STIRI | Pagina 457 din 3307

8 mai, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian

Stiri Principale

-

08/05/2023

8 mai, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian

La 8 mai este marcată, anual, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian, cu scopul de a lansa un îndemn, la nivel mondial, în a fi solidari în lupta împotriva acestei forme de cancer, dar şi de a preveni această maladie – care uneori poate ucide – prin informarea populaţiei, în special a femeilor, cu privire la această boală, prin diverse evenimente organizate.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian a fost iniţiată în 2013 de un grup de lideri din organizaţiile de susţinere a cancerului ovarian din întreaga lume.

Conform statisticilor, rata de supravieţuire în cazul îmbolnăvirii de cancer ovarian este cea mai scăzută dintre toate cancerele ginecologice, potrivit site-ului https://worldovariancancercoalition.org/.

La nivel mondial, cancerul ovarian este cel de-al şaptelea cel mai frecvent cancer la femei. În întreaga lume, din cauza lipsei de informare şi de conştientizare a simptomelor, a absenţei unui test de depistare precoce şi a unui diagnostic tardiv, gradul de supravieţuire a femeilor bolnave este foarte redus.

Cea mai importantă metodă de combatere a acestei boli este prevenţia. Conform statisticilor, anual, cancerul ovarian este diagnosticat, la nivel global, la aproximativ un sfert de milion de femei. Toate femeile prezintă risc pentru a dezvolta cancerul ovarian. Pe de altă parte, menţinerea unei greutăţi corporale normale poate reduce riscul de a face această boală.

Între metodele de prevenţie se află efectuarea anuală a unui test Babeş-Papanicolau. Astfel, diagnosticarea cancerului ovarian înainte de a se răspândi îl face mult mai tratabil.

În schimb, conştientizarea simptomelor poate conduce la un diagnostic mai rapid. Între aceste simptome se află: balonare persistentă, dificultate la înghiţire, senzaţia de stomac plin după doar câteva înghiţituri, dureri pelvine/abdominale, simptome urinare – prea dese ori cu senzaţie de disconfort, arată sursa citată.

Între factorii de risc pentru a dezvolta o formă de cancer ovarian se numără istoricul familial (antecedente de cancer ovarian, mamar, endometrial sau colorectal), istoricul naşterilor, substituţiile hormonale. Riscul de a dezvolta un astfel de cancer este mai redus pentru femeile care au născut natural şi au alăptat, care au fost supuse unei intervenţii chirurgicale de extirpare a ovarelor şi a trompelor uterine, care au luat timp de cel puţin cinci ani pilule contraceptive. De asemenea, menţinerea unei greutăţi corporale normale poate reduce riscul de a face această boală.

Coaliţia Mondială pentru Cancerul Ovarian („World Ovarian Cancer Coalition”) este susţinută de aproape 200 de organizaţii din întreaga lume, iar impactul său prin reţelele de socializare a ajuns, în 2022, la peste 28 de milioane de persoane şi organizaţii.

„Anul 2023 este al doilea an al temei campaniei noastre multianuale – „No Woman Left Behind” / „Nicio femeie lăsată în urmă (uitată)” şi avem un Ghid de implicare actualizat pentru a vă ajuta să participaţi. În acesta, veţi găsi câteva fapte, cifre şi link-uri către lucrările noastre grafice din reţelele sociale, postere şi fundaluri Zoom/întâlniri virtuale. De asemenea, suntem încântaţi să prezentăm generatorul nostru de postere DIY (do-it-yourself), care este o modalitate rapidă şi uşoară de a vă implica în mediatizarea şi promovarea acestei Zile mondiale de luptă împotriva cancerului ovarian. Vă putem oferi chiar şi sugestii de text pe care îl puteţi copia şi insera în postarea dumneavoastră”, precizează site-ul https://worldovariancancercoalition.org/.

Coaliţia Mondială pentru Cancerul Ovarian are drept misiune acordarea de susţinere/putere – prin cunoaştere, colaborare şi acţiune – întregii comunităţi mondiale pentru a lupta împotriva cancerului ovarian. Astfel, prin acţiunile organizate cu prilejul acestei zile, se urmăreşte o informare şi o educare a populaţiei cu privire la boală, mai ales asupra simptomelor care pot fi generate şi de alte boli mai puţin grave, în special boli cronice gastrointestinale. Conştientizarea simptomelor cancerului ovarian poate permite femeilor să primească un diagnostic timpuriu, în stadiul când boala este mult mai uşor de tratat. Diagnosticul pus într-un stadiu incipient creşte mult şansa de supravieţuire a unei femei.

