat că:

– 75,49% dintre respondenţi merg la medicul de familie de cel mult 2-3 ori pe an

– 30% dintre ei nu au făcut nicio investigaţie de specialitate în ultimul an (ecografii, EKG, radiografii, RMN, analize de sânge).

În cadrul analizelor iniţiale, principalele probleme de sănătate cu care se confruntă populaţia din zonele vizitate au fost: boli de inimă (720 de respondenţi), diabet (485), probleme cu greutatea (157), urmate de probleme cu plămânii, stomacul, ficatul sau pancreasul.

UMF Târgu Mureș, parte a patrimoniului artistic valoros Art Nouveau din România

Ziua Mondială a Art Nouveau-ului este sărbătorită anual, de două decenii, la data de 10 iunie. Prima dată, în 2013, a fost organizată de Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta în cooperare cu Szecessziós Magazin (o revistă ungurească despre Art Nouveau) fiind dedicată celor doi faimoși arhitecți ai mișcării, Antoni Gaudí și Ödön Lechner.

În România, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș se numără printre primele instituții care au anunțat manifestări dedicate acestei zile:

„Târgu Mureș este un oraș reper al mișcării art nouveau (arta nouă), un simbol al perioadei de modernizare la cumpăna dintre secolele XIX și XX. Universitatea noastră este parte a acestui patrimoniu artistic valoros, prin edificiile în care își desfășoară activitatea în prezent, trei dintre facultățile sale, în deplină armonie arhitecturală: clădirea reper a Facultății de Medicină și clădirea Facultății de Științe și Litere „Petru Maior” și a Facultății de Inginerie și Tehnologia Informației.

Și pentru că tema de anul acesta, recomandată de Réseau Art Nouveau Network (rețeaua europeană a orașelor cu un bogat patrimoniu Art Nouveau), este dedicată materialelor precum sticla, lemnul, metalul sau piatra, vă invităm să parcurgeți câteva fotografii cu detaliile ornamentale ale clădirii centrale, ca o mare inspirație pentru arta contemporană. Cel mai adesea, ascunse de ochii celor care nu îi calcă pragurile, poate mai sobre prin destinația edificiului, elementele redau gustul, rafinamentul și apetența spre decorativ, specifice stilului” – transmite instituția. 

Proteste în Sănătate: Atitudini aparent diferite din partea federațiilor sindicale

În timp de Sanitas menține greva japoneză și tinde să mențină un ton relaxat și optimist în relația cu factorii decizionali, Solidaritatea Sanitară(FSSR) își radicalizează mesajele atât împotriva guvernanților cât și asupra anumitor sindicaliști care nu turează motoarele împotriva ministerelor.

FSSR: „La fel ca în Educație, în Sănătate unii sunt de partea guvernanților”

„Lucruri sunt relativ simple: la fel ca în Educație și în Sănătate unii sunt de partea guvernanților în timp ce alții sunt de partea dreptății și a echității. Fiecare alege pe cine sprijină!” – este cel mai recent mesaj postat pe pagina de socializare a FSSR.
„Suntem în același punct, din perspectiva Ministerului Muncii. Adică, nu putem face greva:
(1) Pentru revendicari salariale. (Asta în timp ce este în desfășurare o grevă în sectorul public exact pentru revendicări salariale).
(2) Din cauza că nu sunt și ceilalți în grevă/conflict colectiv de muncă.
Faptul ca unii afirmă că negocierea nu este finalizată în timp ce alții spun ca este gata de semnare ține de… (vă lasăm pe dvs. să spuneți).
Suntem siguri că salariații din sănătate sunt suficient de inteligenți pentru a înțelege ce se întâmplă” 
„Ne înșelam noi sau unii anunțau, triumfători, că săptămâna aceasta se va semna Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate?
Nu de alta, dar tocmai a trecut săptămâna.
A… dar se aude ca ar începe negocierea CCM pe asistență socială. La fel ca în cazul voucherelor de vacanță asta să fie miza?!” – transmit aluziv liderii Solidarității.

