Ministrul Sănătății: Nu putem în domeniul sănătăţii să reducem posturile pentru că abia le scoatem la concurs

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că în domeniul sănătăţii nu pot fi reduse posturi, mai ales că abia au fost scoase la concurs.

Sindicaliştii din Sănătate ameninţă cu reluarea protestelor, începând din luna septembrie, la o scară mai mare, dacă proiectul de Ordonanţă a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice va fi aprobat.

„Haideţi să vedem un act normativ care este consolidat. Este deocamdată o dezbatere în spaţiul public. Opinia mea, cel puţin dacă discutăm despre zona profesioniştilor din domeniul sănătăţii, este că nu putem în domeniul sănătăţii să reducem posturile pentru că abia le scoatem la concurs. Vrem să le ocupăm. Să nu uităm de partea cu proiectele europene sau cu proiectele care sunt asociate proiectelor europene. Rămâne de văzut. Asta este o discuţie tehnică care ţine de zona de finanţe, iar aspectele ridicate de sindicate o să le discute Guvernul. O să iau şi eu cunoştinţă de punctele lor de vedere, dar nu aş vrea să intrăm în detalii despre un document care este abia la început”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” atenţionează public Executivul asupra impactului negativ pe care îl are proiectul de OUG aflat în dezbatere publică asupra angajaţilor din Sănătate şi a capacităţii unităţilor sanitare de- a asigura servicii publice.

„În condiţiile în care deja inflaţia a redus deja salariile reale cu 42,72% raportat la 1 ianuarie 2018, scăderea suplimentară a unora dintre venituri accentuează într-un mod periculos problemele cu care se confruntă profesioniştii din Sănătate. Aşa cum am precizat în mod sistematic în ultimele luni, în discuţie poate fi doar creşterea veniturilor angajaţilor din Sănătate, nivelul minim de referinţă fiind compensarea pierderilor determinate de inflaţie”, susţine Federația.

Guvernul a aprobat programul de promovare a alimentaţiei sănătoase în rândul preşcolarilor şi elevilor

Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, prin hotărâre, programul pentru şcoli al Uniunii Europene de promovare a alimentaţiei sănătoase în rândul preşcolarilor şi elevilor, fiind alocate pentru anul şcolar 2023 – 2024 peste 150.000.000 de euro, fonduri europene şi guvernamentale.

Copiii cu intoleranţă la gluten, lactoză sau la orice alt ingredient ori compus din produsele distribuite vor putea beneficia de produse adecvate.

„Programul prevede acordarea gratuită de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, precum și produse de panificație pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal de 4 ore și pentru preșcolarii și elevii incluși în învățământul special. De asemenea, programul prevede finanțarea măsurilor educative care însoțesc distribuția produselor menționate”, informează un comunicat al Guvernului.

Elementul de noutate pentru anul școlar 2023-2024 îl reprezintă faptul că pe parcursul săptămânii fiecare preșcolar/elev va primi gratuit 3 porții de lapte și 2 porții de produse lactate, față de anii anteriori când se distribuiau 2 porții de lapte și o singură porție de produs lactat.

„De asemenea, copiii cu intoleranță la gluten/lactoză și/sau la orice alt ingredient și/sau compus sau produs distribuit vor putea beneficia de produse adecvate intoleranței lor”, arată sursa citată.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, vor beneficia de produsele distribuite prin acest program peste 1,88 milioane de preșcolari și elevi, începând cu anul școlar 2023-2024.

 

O sută de reviste medicale avertizează într-un editorial comun asupra ameninţărilor nucleare în creştere

O sută de reviste medicale din întreaga lume, inclusiv cele mai prestigioase, au lansat un apel comun rar pentru acţiuni urgente în vederea eliminării armelor nucleare, considerând ameninţarea unei catastrofe nucleare ca fiind „semnificativă şi în creştere”.

„Pericolul este semnificativ şi în creştere”, au scris într-un editorial redactorii-şefi a 11 reviste medicale de top, inclusiv BMJ, Lancet, JAMA şi New England Journal of Medicine, transmite joi AFP, citată de Agerpres.

„Statele care deţin arme nucleare trebuie să îşi elimine arsenalele nucleare înainte de a ne elimina pe noi”, subliniază editorialul.

„Faptul că toate aceste reviste de top au fost de acord să publice acelaşi editorial evidenţiază urgenţa extremă a crizei nucleare actuale”, a spus Chris Zielinski de la World Association of Medical Journal Editors.