În 2023, Coaliţia Mondială pentru Cancerul Ovarian face apel la comunitatea globală să se reunească pe 8 mai şi să contribuie la creşterea gradului de conştientizare cu privire la această boală. „Cu susţinere şi ajutor, putem avea o lume în care nicio femeie nu este lăsată în urmă în lupta împotriva cancerului ovarian.”, menţionează site-ul https://worldovariancancercoalition.org

Ziua internaţională a talasemiei, marcată în fiecare an la data de 8 mai

Stiri Principale

Mateescu Cristi

-

08/05/2023

0

Ziua internaţională a talasemiei, marcată în fiecare an la data de 8 mai

sursa foto: thalassaemia.org.cy

Ziua internaţională a talasemiei este marcată, anual, la data de 8 mai, fiind o iniţiativă a Federaţiei Internaţionale a Talasemiei (TIF).

A fost marcată, în premieră, în anul 1993.

Cu acest prilej, sunt aduse la cunoştinţa publicului şi a factorilor de decizie informaţii legate de această gravă boală ereditară, sunt discutate noi posibilităţi de ameliorare a suferinţelor pacienţilor, este promovată donarea de sânge şi sunt comemorate victimele talasemiei, potrivit site-ului thalassaemia.org.cy, preluat de Agerpres.

Cu prilejul zilelor de 8 mai, TIF propune demararea campaniilor de conştientizare şi informare care să acopere toate aspectele legate de talasemie, în vederea îmbunătăţirii sănătăţii publice şi îngrijirii pacienţilor. Sub motto-ul „Conştientizează. Împărtăşeşte. Implică-te”, oricine deţine informaţii relevante despre talasemie, fie că este vorba de metode inovatoare de tratament sau simple mărturisiri referitoare la dificultăţile cu care se confruntă individual, este încurajat să le facă publice, căci acestea se pot dovedi utile atât factorilor de decizie, cât şi pacienţilor.

Potrivit TIF, chiar şi în ţările dezvoltate, campaniile de informare şi prevenţie a acestei boli rămân o raritate. Această situaţie poate creşte riscul apariţiei unui număr crescând de pacienţi cu talasemie, şi, mai mult, poate duce la atitudini eronate sau chiar negative faţă de persoanele suferinde.

Nu în ultimul rând, TIF subliniază că pentru a atinge eficienţă maximă, aceste campanii de informare şi conştientizare trebuie să depăşească graniţele lingvistice şi culturale, pentru a putea ajunge până la cele mai izolate comunităţi din lume.

O altă problemă deseori abordată de TIF este cea a accesului inegal la tratament medical cu care se confruntă pacienţi cu talasemie din întreaga lume, în special în privinţa tratamentelor noi şi inovatoare.

În România, la 23 noiembrie 2021, Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice au lansat „Ghidul pacienţilor cu talasemie majoră”. Ghidul se adresează pacienţilor, oferindu-le informaţii complete despre afecţiunea de care suferă.

Una din principalele măsuri de prevenire a noilor îmbolnăviri este efectuarea analizelor de sânge înainte de a lua decizia de a face copii. Potrivit lui Radu Gănescu, preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Talasemie Majoră şi COPAC, „existând un număr mare de persoane cu o formă de talasemie minoră, ei neştiind acest lucru, ajung în momentul în care ambii părinţi având această anemie, transmit copilului forma de talasemie majoră. Este un test simplu, care poate scuti mulţi copii de suferinţa unei boli hematologice cu tratament pe viaţă”.

Talasemiile reprezintă o familie de afecţiuni genetice în care scăderea producţiei de hemoglobină normală este determinată de blocarea parţială sau totală a sintezei unuia dintre lanţurile polipetidice ale globinei, conform site-ului http://talasemia.ro/.

Există două categorii de talasemie: alfa şi beta. Prima, considerată o anemie minoră, nu are simptome deosebite, eventual lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, slăbiciune şi ameţeală. De cealaltă parte, talasemia beta, numită şi talasemie majoră, poate însemna deformarea oaselor faciale, întârzierea dezvoltării corporale, dificultăţi de respiraţie, paloarea pielii sau urină de culoare întunecată. În lipsa tratamentului adecvat, cu transfuzii de sânge şi medicamente chelatoare de fier, speranţa de viaţă a pacienţilor cu talasemie majoră este sub 25 de ani.

Potrivit TIF, aproximativ 300 de milioane de oameni suferă de talasemie pe glob, dintre care 500.000 se confruntă cu o formă severă a bolii, se arată la thalassaemia.org.cy.

Solidaritatea Sanitară: Patru categorii de evenimente care riscă să perturbe sistemul public de sănătate

Stiri Principale

Mateescu Cristi

-

07/05/2023

0

Solidaritatea Sanitară: Patru categorii de evenimente care riscă să perturbe sistemul public de sănătate

Introducerea impozitării progresive ar afecta în mod direct și rapid medici care efectuează gărzile din afara normei de bază prin scăderea (suplimentară) a veniturilor aferente activității profesionale din linia de gardă, atrage atenția Federația „Solidaritatea Sanitară”, prezentând, totodată, „patru amenințări grave la adresa profesioniștilor din sănătate, ce justifică acțiuni de protest”.

