Stimularea creierului cu ajutorul electrozilor ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor de ADHD la copii, potrivit unui no studiu

Stimularea creierului cu ajutorul electrozilor ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) la copii.

Studiul, realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Surrey (Marea Britanie) şi Universitatea Ebraică din Ierusalim, a analizat folosirea stimulării transcraniene cu zgomot aleatoriu (tRNS) împreună cu antrenamentul cognitiv ca tratament pentru ADHD.

Stimularea transcraniană cu zgomot aleatoriu funcţionează prin trimiterea de impulsuri electrice către creier prin doi electrozi plasaţi pe scalp.

Studiul clinic a inclus 23 de copii nou diagnosticaţi şi care nu primeau medicaţie, cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani, care au fost selectaţi din grupuri trimise către clinici pentru ADHD de către medici, profesori, psihologi sau părinţi.

Cercetători de la laboratorul de neuroterapie computerizată din cadrul Universităţii Ebraice din Ierusalim au administrat tRNS în timpul antrenamentului cognitiv în fiecare zi pe o perioadă de două săptămâni.

Părinţii a 55% dintre copii au raportat „îmbunătăţiri clinice semnificative” ale simptomelor ADHD, comparativ cu 17% dintr-un grup de control cărora li s-a administrat o simulare cerebrală placebo.

Profesorul Roi Cohen Kadosh, profesor de neuroştiinţă de la Universiatea din Surrey, a declarat că aceste rezultate demonstrează că tratamentul „are potenţialul de a transforma viaţa copiilor şi a familiilor acestora”, relatează dpa, citată de Agerpres.

ADHD este o tulburare de neurodezvoltare şi simptomele includ hiperactivitate, incapacitate de concentrare şi impulsivitate.

Potrivit Institutului Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire (NICE) din Anglia, în prezent aproximativ 5% dintre copii la nivel global prezintă ADHD.

Studiul a fost publicat în revista Translational Psychiatry.

Managerul Spitalului Municipal Urziceni, suspendat din funcție. Decizia, anunțată de primar, în subordinea căruia se află unitatea medicală

Managerul Spitalului Municipal din Urziceni, unde unei tinere i s-a refuzat acordarea asistenței medicale și a născut pe trotuar, în fața unității medicale, a fost suspendat din funcție.

Decizia a fost anunțată, miercuri, de primarul din Urziceni.

„Astăzi am luat hotărârea de suspendare din funcţie a doamnei manager. A fost informată Direcția de Sănătate Publică şi prima informare pe care am făcut-o a fost către domnul ministru Rafila”, a declarat primarul.

Primarul a afirmat că nu a mai aşteptat rezultatul anchetelor demarate în acest caz, din cauza presiunii exercitate de către opinia publică şi mass-media.

Primarul a mai anunţat că, la ora 16.00, va avea o discuţie cu ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, pe tema „actului medical care are loc în spital, nu pe tema actului managerial”.

O femeie de 24 de ani a născut, luni, pe trotuarul din faţa Spitalului Municipal din Urziceni. Ministrul Sănătății a cerut, luni, într-o conferință de presă, demisia de onoare sau demiterea managerului spitalului din Urziceni de către primărie, în subordinea căreia se află unitatea medicală.

„La Spitalul Municipal din Urziceni s-a constatat că există în structură o secţie de obstetrică ginecologie cu 25 de paturi şi cinci de neonatologie. Nu există medic nici de neonatologie, nici de ginecologie şi nici măcar medic anestezist după orele 15.00. Pacienta care s-a prezentat la spital a venit cu maşină proprietate personală, a ajuns la Compartimentul de Primiri Urgenţe unde înţeleg că a fost văzută de către o doamnă asistent. În mod normal, conform Ordinului 1706, doamna asistentă trebuia să solicite investigaţii din partea medicului de gardă. Medicul de gardă nu a fost chemat, timp în care doamna asistent s-a gândit să sune la 112 ca să solicite transferul interclinic al pacientului”, a explicat şefa Inspecţiei Sanitare de Stat, Mioara Comana.

