Sunt dietele carnivore sunt mai sănătoase pentru inimă unei decât cele vegane? Un grup de cardiologi faimoși reuniți în Asociația Americană a Inimii (AHA) au făcut un top 10 al dietelor populare pentru beneficiile lor potențiale în prevenirea bolilor de inimă, luând în considerare factori precum consumul de alimente sănătoase, scăderea zaharurilor adăugate, procentul de sare nesănătoasă și alimente procesate sau obținerea zilnică de nutrienți.
Cercetătorii au descoperit astfel că dieta DASH, adaptată persoanelor cu hipertensiune arterială, și celebra dietă mediteraneană sunt cele mai bune în timp ce opțiunea de a deveni vegan, preferată de numeroși oameni preocupați de etică și sănătate, s-a clasat abia pe locul cinci, cu un scor mediu.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în rândul americanilor, responsabilă pentru aproximativ 700.000 victime în fiecare an, în timp ce în Marea Britanie, problemele circulatorii ucid în jur de 168.000 anual.
AHA a clasat zece diete populare în funcție de cât de sănătoase sunt pentru inimă și s-a constatat astfel că pescatarienii și cei care consumă dietă mediteraneană sunt printre s-au situat în topul amintit iar dieta DASH – dezvoltată chiar de cardiologi – a avut cel mai bun punctaj, relatează DailyMail, referindu-se la faptul că alimentația este printre cei mai importanți și mai ușor de controlat factori în sănătatea inimii.
Cercetătorii de la AHA, care și-au publicat concluziile joi în jurnalul Circulation, au clasificat zece diete populare „sănătoase” pe o scară de nouă puncte.
Alimentele bogate în sodiu, colesterol și grăsimi saturate pun un stres crescut asupra arterelor și pot cauza probleme sistemului circulator
Ghidul stabilit de cardiologi include zece caracteristici cheie ale unui model alimentar pentru a îmbunătăți sănătatea cardiometabolică, care pune accent pe limitarea grăsimilor nesănătoase și reducerea consumului de carbohidrați în exces. Noua declarație științifică este prima care analizează cât de strâns aderă modelele alimentare populare la aceste criteriile amintite, iar îndrumările se concentrează pe adaptarea la bugetele individuale, precum și la preferințele personale și culturale.
Comitetul a analizat caracteristicile definitorii ale mai multor modele alimentare care sunt menite să fie urmate pe termen lung iar tiparele au fost grupate după asemănarea caracteristicilor cheie, rezultând 10 categorii:
- Stilul DASH – descrie un tipar de alimentație care seamănă cu dieta Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH), punând accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi și include carne slabă și păsări de curte, pește și -uleiuri tropicale. Dietele nordice și baltice sunt alte tipuri de acest tip de alimentație.
- În stil mediteranean – cunoscut și sub numele de dieta mediteraneană, acest model limitează produsele lactate; pune accentul pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci si seminte, peste gras si ulei de masline extravirgin; și include consumul moderat de vin roșu.
- Stil vegetarian/pescatarian — un model de alimentație pe bază de plante care include pește.
- Stil vegetarian/Ovo/Lacto — modele de alimentație pe bază de plante care includ ouă (ovo-vegetarian), produse lactate (lacto-vegetarian) sau ambele (ovo-lacto vegetariene).
- Stil vegetarian/Vegan — un model de alimentație pe bază de plante care nu include produse de origine animală.
- Sărac în grăsimi — o dietă care limitează aportul de grăsimi la mai puțin de 30% din caloriile totale, inclusiv planul de alimentație Volumetrics și planul de schimbare a stilului de viață terapeutic (TLC).
- Foarte săracă în grăsimi – o dietă care limitează aportul de grăsimi la mai puțin de 10% din caloriile totale, inclusiv dietele Ornish, Esselstyn, Pritikin, McDougal, Physicians Committee for Responsible Medicine (PCRM). Unele pot fi considerate și vegane.
- Sărac în carbohidrați — o dietă care limitează carbohidrații la 30-40% din aportul total de calorii și include South Beach, dieta Zone și diete cu indice glicemic scăzut.
- Paleolitic – numită și dieta Paleo, exclude cerealele integrale și rafinate, leguminoasele, uleiurile și lactatele.
- Foarte scăzut de carbohidrați/cetogenic – limitează aportul de carbohidrați la mai puțin de 10% din caloriile zilnice și include dietele Atkins, ketogenic și bine formulate ketogenic.