Potrivit sursei citate, la ora actuală există patru categorii de evenimente care riscă să perturbe sistemul public de sănătate, afectând inclusiv calitatea serviciilor medicale.

O primă problemă o reprezintă ăntroducerea impozitării progresive.

„O astfel de măsură ar afecta în mod direct și rapid medici care efectuează gărzile din afara normei de bază prin scăderea (suplimentară) a veniturilor aferente activității profesionale din linia de gardă. Există o probabilitatea foarte mare ca adoptarea unei astfel de măsuri să determine reluarea protestelor pe modelul celor din vara anului 2016 (refuzul de a efectua gărzile suplimentare din partea unui mare număr de medici), de data aceasta cu caracter spontan”, avertizează Federația.

O a doua categorie de evenimente care ar putea perturba sistemul public de sănătate o reprezintă blocarea creșterilor salariale.

„Aceasta trebuie înțeleasă în adevărata ei natură: în contextul inflației este echivalentă cu scăderi ale veniturilor reale (reducerea salariilor reale). Această măsură afectează toate categoriile de angajați (revenind cu analize specifice în cazul fiecăreia dintre aceste categorii). În cazul medicilor care efectuează gărzile suplimentare normei de bază efectele aceste măsuri au un impact negativ suplimentar, determinat în special de faptul că la ora actuală activitatea medicilor desfășurată în timpul gărzilor suplimentare nu este recunoscută efectiv (de facto) drept timp de muncă, prin faptul că nu este recompensată cu un salariul, ci cu ceea ce este considerat a fi un spor. Mai exact, deși medicii desfășoară gărzile suplimentare în baza unui contract individual de muncă (suplimentar față de cel de la norma de bază), ca urmarea a Deciziei nr. 59/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție drepturile salariale aferente acestei activități nu sunt considerate ca făcând partea (în majoritatea lor) din categoria salariilor de bază, ci din cea a altor drepturi salariale care fac parte din salariul brut. Cu alte cuvinte, din punct de vedere juridic medicii care efectuează gărzile suplimentare sunt într-o situație asemănătoare cu cea din prima parte a anului 2016 (gărzile nu erau considerate timp de lucru, ci erau plătite doar cu ceva suplimentar normei de bază), fiind îndreptățiți la acțiuni similare. Legitimitatea nemulțumirii (și implicit a acțiunilor) este dată de faptul că această situație încalcă în mod flagrant interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prevederilor Directivei UE nr. 88/2003”, potrivit sursei citate.

În al trelia rând, spun sidicaliștii, este vorba de elaborarea Strategiilor privitoare la Sănătate.

„Ministerul Sănătății continua erorile procedurale care au stat la baza PNRR, elaborându-le fără parteneri sociali. Mai grav este faptul că deși Federația „Solidaritatea Sanitară” a solicitat în mod insistent și repetat modificarea formei acestor strategii, incluzând propuneri concrete în interesul angajaților, Ministerul Sănătății a refuzat să respecte condițiile obligatorii de dialog social pe această temă. În lipsa unor modificări ale strategiilor în acord cu interesele angajaților și cu dovezile existente viitorul profesioniștilor din sănătate este amenințat, odată cu ei urmând să fie afectați și pacienții”, arată sursa citată.

O a patra problemă, în opinia sindicaliștilor, este reprezentată de contractul colectiv de munca la nivel de sector Sănătate.

„În condițiile în care finalizarea și semnarea acestuia întârzie în continuare, lipsind de drepturi tot mai mulți angajați, rezultatul îl constituie amplificarea nemulțumirilor profesioniștilor din sănătate. Unul dintre efectele acestor întârzieri semnificative îl constituie creșterea continuă a gradului de epuizare a angajaților, cauzată de pierderea drepturilor ce au ca obiectiv recuperarea capacității de muncă. Acest efect este cu atât mai amplu în cazul angajaților care desfășoară activitate (în interes public) în baza mai multor contracte individuale de muncă, cel mai evident fiind cazul medicilor care desfășoară gărzile suplimentare normei de bază”, susține Federația.

Federația „Solidaritatea Sanitară” precizează că aceste analize fac parte din categoria demersurilor raționale și a propunerilor bazate pe dovezi ce vin să pregătească și să însoțească acțiunile de protest, respectiv să susțină solicitările angajaților.

Coronavirus: Aproximativ două milioane de newyorkezi au pierdut o rudă sau o persoană apropiată din cauza COVID-19

Mateescu Cristi

-

07/05/2023

0

Coronavirus: Aproximativ două milioane de newyorkezi au pierdut o rudă sau o persoană apropiată din cauza COVID-19

Aproximativ două milioane de locuitori din New York, reprezentând aproape o pătrime din populaţia metropolei americane, au pierdut cel puţin o rudă sau o persoană apropiată din cauza maladiei COVID-19 în primele 16 luni după declanşarea pandemiei de coronavirus.