Sanitas: O nouă întâlnire cu Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor

„Astăzi, 9 iunie 2023, reprezentanții Federației SANITAS au avut o nouă întâlnire cu Primul-ministru, dl. Nicolae Ciucă, Președintele Camerei Deputaților, dl. Marcel Ciolacu, Viceprim-ministrul guvernului, dl. Hunor Kelemen si Secretarul general al guvernului, dl. Marian Neacsu.
A fost analizat stadiul soluționării tuturor revendicărilor SANITAS și s-au discutat cifrele rezultate din calculul influențelor bugetare. Soluțiile propuse de Sanitas pentru revendicările membrilor noștri de sindicat urmează să fie analizate în cursul zilei de astăzi, cu promisiunea că vor fi legiferate în cel mai scurt timp!
La acest moment, deja, Ministerul Sănătății a solicitat, prin DSP, unităților sanitare sumele necesare acordării voucherelor de vacanță tuturor salariaților din Sănătate! Urmează să vă informăm referitor la calendarul asumat de Guvern pentru soluționarea revendicărilor noastre, imediat ce acesta va fi finalizat!
Până la materializarea promisiunilor, rămânem în grevă japoneză!” – este cel mai recent mesaj transmis de Sanitas.

Ambele sindicate salută atitudinea cadrelor medicale de la Botoșani care au dus la demiterea unui manager

Pentru ca spectacolul presiunilor sindicale să fie credibil, ambele sindicate transmit mesaje de susținere pentru cele 300 cadre medicale din Botoșani care au protestat astăzi cerând demisia managerului spitalului Județean „Mavromati”, Doina Caba, chiar de ziua acesteia, când, potrivit presei locale, biroul acesteia era plin de flori. Aceasta a anunțat în fața angajaților că urmează să-și înainteze demisia Consiliului Județean.

„Azi în Botoșani, mâine în toată țara!” (Episodul 4 – A fost suspendată decizia de reducere a sporurilor)

Prezentăm cazul de la Spitalul Județean Botoșani deoarece el este un exemplu pentru:
a) Ceea ce se pregătește.
b) O reacția adecvată din partea angajaților.
Pe scurt:
1. Ieri, joi, 8 iunie, în timp ce membrii Solidaritatea Sanitară se aflau la mitingul din București, conducerea spitalului a decis reducerea sporurilor pentru condiții de muncă. (Unii au sugerat că este o provocare, pentru a crește gradul de nervozitate al angajaților din Sănătate.)
2. Astăzi angajații au ieșit în curtea spitalului.
3. Managerul unității și-a depus demisia.
4. Decizia de reducere a sporurilor a fost suspendată” – a transmis FSSR.
„Sanitas susține protestul angajaților de la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, care în această dimineață au declanșat un PROTEST SPONTAN, ca urmare a deciziei managementului instituției de a tăia sporurile.
În aceste momente, în curtea spitalului s-au adunat salariați din toate secțiile. Solicităm conducerii spitalului să renunțe de urgență la această decizie și să găsească soluții reale, împreună cu Consiliul Județean – care este ordonatorul principal de credite pentru instituție – și să restabilească drepturile salariale ale celor peste 2500 de angajați ai spitalului” – a informat, la rândul său, Sanitas.

Intervenție în premieră în județul Bihor

O pacientă cu feocromocitom suprarenalian bilateral a fost supusă unei intervenții chirurgicale la Spitalul Judeţean din Oradea prin tehnică laparoscopică, fiindu-i extirpate glandele suprarenale; intervenția a fost o premieră atât la nivelul spitalului, cât și la nivelul județului Bihor.

Potrivit unui comunicat al instituției, afecţiunea provoca valori extrem de ridicate ale tensiunii arteriale în mod constant (peste 200/120 mmHg) şi nu răspundea la terapie, pacienta prezentând aşadar un risc crescut de infarct şi accident vascular cerebral.

Intervenția a fost una de complexitate ridicată, tehnica laparoscopică permițând extirparea ambelor glande suprarenale în cadrul unei singure intervenții.