Fiecare dietă a fost evaluată în raport cu 9 din cele 10 caracteristici ale ghidului American Heart Association pentru un model de alimentație sănătoasă pentru inimă.
Conform datelor amintite, alimentele bogate în nutrienți, cum ar fi vitamina K – care ajută la stoparea coagulării sângelui – și cerealele integrale și altele pot reduce riscul de boli de inimă.
Dieta DASH(„abordări dietetice pentru a stopa hipertensiunea”), creată de cardiologi pentru a stimula sănătatea inimii
Mult-lăudată dietă mediteraneană a fost doar dieta naturală a oamenilor care trăiesc în regiunea de sud a Europei, certificată ulterior pentru sănătatea inimii și a creierului iar printre dietele clasate s-au numărat dieta pescatariană, lacto-ovo -vegetariaă sau diete cu conținut scăzut de grăsimi și cu carduri.
Voluntarii au fost evaluați în funcție de criterii precum consumul de fructe și legume, cereale integrale, proteine din surse sănătoase, evitarea uleiurilor nesănătoase, controlul aportului de zahăr și sare, evitarea alimentelor ultraprocesate, limitarea consumului de alcool sau cât de strictă este respectarea dietei.
Astfel, dieta DASH a obținut un scor perfect pentru fiecare măsură și a primit un scor de 100; aceasta elimină carnea grasă – cum ar fi carnea de porc, vita și pulpa de pui – în schimb, recomandă peștele sau pieptul de pui ca sursă de proteine iar laptele cu conținut scăzut de grăsimi este, de asemenea, preferat laptelui cu grăsimi întregi.
Pescarienii în top precum… pește în apă
În acest mod s-a încadrat lături de dieta mediteraneană, pescatariană și lacto-ovo în „Nivelul 1” – numite cele mai bune diete pentru sănătatea inimii.
Dieta mediteraneană a fost criticată pentru promovarea consumului de vin roșu, dar, în același timp alimente precum măslinele și somonul pot fi preparate cu cantități mari de sare ceea ce nu este tocmai benefic pentru organism.
Dieta bogată în cereale integrale, legume, fructe, nuci, ulei de măsline și pește a fost catalogată a treia cea mai bună dietă, cu 89 puncte, iar pescarienii au primit o mică reducere din același motiv, deoarece mulți pești sunt pregătiți cu condimente care au multă sare. A primit un 92, bun pentru al doilea.
Veganismul, abia pe locul 5. Ce probleme implică
Deși este adesea considerată cea mai sănătoasă dietă pe care o poate alege, devenirea vegană s-a clasat abia pe locul cinci, căzând la categoria secundară a dietelor, cu un scor de 78 puncte.
Cercetătorii au luat în considerare dificultatea de aderare la stilul de viață bazat pe plante; multe diete vegane pot ajunge să coste mai mult decât cele obișnuite, cu carne, și necesită fie consumul acasă, fie la restaurantele cu specific pentru a evita produsele de origine animală. În plus, mulți vegani suferă de deficiență de vitamina B12 iar acest lucru poate duce la pierderea părului, probleme de vedere și deteriorarea sistemului nervos.
Printre ultimele, dietele keto și paleo
Dieta keto presupune scăderea mai tuturor carbohidraților și înlocuirea lor cu alimente bogate în grăsimi și proteine, scopul fiind de a intra în cetoză, o teorie care afirmă că o persoană începe să folosească grăsimile ca sursă de energie primară, mai degrabă decât carbohidrații. Aceasta înseamnă că o persoană va evita multe legume bogate în amidon, pâine și cereale integrale pentru a consuma o dietă care constă în principal din carne și lactate.
Astfel, a primit un scor negativ: dieta extrem de controversată a obținut nota de 31 din 100. La fel și dieta paleo, aflată în apropierea acestui scor, un stil de a mânca renunțând la alimentele care nu erau disponibile pentru primii noștri strămoși: include în principal carnea, fructele și legumele.
Ideea este că organismul nu a evoluat pentru a mânca alimente moderne, fiind mai bine „meniul” omului primitiv, bazat pe ceea ce îi oferea natura și mediul în care viețuia. În acest caz, alimentele care provin din ingeniozitatea umană – cum ar fi laptele și produsele lactate, cerealele, fasolea, glutenul și zahărul rafinat -sunt evitate iar cele foarte procesate, frecvente în dieta modernă fiind, de asemenea, refuzate. S-a ținut cont de prezența cerealelor integrale, nu folosește prea multă sare și că nu a fost ușor de respectat, obținând un punctaj de 53 puncte din 100.
