Mii de români, pe lista de așteptare a unui transplant de rinichi. Cele mai multe operații din țară se realizează într-un spațiu inadecvat, la Cluj

Conform Registrului Național de Transplant al Agenției Naționale da Transplant (organ de specialitate în subordinea Ministerului Sănătăţii), la nivel național, 3477 de pacienți așteaptă să fie salvați printr-un transplant, doar pentru rinichi.

În ceea ce privește numărul pacienților care au murit sperând că vor face transplantul salvator, acesta este de 421 oameni în patru centre, cele mai multe decese înregistrându-se la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, urmat de Institutul Clinic Fundeni – Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu și Spitalul Clinic Dr. C. I. Parhon Iaşi.

Conform unui raport al Agenției Naționale de Transplant, aproape 100 pacienți au murit fiind în așteptarea unui transplant renal doar anul trecut.

De asemenea, o altă raportare  arată că în 2022 au fost efectuate, în total, la nivel național, 230 transplanturi renale, dintre care 14 la copii iar din totalul de transplanturi, 157 au fost de la pacienți în moarte cerebrală și 73 de la donatori vii.

Cluj: Mii de oprații de transplant efectuate, anual, într-un spațiu inadecvat

Potrivit Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal, centrul de la Cluj are cea mai mare experienţă din ţară în domeniul transplantului renal fiind primul spital autohton în care s-a făcut transplant renal combinat, rinichi-pancreas, şi s-a demarat un program special de transplant renal încrucişat (DOMINO).

În acest moment 70% din activitatea desfăşurată de echipa de medici urologi este minim invazivă ceea ce înseamnă ca cele mai multe dintre afecţiunile tractului urinar sau ale rinichilor se tratează endourologic (peste 80.000 operaţii de acest gen) sau laparoscopic (peste 15.000).

Problema reclamată de specialiștii acestui centru este însă faptul că își desfășoară activitatea operând mii de pacienți sosiți din toată România într-un spațiu neconform, mai exact într-un pod, fapt sesizat de echipa de control a Ministerului Sănătății în septembrie 2022:”Echipa de control a constat însă că ICUTR Cluj-Napoca funcționează și în prezent, aşa cum a făcut- de la momentul înfiinţării în 2002, fără ca în documente să figureze schimbarea de destinaţie a spaţiului, din “pod neamenajat” în secţii de spitalizare cu paturi, fără să dispună de o ieşire în caz de urgenţă (conform legislaţiei în vigoare) şi, fără să aibă autorizaţie/aviz de securitate la incendiu.
De asemenea, s-a constatat faptul că actuala locație a ICUTR este necorespunzătoare din punct de vedere al spațiului în care funcționează, în raport cu prevederile Ordinului Ministrului Sănătății nr. 914/2006, cu completările și modificările ulterioare. Conform Programului cadru de conformare pentru perioada 2022-2024, este necesară relocarea ICUTR într-un spațiu care să asigure toate condițiile necesare desfășurării activității medicale și a circuitelor funcționale conform legislației în vigoare, cu termen 31 decembrie 2024″ – se menționa în raportul amintit.

Germania: Costurile dozelor neutilizate de vaccin anti-Covid se ridică la miliarde de euro

Germania a eliminat 83 milioane doze de vaccinuri împotriva COVID-19  la un cost aproximativ de 1,6 miliarde de euro și mai are încă 120 milioane de doze neutilizate în stoc, chiar dacă urmează să mai primească multe astfel de livrări într-un moment în care vaccinarea s-a oprit. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății, Germania a abandonat 54 de milioane de doze din vaccinul amintit până la sfârșitul anului trecut și alte 29 milioane în primul trimestru al anului în curs, relatează Politico, menționând totodată că numărul real de stocuri nefolosite este probabil să fie mult mai mare.

Autoritățile nu au furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru al acestui an și a subliniat, de asemenea, că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri: „În consecință, volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”, a transmis Ministerul Sănătății într-un e-mail către publicația amintită.