Monitorizarea postoperatorie în cadrul ATI, iar ulterior in cadrul Clinicii de Urologie, esenţială pentru evoluţia post-operatorie a pacientei

Intervenția a durat 3 ore și a fost posibilă datorită colaborării interdisciplinare între Secția Clinică Urologie și Secția Clinică ATI; operația a fost efectuată de o echipă formată din medicii și asistenții medicali din cadrul Secției Clinice Urologie, coordonată de dr. Bogdan Feciche – medic primar urologie și șef de secție, anestezia fiind condusă de către dr. Simona Mîrț – medic primar ATI .

Abordul minim-invaziv a redus semnificativ riscurile pentru pacientă, din punct de vedere chirurgical, anestezic şi endocrinologic şi a permis recuperarea rapidă după intervenţie; astfel, evoluţia pacientei a fost favorabilă, cu normalizarea tensiunii arteriale, aceasta putându-se mobiliza din a doua zi după intervenţie, fiind externată într-un timp redus. Ea a beneficiat de o recuperare optimă.

Spitalul Județean de Urgență Baia Mare: Echipamente și aparatură medicală de ultimă generație

Spitalul Județean de Urgență Baia Mare a achiziționat aparate medicale de ultimă generație pentru Laboratorul de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, situat pe str. Progresului nr.17 (vechea Policlinica 2). Cele mai importante achiziții din venituri proprii sunt aparatele de electroterapie, magnetoterapie, băi galvanice.
Unul dintre cele mai importante aparate medicale achiziționate, cel pentru terapie combinată, cu două canale electroterapie plus două pentru ultrasunete a fost finanțat de Consiliul Județean Maramureș, care este puternic implicat în dezvoltarea și modernizarea Spitalului Județean Baia Mare.
Tehnologiile medicale sunt dotate cu soft-uri IT care asigură parametrii motrici adecvați și individualizați pentru derularea procedurilor medicale, contribuind la recuperarea rapidă și eficientă a deficitelor – informează instituția.

Achizițiile de echipament modern vor continua

Scopul recuperării este atât ameliorarea unor deficiențe, scăderea gradului de dependență a persoanelor cu nevoi speciale, cât și combaterea factorilor de agravare a unor disfuncții somatice, creând diverse facilități și programe de solicitare adecvate diferitelor patologii.
Recuperarea folosește diverse metode de diagnostic și tratament care să refacă disfuncțiile și să dezvolte nivelul funcțional, cât mai aproape de normal. Principalele capitole de patologie care beneficiază de recuperarea medicală sunt cazurile neurologice (de tip periferic sau central), ortopedice sau post-traumatice reumatologice, atât de tip cronic degenerativ, cât și cronic inflamator, cardiovasculare și respiratorii, dismetabolice (gută, diabet zaharat complicat, hipotiroidism etc.) situații complexe de polipatologie cu disfuncții importante.
„Achiziția de aparatură medicală pentru Laboratorul de recuperare medicală al Spitalului Județean este un proces esențial pentru asigurarea unui nivel înalt de îngrijire medicală și de tratament al pacienților. Prin îmbunătățirea condițiilor de investigare și tratare a bolnavilor internați în cadrul Spitalului Județean de Urgență Baia Mare se urmărește creșterea gradului de satisfacție al acestora, ridicarea standardului calitativ al spitalului, creșterea numărului de pacienți tratați, cât și creșterea numărului și tipului de servicii medicale. În acest sens, vom continua achiziționarea de echipamente medicale moderne, fiindcă doar astfel vom reuși să creștem calitatea serviciilor medicale pentru maramureșeni” – informează managerul spitalului, George Alexandru Oros.

Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: Multidisciplinaritatea, elementul central al CEDA 2023

România este, între 8 și 10 iunie, gazda celui de-al 54-lea Congres Central European Diabetes Association (CEDA) care se desfășoară, în aceste momente, la Hotel PullMan din Capitală.

Organizatorul științific al evenimentului de prestigiu este Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, manager de eveniment fiind Sănătatea Press Group.

La ediţia din 2023, una dintre cele mai ample manifestări ştiinţifice europene din domeniul diabetului, sunt înscriși aproape 500 medici care participă la sesiuni științifice cu tematici de interes, – sesiuni tip „state of the art”, – sesiuni de comunicări originale, sesiuni tip e-poster, work-shopuri „hand-to-hand”.