De asemenea, aproape 900.000 de locuitori din New York au pierdut din cauza acestei boli cel puţin trei persoane de care se simţeau apropiaţi – o categorie ce include rude şi prieteni -, a anunţat prestigiosul cotidian american, citând rezultatele unui sondaj realizat la jumătatea anului 2021 de o organizaţie federală în numele municipalităţii locale, a raportat cotidianul The New York Times, citat de agenţia de presă Xinhua, potrivit Agerpres.

Informaţia despre amploarea acestor pierderi de vieţi omeneşti reprezintă doar una dintre concluziile desprinse din acest sondaj, denumit „New York City Housing and Vacancy Survey”, care a evidenţiat impactul generat de pandemia de COVID-19 asupra oraşului New York.

„Noile rezultate le reflectă pe cele ale unor studii precedente, care au arătat că newyorkezii de culoare şi hispanici au prezentat rate mai mari de deces asociate COVID-19 în comparaţie cu cele înregistrate în rândul neyorkezilor albi în 2020”, au precizat autorii sondajului.

Tratament promițător pentru anumiți pacienți cu cancer în stadii avansate

Codruț BURDUJAN

-

06/05/2023

0

O tehnică ce oferă doze mari de chimioterapie încălzită direct în cavitatea abdominală pare a fi un tratament promițător pentru anumiți pacienți cu cancer în stadiul IV deoarece oferă o concentrație țintită.

Perspectivele pot fi astfel promițătoare pentru pacienții cu cancere avansate și există mai puține efecte secundare în comparație cu chimioterapia tradițională.

Chimioterapia intraperitoneală hipertermică(HIPEC) ucide celulele canceroase din abdomen rămase după îndepărtarea chirurgicală a tumorilor – relatează News Medical.

Ce este chirurgia intraperitoneală hipertermică

Există două componente principale ale acestei. Prima este o intervenție chirurgicală pentru a elimina peritoneul sau căptușeala abdomenului, unde cancerul s-a răspândit; spre sfârșitul intervenției chirurgicale, chimioterapia încălzită la 108 grade este pompată în cavitatea abdominală a pacientului timp de aproximativ 90 minute pentru a ucide orice celule canceroase microscopice rămase.

„Multora dintre pacienții care vin la clinica mea li se spune că vor trăi câteva luni. Cu aceste tratamente, putem ajuta pacienții cu metastaze peritoneale să trăiască semnificativ mai mult și chiar să vindece unele dintre aceste tipuri de cancer în stadiul IV” – declară Kiran Turaga, MD, MPH, șef de oncologie chirurgicală la Smilow Cancer Hospital și director medical asistent pentru Biroul de studii clinice de la Yale Cancer Center.

Ulterior, chimioterapia este drenată iar incizia este închisă

Pacienții care urmează acest tratament petrec aproximativ cinci zile în spital și apoi este nevoie de încă șase săptămâni pentru a se recupera.

Tratamentul cancerului abdominal HIPEC poate fi utilizat pentru a trata mai multe tipuri de cancer metastatic sau stadiul IV în cavitatea abdominală, inclusiv: cancerul colorectal, ovarian, de stomac, apendice canceros sau mezoteliom.

Necesitatea unei echipe multidisciplinare

Pacienții sunt supuși unei intervenții chirurgicale o singură dată dar metoda poate fi aplicată împreună cu alte tratamente pentru cancer, inclusiv imunoterapie.

„Este întotdeauna o echipă multidisciplinară. Lucrăm cu oncologi, medici de îngrijire paliativă, gastroenterologi, radiologi, dieteticieni, asistenți medicali oncologici și cercetători. Deci, este o echipă întreagă și toată lumea lucrează împreună pentru a avea grijă de acești pacienți”, a adăugat specialistul.

Nevoia de chimioterapie țintită

În timp ce rata de succes depinde de tipul de cancer, perspectivele sunt promițătoare: conform specialistului oncolog, numeroși pacienți cu cancer de apendice pot trăi încă 20 ani după ce au fost supuși acestui tratament.

Mulți pacienți suferă de cancer abdominal avansat fără opțiuni bune de tratament și, din păcate, incidentele de cancer de colon în rândul pacienților mai tineri sunt în creștere; Societatea Americană de Cancer estimează că numai în acest an există peste 106.000 de cazuri noi de cancer de acest fel.

Spirometrii gratuite pentru fumătorii sibieni

Codruț BURDUJAN

-

06/05/2023

0

Spirometrii gratuite pentru fumătorii sibieni

Peste o sută de fumători care au tranzitat Aeroportul Internaţional din Sibiu şi-au testat vineri, gratuit, capacitatea de funcţionare a plămânilor, în cadrul unei campanii antifumat, desfăşurate de medicii pneumologi sibieni.