 

Cum ar putea ajuta inteligența artificială la depistarea cancerului de sân. Datele preliminare ale unui nou studiu

Un software de inteligenţă artificială (IA) ar putea reduce volumul de muncă al medicilor radiologi în screening-ul cancerului de sân, indică datele preliminarii ale unui studiu publicat miercuri.

Efectuat în Suedia şi publicat în jurnalul ştiinţific Lancet Oncology, acest studiu aduce, mai presus de toate, o concluzie conform căreia utilizarea de către medicii radiologi a unui software de inteligenţă artificială pentru o mai bună orientare a analizelor lor nu implică niciun risc.

Cercetătorii au împărţit aproximativ 80.000 de femei în două grupuri de dimensiuni similare. Toate persoanele au fost supuse unei mamografii, însă cele din primul grup au fost examinate în mod tradiţional, de către doi radiologi independenţi, în timp ce datele din cel de-al doilea grup au fost analizate mai întâi de un software IA şi apoi de un singur radiolog, relatează AFP, citată de Agerpres.

În cazul grupului asistat de IA nu au fost înregistrate performanţe mai slabe, fiind detectate chiar mai multe tipuri de cancer. Rata de rezultate „fals pozitive” – cazurile în care prima examinare suspectează incorect prezenţa cancerului – a fost similară.

Deoarece este nevoie de un singur radiolog în procedura ce implică un software IA, utilizarea acestei tehnologii ar putea reduce în cele din urmă la jumătate volumul de muncă al acestor medici.

Aceste rezultate sunt promiţătoare, deoarece screening-ul este considerat pe scară largă drept una dintre principalele modalităţi de combatere a cancerului de sân. În Franţa, notează AFP, screening-ul se aplică tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani, în conformitate cu recomandările europene.

Cu toate acestea, este prea devreme pentru a formula concluzii definitive în ceea ce priveşte utilizarea IA în acest domeniu: va fi nevoie de câţiva ani pentru a şti dacă procedura este la fel de eficientă ca o dublă opinie umană.

Pentru a face acest lucru, cercetătorii vor compara în doi ani rata cancerelor omise prin screening, dar care vor fi diagnosticate în acest interval.

Aceste date iniţiale lasă, de asemenea, loc pentru incertitudine cu privire la riscul de „supradiagnosticare” – identificarea leziunilor care nu ar fi evoluat în cancere periculoase fără tratament.

Această problemă a supradiagnosticării se află în centrul unor critici la adresa meritelor screening-ului generalizat, chiar dacă cercetările confirmă din ce în ce mai clar importanţa sa în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii prin cancer de sân.

Riscul de supradiagnosticare „trebuie să încurajeze prudenţa în interpretarea rezultatelor”, a avertizat într-un comentariu adresat Lancet Oncology medicul oncolog Nereo Segnan, care nu a participat la acest studiu, dar care a recunoscut totodată caracterul promiţător al acestuia.

COPAC: Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă, iar umanitatea tinde să dispară

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) solicită Guvernului crearea cadrului legal care să permită în regim de urgență „demiterea și ridicarea licenței de liberă practică pentru personalul medical care se comportă iresponsabil, lipsit de empatie și etică”, după cazul de la Urziceni, unde unei tinere i s-a refuzat acordarea asistenței medicale și a născut pe trotuar, în fața spitalului. „Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă, iar umanitatea tinde să dispară”, atrage atenția COPAC.

„Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România este revoltată de modul repetat în care pacienții români sunt umiliți în sistemul de sănătate. Este absolut incredibil ca o femeie însărcinată în luna a noua să nu fi fost nici măcar consultată și lăsată să plece fără ca nimeni din personal să nu se fi preocupat de riscurile la care este expusă dacă pleacă”, afirmă COPAC.

COPAC consideră că situația de la Urziceni nu este singulară, pacienții fiind „tratați identic sau mai rău în multe din spitalele din România”.