Coordonatorul ștințific local al manifestării care îşi doreşte să sublinieze importanta colaborării internaționale în domeniul diabetului este conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian – specialist diabetolog, președinte al Comisiei de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a Ministerului Sănătății și vicepreședinte al CEDA – pe care am invitat-o să ne prezinte pulsul activităților, înainte cu o zi de închiderea sesiunii găzduite, în acest an, de țara noastră:

Reporter: Cum ar putea fi definit elementul central al CEDA 2023?

foto: Codrut BURDUJAN

Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Îmi pare foarte bine că am reușit să aduc acest Congres în România, că am reușit să ridic România la un nivel extrem de înalt. Sunt participanți din peste 20 de țări iar prima zi cred că a fost un real succes: am primit foarte multe feedbackuri de mulțumire și apreciere vis-a-vis de programul foarte dens, complex, cu ultimele noutăți în domeniu, care a captivat audiența făcând sălile, la un moment dat, neîncăpătoare.

Sunt bucuroasă și datorită faptului că alături de speakeri internaționali de renume greu de egalat au fost și colegii noștri tineri cu prezentări orale și postere care au ridicat, la rândul lor, nivelul științific atât prin vibrația pozitivă cât  și prin dorința de a se perfecționa în specialitatea diabet; doresc ca, peste ani, să îi vedem la pupitru alături de acești speakeri de renume.

A doua zi am avut onoarea să avem unul dintre cei mai importanți medici, endocrinologi, diabetologi, cercetător științific în diabet – părintele GLP-1 receptor agonist – așa cum a fost numit profesorul Michael Nauck în decursul câtorva sesiuni care s-au terminat deja astăzi.

A fost un regal de știință până în acest moment: așa cum spuneam mai devreme, sălile au fost arhipline – diabetul zaharat tip I, tip II, complicațiile diabetului zaharat…- multidisciplinaritatea a fost elementul central al acestui Congres! Mai mult – ce am dorit și am reușit până în momentul de față, și cred că este cel mai important – să creez punți de conexiune între specialități, între colegi, și mai ales să creez parteneriate europene în diabet. Și consider că aspectele acestea își vor arăta roadele la scurt timp după ce se va închide Congresul CEDA.

Aș spune că poate elementul cel mai important, ca o reflecție a zilei de astăzi: am reușit să îndeplinesc un vechi, vechi vis de a aduce sub același acoperiș toate specialitățile implicate în diabetul zaharat și, mai mult decât atât, să le dau posibilitatea să colaboreze, să conlucreze și să evolueze științific.”

Reporter: Ce premii le aduce închiderea Congresului viitorilor specialiști în diabet?

Conf.univ.dr. Anca Pantea Stoian: „Am avut o singură prezentare științifică, am preferat să deschid scena tuturor colegilor mei. Așa că prezentarea pe care am avut-o astăzi s-a referit la efectele extra metabolice ale analogilor de GLP-1; este o efervescență științifică extraordinară în acest moment, în jurul acestui subiect, mai ales din perspectiva potențelor terapeutice referitoare ale aceastei terapii asupra sistemului nervos și în mod special asupra afecțiunilor neurocognitive.

Ziua însă nu s-a terminat: cred că vor veni și mai multe informații științifice, mult mai multe noutăți decât am reușit să vă prezint până în momentul de față.

Și aș spune că mâine este una dintre cele mai importante zile: la final de Congres CEDA 2023, pe lângă varietatea de prezentări științifice – în care vor fi, din nou, alte specialități precum chirurgia sau endocrinologia – vom avea și sesiunea de premiere a posterelor și lucrărilor tinerilor medici care va consta în acordarea de participare gratuită la următorul Congres, la Palermo, în 2024.

Mai mult, vom susține câteva granturi de cercetare pentru colegii noștri tineri și, nu în ultimul rând, în afară de sesiuni și interacțiuni științifice, două aspecte importante ale Congresului sunt reprezentate de prezența celor două workshopuri: primul, înainte de Congres – care s-a dovedit a fi un succes în ceea ce privește terapia insulinică prin sisteme automate de livrare a insulinei și senzorii de monitorizare glicemică – și, pe de altă parte, sâmbătă, după închiderea Congresului, va avea loc al doilea, de nutriție clinică pentru pacienții cu diabet zaharat și aș spune că acesta este un al doilea real succes, pentru că numărul de locuri rezervat a fost aproape dublat, bucurându-se de o creștere, de o atenție și un interes deosebit.