„Acţiunea a avut loc în Aeroportul Internaţional Sibiu, între orele 10.30 – 13.00, sibienii beneficiind de spirometrii gratuite efectuate de medicii şi asistenţii Spitalului de Pneumoftiziologie. Persoanele care au fost descoperite cu probleme ale plămânilor au fost îndrumate către investigaţii suplimentare”, transmite Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu.

Activitatea cadrelor medicale s-a desfășurat în cadrul campaniei „Luna mai, luna de conștientizare a efectelor fumatului asupra sănătății plămânilor.”

Spirometria, cea mai utilă investigaţie pentru diagnosticarea BPOC şi aprecierea severităţii afectării pulmonare

„Spirometria este un test neinvaziv, un test de măsurare a funcției pulmonare, a funcției respiratorii. Este o investigație ușoară, disponibilă pentru orice persoană, având rolul de a investiga capacitatea pulmonară și de a ne putea dezvălui ulterior dacă suferim de o anumită boală”, menționează dr. Sebastian Buga, medic pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

Fumatul cauzează apariţia bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) – o boală inflamatorie cronică, ce duce la limitarea progresivă a fluxului de aer în căile respiratorii; riscul de a dezvolta această afecțiune este determinată atât de cantitatea de tutun fumată zilnic, cât şi de numărul de ani de fumat.

În evoluţia BPOC pot apărea complicaţii precum insuficienţă respiratorie (care în stadiile terminale devine oxigenodependenţă), cord pulmonar cronic sau cancer pulmonar, mai ales dacă se menţine statutul de fumător iar renunţarea cât mai rapidă la fumat poate încetini evoluţia bolii.

Fumătorii, sfătuiți să nu ignore riscurile și să efectueze din timp controale

„Este important ca cei care sunt fumători, chiar dacă sunt asimptomatici, să vină la controale periodice, pentru că aşa prevenim o deteriorare accentuată a capacităţii pulmonare. În plus, bolile obstructive cronice respiratorii evoluează treptat şi atunci este indicat ca funcţia pulmonară să fie monitorizată regulat”, adaugă specialistul.

De la caz la caz, medicul mai poate recomanda şi efectuarea unei radiografii toracice, analize de laborator şi, în cazuri selectate, de CT toracică (dacă există suspiciune de asociere a unui cancer pulmonar).

Spirometrii gratuite în Sibiu

Cadrele medicale sibiene vor mai efectua spirometrii gratuite şi în zilele de 12 şi 19 mai, la centrele comerciale din municipiul Sibiu şi comuna învecinată, Şelimbăr.

„Ulterior, persoanele care doresc să renunţe la fumat, pot primi şi medicaţie gratuită, în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu – Dispensar (în limita medicamentelor achiziţionate din donaţii şi sponsorizări)”, au anunţat reprezentanţii spitalului.

Pas important către sfârşitul pandemiei: COVID-19 nu mai reprezintă o urgenţă de sănătate globală, anunță OMS

Mateescu Cristi

-

06/05/2023

0

Pas important către sfârşitul pandemiei: COVID-19 nu mai reprezintă o urgenţă de sănătate globală, anunță OMS

COVID-19 nu mai reprezintă o urgenţă de sănătate globală, a anunţat, vineri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), un pas important către sfârşitul pandemiei care s-a soldat cu peste 6,9 milioane de victime, a afectat economia globală şi a devastat comunităţi, transmite Reuters.

„Comitetul de Urgenţă s-a întrunit pentru cea de-a 15-a oară şi mi-a recomandat să declar sfârşitul urgenţei de sănătate publică de interes internaţional. Am acceptat această recomandare. Şi astfel, cu multă speranţă, declar sfârşitul COVID-19 ca urgenţă de sănătate globală” a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Agerpres.

Comitetul de Urgenţă al OMS a anunţat că infecţiile COVID-19 reprezintă cel mai ridicat nivel de alertă în urmă cu peste 3 ani, la 30 ianuarie 2020. Acest statut a contribuit la concentrarea atenţiei comunităţii internaţionale asupra acestei ameninţări pentru sănătate şi a ajutat la întărirea cooperării pentru obţinerea de vaccinuri şi identificarea de tratamente.

Ridicarea acestui statut de urgenţă de sănătate globală reprezintă un semn al progresului reuşit de lume în aceste domenii, însă COVID-19 rămâne printre noi, chiar dacă nu mai reprezintă o urgenţă, conform OMS.

Rata mortalităţii a scăzut de la vârful de peste 100.000 de decese pe săptămână în ianuarie 2021, la doar puţin peste 3.500 în cursul săptămânii trecute, conform datelor OMS.