 Alte 120 milioane de doze sunt încă în stoc, deoarece numărul persoanelor care primesc vaccinuri a scăzut

Cele mai recente date ale Agenției UE de Control al Bolilor arată că un total de 268 de doze au fost administrate în Germania în săptămâna anterioată și 1.462 de persoane au fost vaccinate cu trei săptămâni înainte de aceasta; „deși este probabil ca ratele de vaccinare să crească în toamnă, pe măsură ce sistemele de sănătate se pregătesc pentru infecții sezoniere, este puțin probabil ca acest lucru să necesite cele 120 milioane de vaccinuri neutilizate. Germania are o populație de 83 milioane oameni și a administrat un total de 192 milioane de doze pe parcursul întregii pandemii” menționează Politico.

Politico: Valoarea acestor deșeuri se ridică la patru miliarde de euro

Potrivit datelor publicate, ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri irosite ci a transmis doar că din cele 29 milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al acestui an, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax.

Invocând o defalcare similară pentru dozele care au expirat la sfârșitul anului trecut, precum și pentru restul de 120 milioane care sunt neutilizate, analiștii publicației amintite au calculat că aceasta ar ridica valoarea totală a vaccinurilor neutilizate la aproximativ 4 miliarde EUR, pe baza prețurilor scurse de 19 EUR per doză pentru Novavax, 23 EUR pentru Moderna și 19,50 EUR pentru BioNTech/Pfizer.

Țările UE, inclusiv Germania, au contractat și mai multe doze după un acord recent negociat între Comisia Europeană și compania farmaceutică americană Pfizer – menționează Politico – iar numărul exact de livrări pe care blocul urmează să le primească nu este public dar, potrivit unor surse care au participat la o întâlnire confidențială în care detaliile contractului revizuit au fost împărtășite cu un grup select de europarlamentari, cifra ar fi de 260 milioane doze repartizate pe pe parcursul următorilor patru ani, sau 65 milioane de doze livrate anual.

Activități de prevenție antidrog, la tabăra de creaţie urbană „Vara pe uliţă”

În perioada 11 iulie – 4 august, specialiştii Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog I Bucureşti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog participă la Tabăra de creaţie urbană „Vara pe uliţă”, ediţia a 31-a.

În cadrul activităţilor, copiii învaţă, prin de jocuri interactive, cum să-şi gestioneze emoţiile, despre riscurile consumului anumitor substanţe (alcool, tutun, medicamente), precum şi unde să solicite ajutor în caz de nevoie.

Totodată, părinţii prezenţi beneficiază de informaţii privind consumul de droguri, cum pot identifica semnele de consum, unde se pot adresa pentru a accesa serviciile specialiştilor antidrog, precum şi de noile modificări ale Codului Penal.

Atelierele din cadrul Taberei de creaţie urbană „Vara pe uliţă”, organizate de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, se adresează copiilor între 4 ani la 18 ani.

Dr. Lidia Șiuinea (SJU Târgu-Jiu): Tulburările deteriorativ-demențiale

Demențele reprezintă un grup de afecțiuni psihice în etiopatogenia cărora predomină elemente de tip neurodegenerativ asociate cu pierderea suportului metabolic, vascular și energetic. Funcțiile cognitive afectate de regulă în demențe sunt: memoria, atenția, capacitatea de învățare, orientarea, limbajul, calculul, gândirea și judecata – atenționează, într-un material informativ referitor la tulburările deteriorativ-demențiale, dr. Lidia Șiuinea, medic primar psihiatrie în cadrul Secției Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, pe pagina de socializare a instituției.
Într-o scurtă expunere asupra acestor patologii realizată de specialist, se precizează:

Cum se stabilește diagnosticul

Conform DSM IV TR, criteriile pentru stabilirea diagnosticului de demență sunt:

1. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive dintre care obligatoriu:
– afectatea memoriei (scade capacitatea de a asimila informații noi sau de a evoca informații învățate anterior).
– cel puțin una din următoarele:
* afazie (tulburare de limbaj)
* apraxie (afectarea abilității de a executa activități motorii cu scop într-o anume secvență în lipsa afectării funcției motorii)
* agnozie (incapacitatea de a recunoaște obiecte în lipsa afectării funcției senzoriale)
* perturbarea funcționării executive (planificare, organizare, abstractizare, secvențializare).
2. Deficitele cognitive menționate mai sus reprezintă un declin față de nivelul anterior de funcționare.
3. Afectarea memoriei trebuie obligatoriu să fie prezentă, însă uneori poate să nu fie simptomul predominant.