Deci, aș spune că este un congres complex, cu un program complex, cu două workshopuri și peste 17 sesiuni științifice – 13 sesiuni de prezentări pentru tineri medici, prezentări orale, șapte sesiuni de postere și nenumărate interacțiuni între colegii noștri din România și invitații pe care am avut onoarea să-i avem în continuare alături de noi la acest Congres”.

Studiu: Un medicament pentru tratamentul diabetului reduce riscul de COVID de lungă durată

Un medicament pentru tratamentul diabetului, disponibil la scară largă, ar reduce cu 40% riscul de a contracta COVID de lungă durată după testarea pozitivă pentru coronavirus, indică un nou studiu publicat vineri.

Această descoperire ar putea fi extrem de importantă în lupta împotriva acestei boli, încă misterioase şi care, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), afectează una din 10 persoane care se îmbolnăveşte de COVID, relatează AFP, citată de Agerpres.

În cadrul unui studiu de fază 3 randomizat a fost testat un medicament numit metformină. Dezvoltat iniţial din floarea de liliac francez, medicamentul a fost cel mai frecvent utilizat tratament pentru diabetul de tip 2 de zeci de ani.

Aceasta înseamnă că tratamentul este considerat a fi sigur, pe lângă faptul că este ieftin şi disponibil la scară largă.

Studiul, publicat în revista Lancet Infectious Diseases, a implicat 1.126 de persoane supraponderale sau obeze din Statele Unite, jumătate primind metformină, iar cealaltă jumătate un placebo, în zilele următoare testării pozitive pentru COVID.

După 10 luni, 35 dintre participanţii care au luat metformină au fost diagnosticaţi cu COVID de lungă durată, faţă de 58 dintre cei din grupul placebo, ceea ce reprezintă o reducere cu 40% a riscului.

Studiul a fost realizat între decembrie 2020 şi ianuarie 2022, ceea ce înseamnă că a inclus varianta Omicron, care ar fi cauzat mai puţine cazuri de COVID de lungă durată decât tulpinile anterioare, arată studiul.

Echipa care a realizat cercetarea a arătat anterior că metformina reduce cu peste 40% riscul vizitelor la urgenţă, al spitalizării şi al decesului pacienţilor.

„Datele noastre arată că metformina reduce cantitatea de virus SARS-CoV-2” la pacienţi, a declarat pentru AFP Carolyn Bramante, cercetătoare la Universitatea din Minnesota şi autorul principal al studiului.

Dacă vor fi confirmate, aceste rezultate ar fi „potenţial semnificative” pentru cercetările asupra COVID-ului de lungă durată, a declarat Jeremy Faust, de la Harvard Medical School, care nu a fost implicat în studiu.

Cercetătorii au precizat că medicamentul nu a fost testat pe persoane care sufereau deja de COVID de lungă durată şi, prin urmare, nu a putut fi utilizat pentru a trata această boală, ci doar pentru a o preveni.

Guvern: OUG pentru construirea de spitale în toate regiunile țării

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene(MIPE) anunță spitale noi în toate regiunile

„Deși sună brutal, realitatea este că transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu și fragmentat, iar asta ne pune în situația de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate.

Când am venit în MIPE infranstructura spitalicească nu era în Programul Sănătate 2021-2027, chiar dacă suntem în situația în care mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puţine spitale publice, cu atât mai puţin spitale publice de anvergură.

Acum, știm sigur că în 2027 vom avea spitale noi în orice colț al țării. În logica măsurilor pentru a obține rezultate în domeniul sănătăţii, ordonanța de astăzi stabilește măsurile necesare implementării proiectelor de infrastructură spitalicească ce vor fi finanțate din fonduri europene. Vorbim despre unele dintre cele mai așteptate investiții, care vor asigura acces la servicii medicale de calitate pentru milioane de români. Mai mult, avem parte de o premieră care ne deschide perspectivele pentru viitoarele investiții strategice în infrastructură, odată ce am făcut posibilă combinarea finanțării din fonduri externe nerambursabile cu împrumutul BEI”, precizează ministrul.