„Însă acest lucru nu înseamnă că COVID-19 nu mai reprezintă o ameninţare globală pentru sănătate”, a mai precizat Ghebreyesus.

Topul celor mai sănătoase diete realizat de cardiologi: Veganii, abia pe locul 5

Codruț BURDUJAN

-

06/05/2023

0

Sunt dietele carnivore sunt mai sănătoase pentru inimă unei decât cele vegane? Un grup de cardiologi faimoși reuniți în Asociația Americană a Inimii (AHA) au făcut un top 10 al dietelor populare pentru beneficiile lor potențiale în prevenirea bolilor de inimă, luând în considerare factori precum consumul de alimente sănătoase, scăderea zaharurilor adăugate, procentul de sare nesănătoasă și alimente procesate sau obținerea zilnică de nutrienți.

Cercetătorii au descoperit astfel că dieta DASH, adaptată persoanelor cu hipertensiune arterială, și celebra dietă mediteraneană sunt cele mai bune în timp ce opțiunea de a deveni vegan, preferată de numeroși oameni preocupați de etică și sănătate, s-a clasat abia pe locul cinci, cu un scor mediu.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în rândul americanilor, responsabilă pentru aproximativ 700.000 victime în fiecare an, în timp ce în Marea Britanie, problemele circulatorii ucid în jur de 168.000 anual.

AHA a clasat zece diete populare în funcție de cât de sănătoase sunt pentru inimă și s-a constatat astfel că pescatarienii și cei care consumă dietă mediteraneană sunt printre s-au situat în topul amintit iar dieta DASH – dezvoltată chiar de cardiologi – a avut cel mai bun punctaj, relatează DailyMail, referindu-se la faptul că alimentația este printre cei mai importanți și mai ușor de controlat factori în sănătatea inimii.

Cercetătorii de la AHA, care și-au publicat concluziile joi în jurnalul Circulation, au clasificat zece diete populare „sănătoase” pe o scară de nouă puncte.

Alimentele bogate în sodiu, colesterol și grăsimi saturate pun un stres crescut asupra arterelor și pot cauza probleme sistemului circulator

Ghidul stabilit de cardiologi include zece caracteristici cheie ale unui model alimentar pentru a îmbunătăți sănătatea cardiometabolică, care pune accent pe limitarea grăsimilor nesănătoase și reducerea consumului de carbohidrați în exces. Noua declarație științifică este prima care analizează cât de strâns aderă modelele alimentare populare la aceste criteriile amintite, iar îndrumările se concentrează pe adaptarea la bugetele individuale, precum și la preferințele personale și culturale.

Comitetul a analizat caracteristicile definitorii ale mai multor modele alimentare care sunt menite să fie urmate pe termen lung iar tiparele au fost grupate după asemănarea caracteristicilor cheie, rezultând 10 categorii:

Stilul DASH – descrie un tipar de alimentație care seamănă cu dieta Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH), punând accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi și include carne slabă și păsări de curte, pește și -uleiuri tropicale. Dietele nordice și baltice sunt alte tipuri de acest tip de alimentație.
În stil mediteranean – cunoscut și sub numele de dieta mediteraneană, acest model limitează produsele lactate; pune accentul pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci si seminte, peste gras si ulei de masline extravirgin; și include consumul moderat de vin roșu.
Stil vegetarian/pescatarian — un model de alimentație pe bază de plante care include pește.
Stil vegetarian/Ovo/Lacto — modele de alimentație pe bază de plante care includ ouă (ovo-vegetarian), produse lactate (lacto-vegetarian) sau ambele (ovo-lacto vegetariene).
Stil vegetarian/Vegan — un model de alimentație pe bază de plante care nu include produse de origine animală.
Sărac în grăsimi — o dietă care limitează aportul de grăsimi la mai puțin de 30% din caloriile totale, inclusiv planul de alimentație Volumetrics și planul de schimbare a stilului de viață terapeutic (TLC).
Foarte săracă în grăsimi – o dietă care limitează aportul de grăsimi la mai puțin de 10% din caloriile totale, inclusiv dietele Ornish, Esselstyn, Pritikin, McDougal, Physicians Committee for Responsible Medicine (PCRM). Unele pot fi considerate și vegane.
Sărac în carbohidrați — o dietă care limitează carbohidrații la 30-40% din aportul total de calorii și include South Beach, dieta Zone și diete cu indice glicemic scăzut.
Paleolitic – numită și dieta Paleo, exclude cerealele integrale și rafinate, leguminoasele, uleiurile și lactatele.
Foarte scăzut de carbohidrați/cetogenic – limitează aportul de carbohidrați la mai puțin de 10% din caloriile zilnice și include dietele Atkins, ketogenic și bine formulate ketogenic.

Fiecare dietă a fost evaluată în raport cu 9 din cele 10 caracteristici ale ghidului American Heart Association pentru un model de alimentație sănătoasă pentru inimă.