Acest text este publicat în aceeaşi săptămână cu reuniunea de la Viena a comitetului pregătitor pentru o nouă revizuire a Tratatului ONU de neproliferare nucleară (TNP), intrat în vigoare în 1970. O nouă revizuire, a zecea, a acestui tratat cheie în 2022 nu a reuşit să producă o declaraţie comună, iar Statele Unite au pus eşecul pe seama „obstrucţionismului cinic” al Rusiei.

Duminică va marca, de asemenea, 68 de ani de la prima utilizare a armelor nucleare împotriva civililor, de către SUA, care au aruncat o bombă atomică asupra oraşului japonez Hiroshima pe 6 august 1945.

Orice utilizare a armelor nucleare „ar fi catastrofală pentru umanitate”, subliniază editorialul.

„Chiar şi un război nuclear limitat, care să implice doar 250 din cele 13.000 de arme nucleare din lume ar putea ucide 120 de milioane de persoane şi ar putea provoca o perturbare climatică mondială, ducând la o foamete nucleară şi la punerea în pericol a două miliarde de persoane”, potrivit autorilor editorialului.

Hotărârea privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, aprobată de Guvern

Hotărârea privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer a fost aprobată, joi, de Guvern.

„A fost aprobată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, care va duce, în scurt timp, la o colectare unitară a informaţiilor privind toate tipurile de cancer, în vederea monitorizării incidenţei cancerelor la nivel naţional, evaluarea şi controlul impactului acestei boli şi fundamentarea politicilor de sănătate publică”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

„A fost aprobată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, care va duce, în scurt timp, la o colectare unitară a informaţiilor privind toate tipurile de cancer, în vederea monitorizării incidenţei cancerelor la nivel naţional, evaluarea şi controlul impactului acestei boli şi fundamentarea politicilor de sănătate publică”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

Potrivit actului normativ aprobat, raportările în Registrul Naţional de Cancer sunt obligatorii pentru întreg sistemul medical din România, fie public sau privat.

„Prin acest act normativ se impune obligativitatea tuturor furnizorilor de servicii medicale de diagnostic și tratament, publici și privați, care diagnostichează și/sau tratează cazuri oncologice, precum a Direcțiilor Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București de a înregistra datele privind tumorile primare nou diagnosticate, cu respectarea confidențialității datelor cu caracter personal conform GDPR”, informează Guvernul.

Potrivit sursei citate, nerespectarea obligativității raportării datelor bolnavilor diagnosticați cu cancer constituie contravenție, „în acest sens fiind prevăzute sancțiuni”.

„Metodologiile de raportare, circuitul informațional, modul de constituire, organizare și funcționarea a RNC se vor elabora și adopta prin Ordin al ministrului sănătății, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei propuneri de hotărâre”, arată sursa citată.

Fondurile necesare dezvoltării, operaționalizării și gestionării aplicației informatice de înregistrare nominală a datelor bolnavilor diagnosticați cu cancer se asigură prin bugetul Ministerului Sănătății, din sume alocate în baza Planului Național de Redresare și Reziliență.

 

Raport DSP Ialomița la Spitalul Municipal Urziceni: Neconformități constatate și sancțiuni aplicate

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Ialomiţa a finalizat raportul de control la Spitalul Municipal Urziceni – unde unei tinere i s-a refuzat acordarea asistenței medicale și a născut pe trotuar, în fața unității sanitare – şi a constatat “o lipsă masivă de personal medical care să asigure un act medical de calitate, corespunzător pentru pacient”.

DSP Ialomiţa informează, în raportul întocmit după realizarea controlului de la Spitalului Urziceni, că la data verificării, pe secţia de Obstetrică – Ginecologie, erau patru saloane, patru paturi, niciun pacient, un medic, două asistente.

“În concluzie, secţia de Obstetrică – Ginecologie este nefuncţională la data controlului. Spitalul Municipal Urziceni are în structura sa 20 de paturi OG, cinci paturi de neonatologie (care au fost transformate în paturi COVID-19), fără a avea linie de gardă pe vreuna de specialităţile enunţate mai sus”, se arată în raportul DSP.

Potrivit sursei citate, din documentele puse la dispoziţie de unitatea sanitară reiese faptul că, în data de 31 iulie, în jurul orei 5.21 pacienta B. R. în vârstă de 24 de ani, domiciliată în localitatea Bărbuleşti s-a prezentat la CPU, a fost înregistrată în registrul de consultaţii fără a fi consultată de medicul de gardă (medic cu specialitate de chirurgie generală).