Finanțarea de până la 500 milioane euro pentru un spital nou

Actul normativ stabilește cadrul general privind metodologia și criteriile de selecție pentru proiectele de investiții publice din domeniul sănătății, care sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, la propunerea Autorității de Management pentru Programul Sănătate pe baza criteriilor-cadru stabilite în ordonanță.

Conform ministerului, valoarea eligibilă finanțată din Programul Sănătate pentru investiții în infrastructuri spitalicești noi – spitale județene/ județene de urgență; spitale monospecialitate –  unități sanitare cu paturi este de minim cinci milioane euro și maxim 500 milioane euro și includ:

  • lucrări de extindere/modernizare/reabilitare pentru clădiri, inclusiv lucrări de conectare/extindere /modernizare/reabilitare la clădiri existente și dotare cu echipamente medicale specifice, inclusiv măsuri de tranziție verde și digitalizare.
  • lucrări de construcții noi, inclusiv dotarea cu echipamente medicale specifice inclusiv măsuri de tranziție verde și digitalizare.

Pentru investițiile de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor orășenești și municipale – unități sanitare cu paturi, valoarea eligibilă este stabilită pe categorii de investiții specifice:

  • lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare, minim cinci milioane euro și maxim 75 milioane euro pentru unitățile sanitare cu paturi municipale;
  • lucrări de modernizare/reabilitare și dotare, extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcții noi și dotare, minim cinci milioane euro și maxim 45 milioane euro pentru unitățile sanitare cu paturi orășenești.

Un aspect important care va asigura continuitatea implementării proiectelor este că alocarea totală a proiectelor poate fi actualizată ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și/sau la utilitățile publice, dacă prin lege se prevede astfel, sau majorată în limita unui procent de maxim 20%.

Mentenanță de cel puțin cinci ani din partea beneficiariloi proiectelor de finanțare

Beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabilă precum și de împrumuturi contractate cu Instituțiile Financiare Internaționale vor fi obligați, potrivit comunicatului MIPE, să asigure eventualele lucrări de mentenanță și reparații curente după finalizarea implementării acestora pentru o perioadă de cel puțin cinci ani: „Am stabilit criterii transparente de selecție a proiectelor care vor fi finanțate  aceste fonduri, valoarea eligibilă pentru fiecare categorie de proiect, solicitanții eligibili, regulile pentru contractarea asistenței financiare rambursabile și contribuția proprie a beneficiarilor. Odată cu reglementările adoptate astăzi, putem spune că intrăm în linie dreaptă către realizarea acestor investiții de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele românești”, a completat oficialul.

Solicitanții eligibili în cadrul apelurilor de selecție de proiecte pentru investiții în infrastructura spitalicească sunt unitățile administrativ-teritoriale, spitalele județene/județene de urgență, inclusiv clinice județene de urgență/ clinice de urgență, spitalele monospecialitate, spitalele publice orășenești și municipale, inclusiv spitale municipale de urgență și parteneriatele între autoritățile/instituțiile publice locale și/ sau centrale și unitățile sanitare.

Listele proiectelor selectate la finanțare prin Programul Sănătate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se aprobă prin Hotărâre a Guvernului României după finalizarea procesului de contractare.

Ghidul solicitantului, în consultare

În acest moment Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte „Investiții în infrastructura publică a spitalelor orășenești și municipale” și Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte „Investiții în infrastructuri spitalicești noi: spitale județene, spitale județene de urgență, spitale monospecialitate” sunt puse în consultare, apelurile urmând a fi deschise în cursul celui de-al treilea trimestru al anului 2023. Sunt apeluri în valoare de 2 miliarde euro în vederea finanțării infrastructurii de sănătate.

Calendarul estimativ al apelurilor de proiecte pentru Programul Sănătate poate fi consultat aici.

Peste 8 miliarde de euro pentru sănătate

, aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătății, prin Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

  • Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)
  • Dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în sănătate (30 mil. euro)
  • Creșterea capacității pentru managementul serviciilor și resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)
  • Investiții în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);
  • Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).