Conform datelor amintite, alimentele bogate în nutrienți, cum ar fi vitamina K – care ajută la stoparea coagulării sângelui – și cerealele integrale și altele pot reduce riscul de boli de inimă.

Dieta DASH(„abordări dietetice pentru a stopa hipertensiunea”), creată de cardiologi pentru a stimula sănătatea inimii

Mult-lăudată dietă mediteraneană a fost doar dieta naturală a oamenilor care trăiesc în regiunea de sud a Europei, certificată ulterior pentru sănătatea inimii și a creierului iar printre dietele clasate s-au numărat dieta pescatariană, lacto-ovo -vegetariaă sau diete cu conținut scăzut de grăsimi și cu carduri.

Voluntarii au fost evaluați în funcție de criterii precum consumul de fructe și legume, cereale integrale, proteine din surse sănătoase, evitarea uleiurilor nesănătoase, controlul aportului de zahăr și sare, evitarea alimentelor ultraprocesate, limitarea consumului de alcool sau cât de strictă este respectarea dietei.

Astfel, dieta DASH a obținut un scor perfect pentru fiecare măsură și a primit un scor de 100; aceasta elimină carnea grasă – cum ar fi carnea de porc, vita și pulpa de pui – în schimb, recomandă peștele sau pieptul de pui ca sursă de proteine iar laptele cu conținut scăzut de grăsimi este, de asemenea, preferat laptelui cu grăsimi întregi.

Pescarienii în top precum… pește în apă

În acest mod s-a încadrat lături de dieta mediteraneană, pescatariană și lacto-ovo în „Nivelul 1” – numite cele mai bune diete pentru sănătatea inimii.

Dieta mediteraneană a fost criticată pentru promovarea consumului de vin roșu, dar, în același timp alimente precum măslinele și somonul pot fi preparate cu cantități mari de sare ceea ce nu este tocmai benefic pentru organism.

Dieta bogată în cereale integrale, legume, fructe, nuci, ulei de măsline și pește a fost catalogată a treia cea mai bună dietă, cu 89 puncte, iar pescarienii au primit o mică reducere din același motiv, deoarece mulți pești sunt pregătiți cu condimente care au multă sare. A primit un 92, bun pentru al doilea.

Veganismul, abia pe locul 5. Ce probleme implică

Deși este adesea considerată cea mai sănătoasă dietă pe care o poate alege, devenirea vegană s-a clasat abia pe locul cinci, căzând la categoria secundară a dietelor, cu un scor de 78 puncte.

Cercetătorii au luat în considerare dificultatea de aderare la stilul de viață bazat pe plante; multe diete vegane pot ajunge să coste mai mult decât cele obișnuite, cu carne, și necesită fie consumul acasă, fie la restaurantele cu specific pentru a evita produsele de origine animală. În plus, mulți vegani suferă de deficiență de vitamina B12 iar acest lucru poate duce la pierderea părului, probleme de vedere și deteriorarea sistemului nervos.

Printre ultimele, dietele keto și paleo

Dieta keto presupune scăderea mai tuturor carbohidraților și înlocuirea lor cu alimente bogate în grăsimi și proteine, scopul fiind de a intra în cetoză, o teorie care afirmă că o persoană începe să folosească grăsimile ca sursă de energie primară, mai degrabă decât carbohidrații. Aceasta înseamnă că o persoană va evita multe legume bogate în amidon, pâine și cereale integrale pentru a consuma o dietă care constă în principal din carne și lactate.

Astfel, a primit un scor negativ: dieta extrem de controversată a obținut nota de 31 din 100. La fel și dieta paleo, aflată în apropierea acestui scor, un stil de a mânca renunțând la alimentele care nu erau disponibile pentru primii noștri strămoși: include în principal carnea, fructele și legumele.

Ideea este că organismul nu a evoluat pentru a mânca alimente moderne, fiind mai bine „meniul” omului primitiv, bazat pe ceea ce îi oferea natura și mediul în care viețuia. În acest caz, alimentele care provin din ingeniozitatea umană – cum ar fi laptele și produsele lactate, cerealele, fasolea, glutenul și zahărul rafinat -sunt evitate iar cele foarte procesate, frecvente în dieta modernă fiind, de asemenea, refuzate. S-a ținut cont de prezența cerealelor integrale, nu folosește prea multă sare și că nu a fost ușor de respectat, obținând un punctaj de 53 puncte din 100.

Crosul caritabil „Alergăm noi pentru ei, pentru pacienții cu AVC”, organizat sâmbătă. Banii strânși vor fi donați Asociației ALIA

Stiri Principale

Mateescu Cristi

-

05/05/2023

0

Crosul caritabil „Alergăm noi pentru ei, pentru pacienții cu AVC”, organizat sâmbătă. Banii strânși vor fi donați Asociației ALIA

Startul crosului caritabil „Alergăm noi pentru ei, pentru pacienții cu AVC” va fi dat, sâmbătă, în Campusul Politehnica.