“Menţionăm că, pacienta prezenta dizabilităţi fiind surdo-mută, motiv pentru care era însoţită de către soţ şi soacra. În Registrul de consultaţii nu apar completate toate rublicile nefiind menţionată ora de prezentare a pacientei. De asemenea, în Registru de consultaţii pacienta figurează ca şi diagnosticată cu “sarcina la termen”, existând şi parafa medicului de gardă (nu s-a putut identifica motivul lăsării acesteia). Din Nota de relaţie a acestuia reiese faptul că, nu a fost anunţat de către asistentă,nu a văzut pacienta, dar parafa se afla la dispoziţia cadrelor medii sanitare”, se arată în raport.

De asemenea, raportul consemnează că, potrivit graficului de gărzi afişat pe site-ul unităţii sanitare şi a notei explicative a asistentei medicale, reiese faptul că în Serviciul de gardă figurau doi medici (medicii de gardă sunt pe secţiile spitalului, având obligaţia să coboare în CPU la solicitări pentru urgenţe), două asistente medicale şi o infirmieră.

“Asistenta de gardă a apelat serviciul de ambulanţa Ialomiţa, prin 112, pentru a prelua gravida, timp în care pacienta s-a deplasat în curtea unităţii spitaliceşti .Din imaginile înregistrate de camerele de supraveghere reiese faptul că, asistenta medicală de gardă încearcă să o împiedice să părăsească incinta CPU, dar fără rezultat, aceasta îndreptându-se către poarta spitalului însoţită de membrii familiei. La scurt timp soţul revine în CPU solicitând material moale, deoarece soţia dădea semne de naştere iminentă. La ora 5.30 se produce naşterea direct pe paviment, în prezenţa echipajului de pe ambulanţă, care a răspuns la solicitarea asistentei de la CPU. Echipajul de pe ambulanţa consemnează în fişa de solicitare caz, faptul că pacienta este găsită în curtea Spitalului Urziceni, în decubit dorsal, în travaliu, cu capul ieşit între picioare, naştere asistată de echipaj AMB, copil de sex feminin”, arată DSP Ialomiţa în raport.

Mama şi copilul au fost transferaţi apoi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia.

Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa a menţionat că Spitalul Municipal Urziceni informase Serviciul de Ambulanţă, în data de 13 iunie 2023, că spitalul nu are linie de gardă Obstretică Ginecologie, nu are neonatolog, nu are asistente specializate (moaşe), de asemenea după ora 15.00 nu are medic anestezist.

Managementul cazurilor obstetricale şi/sau ginecologie admise în CPU Urziceni după ora 15,00 “ar trebui făcute de chirurgul de gardă, dar acesta nu dispune de cunoştinţele necesare pentru a gestiona un caz ce aparţine altei specialităţi. Având în vedere pericolul deosebit la care ar fi expuşi mama şi fătul, medicii de gardă si conducerea Spitalului Municipal Urziceni nu-şi asumă acest risc. Drept pentru care, SM Urziceni nu este de acord şi nici nu-şi poate asuma primirea cazurilor de OG după ora 15.00. Sugerăm, având în vedere situaţia temporară creată la Spitalul Slobozia, prin restrângerea secţiei de neonatologie pentru doar 10 zile, stabilirea de către DSP Ialomiţa a unui protocol de admisie a pacientelor la unităţi sanitare competente, care au în structura linie de gardă specializată OG”.

Adresa către Serviciul de Ambulanţă este semnată de către managerul spitalului, Daniela Ianuş şi directorul medical, Leonid Turcan.

Conform legislației în vigoare, se arată în raport, nu au fost respectate următoarele prevederi:

  • Ordin 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor
  • Art. 20 din OMS nr. 1706/2007 – Internarea pacienţilor în regim de urgenţă în spital se face doar prin UPU sau CPU, cu excepţia pacienţilor aflaţi în stare critică transferaţi direct din alte unităţi sanitare la secţiile de terapie intensivă fără a fi necesară evaluarea lor în UPU.
  • Art. 41 – Personalul din cadrul CPU are obligaţia de a asigura asistenţa medicală de urgenţă pacientului aflat în stare critică, în limita competenţelor şi a pregătirii, fiind obligatorie apelarea din timp a specialiştilor aflaţi de gardă în spital sau la domiciliu, în situaţiile care necesită implicarea lor în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi eventual a tratamentului definitiv, după caz. În cazurile în care pacientul necesită transfer de urgenţă la un spital cu grad de competenţă mai înalt, personalul din cadrul CPU are obligaţia să iniţieze procedurile de transfer interclinic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
  • Conform art. 44 din OMS nr. 1706/2007 – pacienta sosiţa cu mijloc propriu la UPU trebuia sa aiba access in unitatea sanitara printr-o intrare unică, bine marcată, unde trebuia efectuat triajul cazului.
  • Conform Art. 46 – OMS nr. 1706/2007 Pacienţii care reprezintă cazuri sociale, necesitând în acelaşi timp îngrijiri medicale, vor fi trataţi ca fiind cazuri medicale de urgenţă, implicând în acelaşi timp asistentul social din cadrul CPU.
  • Conform Art. 55 din OMS nrO. 1706/2007 , la sosire, în urma efectuării triajului, pacienta din CPU trebuia examinata de medicii de gardă din aceste structuri, care decideau investigaţiile necesare şi medicii de specialitate care urmează să fie chemaţi în vederea acordării consultului de specialitate, dacă se consideră necesar.
  • Art. 59 – (1) din OMS nr. 1706/2007 Medicii de gardă din spital erau obligaţi să răspundă prompt chemării la UPU sau CPU, indiferent de ora solicitării, ori de câte ori medicul de gardă din UPU sau CPU consideră acest lucru necesar.