Factorii de risc implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer

Demența Alzheimer este o boală deteriorativă cu evoluție progresivă care asociază complicații psihiatrice non-cognitive (anxietate, depresie, insomnii, tulburări de comportament, idei delirante, etc.).

Se disting două forme ale bolii:
1. Cu debut precoce (sub vârsta de 60 ani)
2. Cu debut tardiv (după 65 ani)
Printre factorii de risc implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer se numără: vulnerabilitatea genetică (beta-amiloid, neurofibrile cu anomalii ale cromozomilor 4, 9, 14, 21), scăderea acetilcolinei (principalul neuromediator implicat în cogniție), amplificarea activității glutamatului, tulburarea depresivă, terapia glicocorticoidă, hipoxia cerebrală, alterări vasculare cerebrale de tip ischemic, disfuncție metabolică, diabetul zaharat, sindromul cardio-metabolic.
Boala Alzheimer poate prezenta la debut sau pe parcursul evoluției: apatie 50-70%, agitație 40-65%, anxietate 30-50%, iritabilitate 30-45%, depresie 40%, idei delirante 20-40%, insomnie 20-25%, halucinatii 5-15%. La examinările de imagerie cerebrală apar modificări de atrofie cerebrală.

Alte forme frecvente de demențe

A doua formă de demență ca frecvență în populația generală este Demența vasculară cauzată de accidentele vasculare cerebrale.

O altă formă frecventă de demență (15-20%) este Demența cu corpi Lewy care asociază simptomele bolii Alzheimer cu cele ale bolii Parkinson.

Demența fronto-temporală este a doua formă de demență la pacienții de vârstă mijlocie. Durata de evoluție este similară demenței Alzheimer (2-20 ani). Clinic se remarcă o profundă alterare a personalității și comportamentului social, aplatizare afectivă și pierderea precoce a criticii bolii și a propriilor acțiuni. La examinarea CT apare atrofie frontală bilaterală și temporală anterioară.
Demența din boala Wilson se caracterizează prin:
1. Afectare hepatica- mergând de la manifestări de hepatită acută sau ciroză hepatică până la insuficiență hepatică.
2. Manifestări neurologice: crize convulsive, distonie, pseudobulbarism, migrene.
3. Manifestări psihiatrice: deteriorare cognitivă, depresie, insomnie, tulburări de spectru psihotic, modificări de personalitate.
4. Manifestări multisistemice: inelul ocular Kayser- Fleischer, cardiomiopatii, hipotiroidism, pancreatită, pete cutanate, tulburări ale funcției renale, tulburări menstruale.
Depistarea bolii se face prin evaluare oftalmologică și testarea nivelului plasmatic de cupru care la pacienții cu boală manifestă depășește 25 μg/dl (nivelul normal este 10-15 μg/dl).
Demența din boala Parkinson afectează 1% din populația cu vârstă peste 60 ani. Clinic se manifestă prin alterarea funcțiilor executive, disfuncții vizuale și disfuncții ale coordonării video-spațiale. Memoria este relativ conservată în contrast cu alte forme de demență. Evaluările neuroimagistice evidențiază modificări bilaterale la nivelul cortexului cingulat anterior și al părții ventrale a striatumului și unilaterale la nivelul nucleului caudat drept.

Alte tipuri de demențe

Demența post TCC (traumatism cranio-cerebral) este rară.
Simptomatologia debutează la aproximativ șase luni de la TCC și asociază simptome neurologice (hipertonii, paralogii, afazie) și psihice (mutism akinetic, sindrom apalic, dezinhibiții comportamentale impulsive).

Există și demențe parțial sau complet reversibile care apar în: intoxicații (alcool, monoxid de carbon, pesticide, trihexifenidil, barbiturice, antidepresive triciclice, litiu, plumb, mercur, mangan, digitală, cocaină), infecții (meningite, encefalite, tuberculoză, neuroborelioză, parazitoze), hematomul subdural, tumori cerebrale, hidrocefalia internă normotensivă, boala Wilson, afecțiuni metabolice (insuficiență renală cronică, demența de dializă, hipoglicemia cronică, insuficiența hepatică), afecțiuni endocrine (hipotiroidismul, sindromul Cushing), afecțiuni autoimune (Lupus eritematos sistemic cu vasculită asociată), afecțiuni carențiale (sindromul Wernicke-Korsakov, pelagra, carența de vitamină B12 și folat), sindroame paraneoplazice.