Banii strânși vor fi donați Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), pentru a sprijini pacienții cu AVC.

Cei interesați să participe trebuie să știe că vor fi două probe: 3,6 kilometri și 7,2 kilometri.

Startul se va da la ora 11:00 (pentru proba de 3,6 kilometri) și la ora 12:00 (pentru proba de 7,2 kilometri).

Crosul caritabil este organizat de Societatea Studenților în Medicină din Bucuresti (SSMB).

„Mulți dintre bolnavii care au suferit un AVC nu mai pot alerga. Dar noi o putem face! Pentru ei, pacienții cu AVC. Pentru cei care nu știu că un AVC poate fi prevenit. Pentru cei care vor și pot să salveze. Pentru cei care au nevoie să cunoască semnele unui AVC! Pe 6 mai, alergăm pentru ca mesajul nostru să ajungă cât mai departe!”, au transmis organizatorii.

Dacă sunteți pasionați de alergare sau doriți să faceți o faptă bună, adunați-vă prietenii și înscrieți-vă la crosul „Alergăm noi pentru ei, pentru pacienții cu AVC”, accesând formularul de la această adresă: https://forms.gle/GbRe4frd4sRpV5D4A (donația minimă este 30 lei).

„NOI pentru EI!”, este îndemnul organizatorilor.

Ultimii din UE în privința concediilor medicale: Românii și bulgarii, cei mai prezenți la locul de muncă

Codruț BURDUJAN

-

05/05/2023

0

În plină pandemie de coronavirus, medicii germani au putut acorda pacienților concedii medicale prin telefon, măsură specială de evitare a contactului inutil cu pacienții cu COVID-19, care a fost în vigoare timp de trei ani, până la sfârșitul lunii martie.

În Uniunea Europeană, Germania se află pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile pentru concedii medicale și despăgubirile pentru sănătate – alocând 11% din PIB-ul asistenței medicale publice, urmată de Franța și Țările de Jos (ambele cu 10,2%), conform datelor de la Biroul de Statistică al UE, Eurostat, din 2021. Printre țările care alocă cel mai puțin se numără Estonia (4,9 la sută), Lituania (5 la sută), Polonia, Ungaria și Irlanda (toate câte 5,5 la sută).

Conform datelor din 2020, Germania cheltuiește cel mai mult și pentru indemnizații de concediu medical: alocă 2,3% din PIB pentru a sprijini angajații bolnavi, urmată de Olanda (2,1%), Suedia (1,7%), Spania (1,5%) și Luxemburg (1,4%) – relatează Euronews.

Românii și bulgarii, nelipsiți din fața angajatorilor

S-ar părea că țările care cheltuiesc mai mult pentru concediu medical ar fi acelea în care oamenii lipsesc cel mai mult de la locul de muncă dar realitatea infirmă această presupuner: la sfârșitul anului trecut, țările cu cea mai mare pondere de persoane angajate care au lipsit de la locul de muncă erau Franța (14,9%), Finlanda (14,8%), Suedia (14,7%), Danemarca (13,6%), Estonia (13,2%) și Olanda (12,4%) iar cel mai puțin au lipsit de la serviciu angajații din România (2,5%), Bulgaria (2,9%), Grecia (4,9%), Polonia (5,8%) și Serbia (5,9%).

Este interesant de observat că rata medie de absenteism de la locul de muncă în UE este semnificativ mai mare pentru femei, 12,1%. Un studiu din 2018 realizat de Institutul Norvegian de Sănătate Publică a identificat „factorii de stres profesional și familial” drept „cea mai semnificativă” explicație pentru acest decalaj.

Unde se găsesc cele mai generaose concedii medicale

Țările europene oferă unele dintre cele mai generoase pachete de concediu medical din lume: țările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE, cum ar fi Bulgaria, Slovacia și Grecia, oferă compensații de protecție socială mai bune decât unele dintre cele mai bogate țări din lume, cum ar fi Statele Unite, unde nicio lege federală nu prevede dreptul de a concediu plătit din motive familiale sau medicale.

În concluzie, statele care raportează cel mai mare absenteism la locul de muncă nu coincid cu cele care cheltuiesc cel mai mult pentru despăgubiri de boală și pentru asistență medicală dar se numără printre cele în care condițiile concediului plătit sunt cele mai generoase, fie ca valoare, fie ca durată.

Potrivit datelor citate de Euronews, durata maximă a concediului medical plătit în Europa este cea mai mare în Franța și Portugalia (ambele câte 36 de luni), și cea mai mică în Lituania (trei luni), Danemarca (cinci luni), Italia, România, Austria, Polonia, Letonia, Estonia (toate câte șase luni).