Lentilele de contact purtate la înot cresc riscul de infecții oculare grave, atrage atenția medicul oftalmolog din cadrul SCJU Sibiu

În sezonul cald se observă o creștere semnificativă a afecțiunilor oculare, avertizează medicul primar oftalmolog Elena Mihai, din cadrul Compartimentului Clinic de Oftalmologie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, care subliniază că una dintre recomandările esențiale este evitarea purtării lentilelor de contact în timpul înotului, fie în piscine, fie în mare sau jacuzzi, din cauza riscului ridicat de infecții grave.

Medicul avertizează că lentilele de contact funcționează practic ca un „burete” care reține microorganismele din apă pe suprafața ochiului. Cea mai gravă complicație este keratita cu Acanthamoeba, o infecție cu un parazit prezent în apa de piscină, mare sau chiar de la robinet, care poate duce la durere severă, ulcerații corneene și, în cazurile grave, pierderea vederii.

„Da, și aceasta este o atenționare care ar trebui subliniată mai des. Lentila de contact funcționează practic ca un „burete” care reține microorganismele din apă pe suprafața ochiului. Riscul cel mai grav este keratita cu Acanthamoeba – o infecție cu un parazit prezent în apa de piscină, de mare sau chiar de la robinet, care poate duce la durere severă, ulcerații corneene și, în cazurile grave, pierderea vederii”, explică dr. Elena Mihai.

Recomandările medicului sunt clare:

• Nu purtați niciodată lentile de contact la înot – nici în piscină, nici în mare, nici în cadă sau jacuzzi
• Dacă nu puteți renunța, folosiți ochelari de înot etanși peste lentile și lentile zilnice de unică folosință, pe care le aruncați imediat după baie sau înot
• Cea mai sigură alternativă sunt ochelarii de înot cu dioptrii
• Lentilele nu se spală și nu se păstrează niciodată în apă de robinet

Medicul atrage atenția că vara apar frecvent și alte afecțiuni oftalmologice, pe care le enumeră astfel:

• Conjunctivitele – alergice (din cauza polenului și prafului), dar și bacteriene sau virale, favorizate de transpirație, contactul cu apa contaminată și frecarea ochilor
• Sindromul de ochi uscat – agravat de aerul condiționat, vânt, expunerea solară prelungită și timpul petrecut în fața ecranelor
• Fotokeratita – o „arsură” a corneei provocată de expunerea la radiații UV intense, frecvent întâlnită după zile petrecute la plajă fără protecție adecvată
• Iritații chimice – cauzate de clorul din piscine sau apa sărată
• Traumatisme oculare – corpi străini (nisip, insecte), lovituri în timpul activităților sportive
• Agravarea pterigionului – o formațiune pe suprafața ochiului, care evoluează la persoanele expuse excesiv la soare și vânt

Medicul precizează că există și simptome care trebuie să trimită pacientul de urgență la oftalmolog:

• Pierderea bruscă a vederii – parțială sau totală
• Apariția de „muște volante” noi, flash-uri luminoase sau o „perdea” în câmpul vizual – pot indica o dezlipire de retină
• Durere oculară severă, mai ales asociată cu greață sau vărsături (suspiciune de glaucom acut)
• Ochi roșu cu scăderea vederii sau sensibilitate accentuată la lumină
• Vedere dublă apărută brusc
• Expunere la substanțe chimice – clor concentrat, produse cosmetice etc.
• Traumatisme oculare – chiar și cele aparent minore trebuie evaluate
• Senzație persistentă de corp străin după o zi la plajă sau la piscină

Întrebată despre evoluția oftalmologiei, dr. Elena Mihai consideră că inteligența artificială va deveni parte din practica medicală de zi cu zi, nu pentru a înlocui medicul, ci pentru a ajuta la depistarea mai rapidă și mai precisă a afecțiunilor. De asemenea, telemedicina va extinde accesul la screening, în special în zonele cu deficit de specialiști, iar terapiile genice și regenerarea retiniană ar putea oferi soluții pentru boli considerate până acum incurabile. Totodată, controlul miopiei la copii va deveni o prioritate de sănătate publică, în contextul creșterii timpului petrecut în fața ecranelor.

Medicul mai precizează că în plan chirurgical se va ajunge la intervenții mai precise, personalizate genetic și biometric, cu recuperare rapidă, însă îmbătrânirea populației va duce la o creștere semnificativă a cazurilor de cataractă, glaucom și degenerescență maculară.

Despre cazurile dificile, dr. Elena Mihai spune că cele mai problematice sunt cele în care pacienții ajung prea târziu la medic, când pierderea vederii este deja ireversibilă, cum ar fi glaucomul avansat, retinopatia diabetică severă sau dezlipirile de retină vechi. Ea subliniază că sunt dificile și cazurile pediatrice cu afecțiuni rare sau ereditare, care implică atât tratament medical, cât și gestionarea emoțională a familiilor.

„Este greu și să le explici pacienților că vederea pierdută nu mai poate fi recuperată. Tocmai de aceea insistăm atât de mult pe prevenție și controale regulate”, spune medicul.

Dr. Elena Mihai recomandă controale oftalmologice periodice, chiar și în lipsa simptomelor: o dată la 1–2 ani după 40 de ani și anual după 60 de ani sau în prezența factorilor de risc precum diabetul, hipertensiunea sau antecedentele familiale.

Pentru protecția vederii, medicul recomandă purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, evitarea fumatului, o alimentație echilibrată, respectarea regulii 20-20-20 la utilizarea ecranelor și petrecerea timpului în aer liber, mai ales în cazul copiilor, pentru încetinirea progresiei miopiei.