Scene cumplite care reflectă starea de fapt a sistemului sanitar: Bolnavii de cancer își cer dreptul la viață la ușa Ministerului Sănătății

​Bolnavii de cancer anunță că vor protesta în stradă, revoltați de faptul că Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului nu a intrat în vigoare la 1 iulie, așa cum era programat: zeci de pacienți oncologici vor participa, joi dimineață, la un miting în fața Ministerului Sănătății.

„Dl. ministru Rafila ne ignoră în continuare și toate încercările FABC de a determina implementarea Planului au eșuat în favoarea orgoliului ministrului. Vom asigura transportul la București și cazare miercuri seara spre joi. Orele de desfășurare a protestului sunt între 10.00 – 14.00, în fața Ministerului Sănătății din str.Popisteanu.

Lucrurile sunt mult mai profunde privind asigurarea tratamentului nostru din lipsa banilor. În acest moment dl. Rafila a încălcat legea și se consideră mai presus decât aceasta. Sper să dăm dovadă de solidaritate și să trimitem la protest, cel puțin doi reprezentanți de asociație/neafiliați. Am refuzat sprijinul unor oameni ,,colorat” politic” – postase la începutul săptămânii, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Petiție online: „Deblocați Planul Național pentru Combaterea Cancerului!”

În mediul online s-au strâns, până la această oră, în jur de 1800 semnături pentru o petiție adresată ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. Aceasta poate fi consultată și semnată AICI.

„153 de oameni sunt uciși de cancer în România, în fiecare zi. Cât 3 autobuze pline cu pasageri. Dar nu doar boala îi omoară, ci și lipsa unui tratament eficient în clinicile de stat, depistarea tardivă a bolii și eterna lipsă a medicamentelor. Domnule ministru Rafila, nu fiți părtaș la moartea prematură a acestor oameni! Deblocați Planul Național pentru Combaterea Cancerului și accesați finanțarea europeană pentru lupta împotriva cancerului. Orice săptămână pierdută înseamnă peste 1000 de vieți pierdute” – avertizează autorii protestului.

„Un Plan Național pentru Combaterea Cancerului ar ajuta bolnavii să beneficieze de prevenție, de tratament revoluționar și chiar de consiliere psihologică și îngrijire paliativă. România ar fi trebuit să aibă, de la 1 iulie 2023, un plan funcțional. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România îl acuză pe ministrul Rafila că a blocat programul salvator pentru bolnavii de cancer și nu a publicat, prin Hotărâre de Guvern, normele de aplicare a planului.

Cu un plan bine pus la punct, România poate accesa zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeană, printr-un PNRR împotriva cancerului. UE pune la dispoziția tuturor statelor membre 4 miliarde euro. ​Dar, probabil, o astfel de finanțare, care ar veni la pachet cu verificări riguroase, ar încurca interesele marilor companii de medicamente și pe cele ale șefilor din Ministerul Sănătății.

Or, în țara în care unul din doi români moare înainte de vreme, iar decesul ar fi putut fi evitat dacă boala ar fi fost depistată şi tratată la timp şi cu eficienţă, întârzierea unui program național de combatere a cancerului înseamnă crimă. Semnează și tu petiția!” – transmit reprezentanții pacienților oncologici.

Studiu: Autismul, corelat cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier

Un nou studiu internaţional corelează autismul cu modificări ale microbiomului prin axa intestin-creier, deschizând noi oportunităţi de tratament.

Studiul, desfăşurat de o echipă internaţională de experţi în microbiom, a identificat dovezi convingătoare care corelează microbiomul intestinal cu tulburări din spectrul autismului. Cercetătorii au identificat diferenţe importante în ceea ce priveşte microbiomul indivizilor cu autism din diferite cohorte de studiu din întreaga lume, ceea ce arată că schimbările de microbiom sunt o caracteristică comună asociată autismului, transmite marţi agenţia israeliană TPS, citată de Agerpres.

Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit corelaţii între modificările de microbiom şi factori imunitari, printre care şi markerul inflamator IL-6, în indivizi cu autism.

O serie de studii pilot privind tratamentul cu transplant fecal (sau bacterioterapie) au demonstrat capacitatea de a acţiona asupra dereglărilor de faună bacteriană intestinală specifice autismului.