„Cazurile de la Urziceni sunt doar exemplele mediatizate, însă pacienții sunt tratați identic sau mai rău în multe din spitalele din România, sunt ignorați, plimbati din spital în spital iar responsabilitatea nu și-o asumă nimeni. Nepăsarea profesioniștilor din sănătate și a autorităților locale devine o obișnuință, fiecare găsește motive pentru a nu-și asuma nimic. Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă iar umanitatea tinde să dispară. Considerăm ca astfel de persoane nu au ce căuta în sistemul de sănătate! Ani de zile, ne-am ascuns după sintagma “Nu putem inchide un spital pentru ca mor oameni!”. Vedem că oamenii mor sau nasc în stradă și dacă există unitatea medicală și nu există niciun pic de omenie din partea personalului medical”, mai transmite COPAC.

„În acest context, COPAC solicită Guvernului României să ia în al 12-lea ceas măsuri reale de pedepsire a vinovaților și de prevenire a altor asemenea cazuri, prin crearea unui cadru legal care să permit in regim de urgenta demiterea și ridicarea licenței de liberă practică pentru personalul medical care se comportă atât de iresponsabil, lipsit de empatie și etică”, mai spune COPAC.

Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030. Hotărârea, în transparență decizională

Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 a fost publicată de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

„Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate. Finanțarea obiectivelor prevăzute în Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, se realizează în limita fondurilor aprobate anual prin bugetul instituțiilor cu responsabilități în implementarea acesteia, din bugetele anuale, precum și din alte surse legal constituite, potrivit legii”, se arată în Hotărâre.

România are un Program Național de Vaccinare (PNV) care este finanțat de la bugetul de stat și asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naștere și până la vârsta adolescenței (I. Vaccinarea populației la vârstele prevăzute în calendarul național de vaccinare), precum și a unor grupe populaționale la risc (II. Vaccinarea grupelor populaționale la risc).

În cadrul PNV se asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică:  poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b,  tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecția cu SARS-CoV-2. (Ordinul MS nr. 964/2022 privind  Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică).

Vaccinările din cadrul PNV sunt realizate în principal de către medicii de familie care le introduc în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV).

Proiectul de act normativ are ca scop atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației, astfel încât oricine, oricând și la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăți și a stării sale de bine.

„Deși în România vaccinarea este susținută expres sau implicit de o serie de documente strategice și legislative și este furnizată gratuit pentru toți copiii, acoperirile vaccinale nu ajung în prezent la țintele recomandate de OMS. Din acest considerent, vaccinarea trebuie să rămână o prioritate în agenda națională de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Nota de fundamentate a proiectului de act normativ arată că ratele de vaccinare au scăzut după debutul pandemiei de COVID-19.

“Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% – 84,6% (sub ținta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul național de vaccinare, cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei, cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare”, se arată în document.

Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României prevede faptul că acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, precum şi împotriva poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2000 – 2017 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, posibil prin lipsa cazurilor de boală în ultimii ani şi prin creşterea în influenţă a mişcării anti-vaccinare.

Printre țintele asumate în această strategie se numără:

  • pentru anul 2030 – asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare şi consiliere pentru promovarea prevenţiei şi adoptarea unui stil de viaţă fără riscuri, reducerea mortalităţii infantile, cu intervenții centrate prioritar pe grupurile vulnerabile şi defavorizate și creşterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorităţi, medici, pacienţi, organizaţii internaţionale cu experienţă în acest domeniu, reprezentanţi ai companiilor în domeniu, precum şi alţi factori interesaţi.

Strategia va avea ca efect consolidarea capacității tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătățirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030:

  1. o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare
  2. o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare
  3. creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației
  4. menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică
  5. menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita
  6. eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice
  7. prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate.

INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.

Monitorizarea va fi realizată prin rapoarte anuale, care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultată AICI

Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultat AICI

 

Speranța de viață se estimează că va crește până la 120 de ani peste câteva decenii

Speranţa de viaţă se estimează că va creşte până la 120 de ani peste câteva decenii, datorită noilor tehnologii, precum inteligenţa artificială (IA) şi a cunoştinţelor dobândite în urma pandemiei de COVID-19.

„Prognosticul nostru este o durată de viaţă între 100 şi 120 de ani în aproximativ 50 de ani, cel puţin în ţările dezvoltate”, a declarat pentru televiziunea suedeză Ignat Kulkov, cercetător la Universitatea Malardalen (MDU) din Suedia, informează agenţia Xinhua, citată de Agerpres.

De asemenea, se estimează că persoanele vârstnice vor fi la fel de sănătoase ca cele de circa patruzeci de ani – în mare parte datorită progreselor tehnologice rapide -, a explicat Kulkov, făcând referire la concluziile unui studiu efectuat alături de colegii săi de la universităţi din Finlanda, Franţa şi Regatul Unit şi publicat în jurnalul ştiinţific Futures.

„Din ce în ce mai mulţi oameni vor avea dispozitive portabile pentru a-şi monitoriza starea de sănătate. Aceste dispozitive vor fi conectate cu medici şi spitale”, a spus Kulkov, adăugând că unii dintre aceşti senzori vor fi sub formă de implanturi.

Astfel de dispozitive vor permite medicilor să facă recomandări referitoare la modificări ale stilului de viaţă, într-un stadiu incipient, acest lucru având drept efect o stare de sănătate mai bună şi o durată de viaţă mai lungă, a spus cercetătorul.

Progresele din alte domenii vor contribui, de asemenea, la o viaţă mai lungă, au concluzionat oamenii de ştiinţă.

Pandemia COVID-19 a dus la o mai bună cunoaştere a modului în care poate fi realizată o monitorizare mai eficientă a virusurilor, în timp ce IA este deja utilizată pentru diagnosticarea mai rapidă a afecţiunilor şi pentru a dezvolta noi tratamente, a precizat Kulkov.

Medicina personalizată, cu medicamente adaptate individual, se preconizează de asemenea că va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate, a adăugat acesta.

Există, totuşi, şi noi provocări, a remarcat Kulkov. „Schimbările climatice vor avea cea mai mare influenţă asupra sistemelor noastre de sănătate şi asupra vieţilor noastre, nu doar în viitor, ci şi în prezent”, a mai spus cercetătorul.

Primul test de sânge pentru depistarea maladiei Alzheimer la domiciliu, lansat de o companie farmaceutică americană

O companie farmaceutică americană a lansat primul test sangvin care se adresează direct consumatorilor finali pentru a detecta nivelurile anormale de beta-amiloid, o proteină care joacă un rol cheie în declanşarea maladiei Alzheimer şi care apare cu mai mulţi ani înainte de manifestarea primelor simptome de demenţă.

Testul, comercializat cu 399 de dolari şi denumit AD-Detect, foloseşte aceeaşi tehnologie ca testul sangvin lansat de aceeaşi companie americană la începutul anului 2022 pentru a fi utilizat de medici, informează Reuters.

„Unul dintre avantajele de a avea un test de depistare a proteinei beta-amiloid este acela că te ajută să afli, potenţial cu mai mulţi ani înainte de a fi simptomatic, dacă prezinţi riscul de a dezvolta Alzheimer”, a declarat Michael Racke, directorul departamentului de dispozitive medicale neurologice din cadrul companiei Quest Diagnostics.

Anunţul a fost făcut la scurt timp după ce Agenţia pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite a decis, la începutul lunii iulie, să acorde o autorizaţie deplină medicamentului Lecanemab, dezvoltat de Eisai şi partenerul său Biogen, care elimină proteinele beta-amiloid din creier şi care a demonstrat că încetineşte progresia maladiei Alzheimer la pacienţii aflaţi în stadii timpurii ale bolii.

Un tratament similar dezvoltat de Eli Lilly, denumit Donanemab, este analizat în prezent de experţii de la FDA.

Înainte de dezvoltarea acestor două medicamente, tratamentele concepute împotriva Alzheimer vizau doar simptomele, nu şi cauza bolii.

Testul pentru consumatori dezvoltat de Quest Diagnostics se adresează adulţilor de peste 18 ani care suferă din cauza unor pierderi uşoare de memorie sau prezintă un istoric familial marcat de Alzheimer şi care vor să îşi cunoască propriul risc de a dezvolta această boală.