Aproximativ 75 de milioane de oameni suferă de tulburări din spectrul autist, sau ASD. Mulţi dintre ei au probleme de a comunica şi de a interacţiona cu alţi oameni şi manifestă comportamente restrânse şi/sau repetitive. Persoanele din spectrul autist pot avea modalităţi diferite de învăţare, mişcare sau de a-şi concentra atenţia.

„Corelaţia dintre modificările microbiomului şi markerii sistemului imunitar oferă informaţii valoroase despre modul în care microbiomul poate influenţa sănătatea indivizilor diagnosticaţi cu autism”, a declarat Prof. Evan Elliott de la Universitatea Bar-Ilan, care a avut un rol important în acest studiu. El a adăugat că „succesul tratamentului cu microbiom fecal în modularea speciilor microbiene relevante reprezintă o cale promiţătoare pentru viitoare intervenţii terapeutice”

Substanţele chimice eliberate în intestine de microbiom influenţează dezvoltarea creierului, începând de la naştere. Studiul susţine ideea că ţintind axa intestin-creier, semnalele biochimice care se produc între tractul gastrointestinal şi sistemul nervos central pot deschide o nouă abordare terapeutică pentru un subgrup specific de indivizi cu autism. O abordare personalizată are potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ rezultatele şi calitatea vieţii pentru indivizii din spectrul autist.

Studiul a fost publicat de Nature Neuroscience.

ANMCS: Spitalul penitenciarului Jilava, acreditat deasupra majorității unităților sanitare din țară

În luna iunie, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a încadrat opt spitale publice cu paturi în categorii de acreditare, din care cinci unități au fost încadrate în categoria a II-a (acreditat cu recomandări); astfel, potrivit unui ordin al președintelui instituției publicat recent în Monitorul Oficial, din cele opt unități medicale încadrate anterior în categorii de acreditare, cinci au fost încadrate în categoria a II-a (cu recomandări): Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați, Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei (jud. Bihor), Delta Health Care București, Penitenciarul—spital București—Jilava și MNT Healthcare Europe București.

România nu are niciun spital clasificat în categoria I de acreditare

Unitățile au primit acreditarea pentru o perioadă de cinci ani – cele mai mari punctaje fiind obținute de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați (94,13%) și Penitenciarul—spital Jilava (90,5%) – iar dintre celelalte trei spitale evaluate, două au fost incluse în categoria a V-a (decizie de prelungire a procesului de acreditare) – Spitalul Incarmed (jud. Vâlcea) și Spitalul Orășenesc „Dr. Valer Russu” Luduș (jud. Mureș) -, iar o unitate (Clubul Sănătății, jud. Argeș) a rămas neacreditată.

În țară există șase categorii de acreditare: categoria I – acreditat, categoria II – acreditat cu recomandări, categoria III – acreditat cu rezerve, categoria IV – acreditat cu încredere redusă, categoria V – decizie de prelungire a procesului de acreditare, categoria VI – neacreditat.

Alertă de antrax: Trei bărbați se află internați iar unul a suferit o intervenție chirurgicală

Autoritățile din Iasi au demarat o amplă anchetă după ce trei persoane care ar fi lucrat la o fermă de bovine au ajuns la Spitalul de Boli Infectioase din municipiu; bărbații care s-au prezentat la Urgențe aveau simptome care indicau infecția generată de bacteria ucigașă antrax.

Antraxul este o boală infecţioasă gravă determinată de o bacterie foarte rezistentă, cea mai severă formă fiind varianta respiratorie; aceasta avansează până la stadiul de meningită, procentul mortalității fiind de peste 90%.

Inspectorii sanitar-veterinari au început ancheta la o fermă unde s-ar fi contaminat pacienţii: au găsit nouă vaci îngropate în apropierea acesteia şi bănuiesc că patronul nu a raportat focarul de infecţie. Mai mult, în timp ce proprietarul susține că animalele moarte ar fi fost doar îngropate, autoritățile investighează dacă nu cumva carnea infestată a ajuns în consumul oamenilor.

Starea bolnavilor din Iași este stabilă dar unul dintre ei a avut nevoie și de o intervenție chirurgicală

Trei bărbaţi au fost internaţi la unitatea spitalicească amintită, la începutul săptămânii, cu suspiciunea de infectare cu antrax; ei ar fi luat bacilul de la ferma de vaci unde lucrează iar unul a fost operat de urgenţă, din cauza complicaţiilor.

Fermierii ar fi intrat în contact cu bacteria periculoasă după ce au sacrificat o vacă bolnavă, la o fermă din Iași; animalul infectat ar fi ajuns din județul Botoșani, după ce a fost cumpărat, alături de alte 30 vite, de la o altă fermă aflată pe un câmp din comuna Movileni unde sunt crescute în jur de 130 bubaline. Proprietarul fermei ieșene acuză că, după această tranzație, în ferma sa au început îmbolnăvirile, relatează ȘtirileProTV.

Medicii le-au făcut teste bolnavilor, ca să verifice suspiciunea de antrax iar între timp au început să le trateze simptomele.

Ministerul Sănătății: Zeci de reinfectări cu COVID-19

Ministerul Sănătăţii informează, că, în perioada 3 – 9 iulie, au fost înregistrate 460 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Potrivit ministerului, 136 dintre cazurile noi reprezintă pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după infectarea anterioară.

Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.408.455 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,04.

Testări la nivel național în ultima săptămână

În ultima săptămână, au fost efectuate 2.305 de teste RT-PCR şi 20.785 de teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.908.724 teste RT-PCR şi 13.802.004 teste rapide antigenice.

MCID: „Persoanele cu amputații ale brațelor sau paralizii ale picioarelor își vor putea recăpăta funcțiile motorii și senzoriale”

„Persoanele cu amputații ale brațelor sau paralizii ale picioarelor își vor putea recăpăta funcțiile motorii și senzoriale” – transmite Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – România(MCID) referitor la faptul că Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microtehnologii Bucureşti a obţinut finanţare pentru dezvoltarea unei noi generaţii de dispozitive implantabile pentru proteze care va duce la schimbarea paradigmei asistenţei pentru persoanele cu dizabilităţi şi va avea un important impact social, economic, medical şi tehnologic.

„Proiectul NerveRepack va dezvolta o nouă generaţie de electrozi implantabili bidirecţionali, care conectează sistemul nervos uman cu dispozitive externe mecatronice, cum ar fi exoscheletele şi exoprotezele” – menționează instituția.

Proteze controlate de creierul pacientului prin intermediul sistemului nervos

Mai exact, noile proteze controlate de creierul pacientului prin intermediul sistemului nervos vor ajuta persoanele cu amputaţii ale braţelor sau paralizii ale picioarelor să-şi recapete funcţiile motorii şi senzoriale; componentele vor fi proiectate, fabricate şi testate prin intermediul unor demonstratoare care vizează categorii diferite de pacienţi, cei cu amputaţii ale antebraţului sau cu paralizii ale membrelor inferioare.

„Proiectul NerveRepack a fost creat pentru a răspunde unei nevoi stringente de a sprijini persoanele cu leziuni severe ale nervilor care le afectează membrul superior sau inferior. Aceste persoane suferă amputaţii sau paralizii, iar abilităţile lor de a se mişca, de a lucra, de a se îngriji sunt grav diminuate sau pierdute”, a declarat coordonatorul proiectului, Carmen Moldovan.

NerveRepack cuprinde importante instituții și companii de cercetare europene

Consorţiul NerveRepack, condus de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Microtehnologii şi finanţat prin Programul Key Digital Technologies Joint Undertaking (KDT-JU), cuprinde importante institute de cercetare europene, companii publice şi private şi universităţi cu renume, toate cu expertiză semnificativă în cercetarea şi inovarea biomedicală, a precizat MCID.

Printre cei 27 de parteneri din 10 ţări europene se numără Universităţile Politehnica şi „Carol Davila” din Bucureşti, Areus Technology şi Osteopharm (România), Fraunhofer IZM şi Chemnitzer Werkstoffmechanik (Germania), University of South-Eastern Norway şi Zimmer & Peacock (Norvegia), Politecnico di Torino, PBL şi Omnidermal (Italia), TU Delft, imec şi Salvia Bioelectronics (Olanda), Universităţile din Patras şi Thessaly, National Hellenic Research Foundation şi Ostracon (Grecia), INEGI şi Adtechnologies (Portugalia), Institutul Lukasiewicz – Lodz Technology (Polonia), ABLE Human Motion (Spania), Swistor, PROUD şi Empa (Elveţia).