Utilizatorii trebuie să plătească mai întâi acest test pe site-ul companiei Quest Diagnostics. Apoi, reprezentanţii companiei stabilesc o programare la un doctor, prin videoconferinţă, iar acesta va plasa comanda în numele lor. Dacă testul iese pozitiv, consumatorii vor fi contactaţi de un doctor dintr-o reţea medicală independentă pentru a discuta despre următorii paşi şi, potenţial, pentru a împărtăşi rezultatele cu alţi medici, a precizat firma americană.

Testul, creat şi verificat într-un singur laborator, nu a trecut prin nicio procedură de verificare din partea FDA. În general, această agenţie americană nu verifică astfel de teste atât timp cât ele sunt prescrise de un furnizor de servicii medicale.

Israel: Cercetătorii au dezvoltat un medicament bazat pe ARN care distruge celulele canceroase din măduva osoasă

Cercetătorii din Israel au reuşit să distrugă celulele canceroase apărute în urma unui cancer sangvin (mielom multiplu), folosind un medicament bazat pe ARN şi livrat în celulele prin intermediul unor nanoparticule lipidice, a anunţat Universitatea din Tel Aviv.

Folosind în premieră mondială această metodă, oamenii de ştiinţă au distrus 90% din celulele canceroase de mielom multiplu în condiţii de laborator şi 60% în experimente realizate pe ţesuturi umane prelevate de la pacienţi internaţi la Rabin Medical Center, a anunţat universitatea israeliană într-un comunicat, informează Xinhua, preluată de Agerpres.

În cadrul acestei cercetări, ale cărei rezultate au fost publicate în revista Advanced Science, cercetătorii au dezvoltat nanoparticule bazate pe lipide similare celor folosite în vaccinurile anti-COVID-19, care conţin molecule de ARN ce suprimă gena CKAP5 şi care codifică proteina 5 asociată citoscheletului. Prin inhibarea acestei proteine, celula canceroasă nu mai poate să se dividă şi, în cele din urmă, este ucisă.

Pentru a evita distrugerea celulelor non-canceroase, nanoparticulele au fost căptuşite cu anticorpi care le-au ghidat în mod specific spre celulele canceroase din interiorul măduvei osoase.

Potrivit sursei citate, mielomul multiplu este un tip de cancer al sângelui depistat de obicei în rândul populaţiilor vârstnice. În timp ce majoritatea cancerelor sangvine apar în fluxul sangvin sau în nodulii limfatici şi se răspândesc apoi în restul organismului, celulele de mielom multiplu apar şi formează tumori în interiorul măduvei osoase şi, din acest motiv, accesul la ele este foarte dificil.

Există mai multe tratamente posibile pentru această boală, dar, după o anumită perioadă de ameliorare, cei mai mulţi dintre pacienţi dezvoltă rezistenţă la terapie şi boala înregistrează recidive ce devin tot mai agresive. De aceea, există o nevoie constantă de a dezvolta noi tratamente împotriva mielomului multiplu.

Terapia bazată pe ARN are un mare avantaj în acest caz, pentru că poate fi dezvoltată foarte repede. Printr-o simplă modificare a moleculei de ARN, o genă diferită poate fi suprimată de fiecare dată, adaptând astfel tratamentul la progresia bolii şi la fiecare pacient individual.

Sistemul de livrare a medicamentului dezvoltat în cadrul studiului israelian este primul din lume care ţinteşte în mod specific celulele canceroase din interiorul măduvei osoase şi totodată primul care a arătat că suprimarea acţiunii genei CKAP5 poate fi utilizată pentru a ucide celulele canceroase sangvine, deschizând astfel noi perspective pentru livrarea selectivă de medicamente cu ARN şi de vaccinuri împotriva tumorilor canceroase şi a bolilor care îşi au originea în măduva osoasă.

Studiu: Până la vârsta de 75 de ani, aproximativ o persoană din două va suferi probabil de cel puţin o maladie mintală

Un studiu realizat recent şi coordonat de cercetători de la Universitatea Queensland (UQ) din Australia şi de la Facultatea de medicină a Universităţii Harvard din Statele Unite estimează că, până la vârsta de 75 de ani, aproximativ o persoană din două va suferi probabil de cel puţin o maladie mintală.

Studiul, publicat în revista Lancet Psychiatry, a inclus date colectate de la 156.331 de adulţi din 29 de ţări şi regiuni între anii 2001 şi 2022.

Autorii cercetării au descoperit că riscul de a dezvolta oricare dintre maladiile mintale până la vârsta de 75 de ani a fost de 46,4% pentru participanţii de sex masculin şi de 53,1% pentru participantele de sex feminin.

Potrivit studiului, „consumul de alcool” şi „depresia” sunt principalele tulburări detectate în rândul bărbaţilor, în timp ce „depresia” şi „fobia specifică” sunt cele mai comune în rândul femeilor, , informează agenţia de presă Xinhua, preluată de Agerpres.

De asemenea, autorii notează că aceste afecţiuni apar de obicei pentru prima dată în copilărie, adolescenţă sau în prima parte a vieţii de adult.

Potrivit lui John McGrath, coordonatorul studiului şi profesor la Queensland Brain Institute din cadrul UQ, rezultatele demonstrează prevalenţa ridicată a afecţiunilor din registrul bolilor mintale, în contextul în care 50% din populaţie va dezvolta cel puţin o astfel de afecţiune până la împlinirea vârstei de 75 de ani.

„Vârsta maximă a primei manifestări a fost de 15 ani, iar vârsta medie a declanşării bolii a fost de 19 ani pentru bărbaţi şi de 20 de ani pentru femei. Descoperirea noastră subliniază nevoia de a investi în ştiinţele neuronale de bază pentru a identifica motivul pentru care aceste boli se dezvoltă”, a declarat John McGrath.

Ronald Kessler, coautor al cercetării şi profesor la Harvard Medical School, a subliniat că prin înţelegerea vârstei la care aceste tulburări apar în mod obişnuit, experţii îşi pot adapta intervenţiile din domeniul sănătăţii publice şi să aloce resurse pentru a se asigura că un sprijin adecvat şi acordat în timp util va fi disponibil pentru persoanele ce prezintă acest risc.

1-7 august, Săptămâna mondială a alăptării

Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 şi 7 august, în peste 120 de ţări, inclusiv România, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea.

Perioada aleasă este cea în care, în 1990, a fost semnată Declaraţia Innocenti privind Protecţia, Promovarea şi Susţinerea Alăptării, de către decidenţi guvernamentali, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi alte organizaţii, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea, potrivit www.unicef.org.

În 2023, Săptămâna mondială a alăptării se concentrează pe susţinerea unor medii favorabile alăptării în viaţa profesională post-pandemie.

Potrivit UNICEF,  alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viaţă. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriţie şi poate întări dezvoltarea cerebrală.

Sub coordonarea UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS ), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenţii internaţionale care fac apel la donatori, decidenţi politici şi societatea civilă pentru creşterea investiţiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii şi partenerii pot ajuta la creşterea ratei de alăptare la cel puţin 50 de procente.

Lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, afirmă OMS.

Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat „Capture the Moment”, 78 de milioane de bebeluşi – sau 3 din 5 – nu erau alăptaţi în prima oră de viaţă, fiind astfel supuşi unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire, precum şi riscului de a nu mai primi lapte matern. Un procent semnificativ dintre aceştia se aflau în ţări cu venituri scăzute sau medii. Raportul arată că bebeluşii hrăniţi cu lapte matern în prima oră de viaţă au mult mai multe şanse să supravieţuiască. Chiar şi o întârziere de câteva ore după naştere ar putea avea consecinţe grave. Contactul nou-născutului cu mama împreună cu suptul stimulează lactaţia, inclusiv producerea colostrului, denumit şi „primul vaccin” al bebeluşului, extrem de bogat în nutrienţi şi anticorpi, se arată în document.

Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), indică raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.