Neconformități constatate: 

  • Lipsa de personal de specialitate in Compartimentul de neonatologie și deficit de personal în secția de Obstetrica-Ginecologie .
  • Neasigurarea unei linii separate de garda in specialitatea Obstetrică-Ginecologie si a unui medic anestezist dupa ora 15.00;
  • Nerespectarea de catre conducerea unitatii sanitare a conditiilor minime privind organizarea si dotarea CPU , conform normelor legale in vigoare;
  • Lipsa de personal de specialitate ( 5 asistente medicale si 2 medici in concediu medical) in sectia de pediatrie, fapt ce a dus la suspendarea temporara a activitatii acestei sectii si a liniei de garda pediatrie,in perioada 28.07-.2023-15.08.2023 de catre Comitetul Director al spitalului;
  • Neindeplinirea de catre medicul de garda a oricarei obligatii prevazute de dispozitiile legale in vigoare privind efectuarea garzilor,in structurile de primiri urgente;
  • Nerespectarea dispozitiilor legale in vigoare privind procedura de preluare si internare a cazurilor de urgența.
  • Neconcordanță între structura organizatorică aprobată de Ministerul Sănătății și structura funcțională prevăzută în Autorizația Sanitară de Funcționare temporară ( secția pediatrie este închisă, secția obstetrică – ginecologie, compartiment neonatologie )
  • Secția de pediatrie nu funcționează, lipsă de personal.
  • Unitatea sanitară funcționează în baza Autorizației Sanitare de Funcționare temporară nr. 278/11.05.2023, în condițiile în care a încetat starea de risc epidemiologic generată de pandemia COVID-19, conform Hotărârii C.N.S.U. nr.20/27.06.2023, publicată în monitorul oficial nr.595/29.06.2023.

Măsuri dispuse în urma controlului:

  • Asigurarea de personal de specialitate medico-sanitar,in conformitate cu normativele de personal in vigoare,pe toate structurile unitatilor sanitare conform clasificarii in functie de competenta, in categoria IV. Termen : 02.10.2023.
  • Respectarea de catre conducerea unitatii sanitare a conditiilor minime privind organizarea si dotarea CPU ,conform normelor legale in vigoare.  Termen: permanent
  • Indeplinirea de catre medicul de garda a oricarei obligatii prevazute de dispozitiile legale in vigoare privind efectuarea garzilor ,in structurile de primiri urgente Termen: permanent.
  • Respectarea dispozitiilor legale in vigoare privind procedura de preluare si internare a cazurilor de urgenta. Termen: permanent
  • Modificarea structurii organizatorice a unității sanitare. Termen: 10.08.2023
  • Solicitarea unei noi Autorizații Sanitară de Funcționare. Termen: 16.08.2023

În urma neconformităților constatate, DSP Ialomiţa l-a sancţionat pe managerul spitalului cu 4.000 de lei. Aceeaşi sancţiune a fost dată şi asistentei medicale, iar medicul de gardă a primit o amendă de 3.000 de lei.

“Deși spitalul are mai multe secții în structura organizatorică conform clasificării IV pe nivel de competențe conform Ordinului 323/2011 și Ordinului 1408/2010, se constată că există o lipsă masivă de personal medical care să asigure un act medical de calitate, corespunzător pentru pacient”, este concluzia raportului.

Raportul a fost semnat, în data de 02.08.2023, de către echipa de control din cadrul Direcției de Sănătate Publică Ialomița și managerul unității medicale, care a consemnat în raport următoarea mențiune: “Nu sunt de acord, având în vedere că unele neconformități nu sunt conform prevederilor legale în vigoare, nu corespund realității din spital”, fără a preciza punctual neconformitățile la care face referire.

Hotărârea de Guvern privind înființarea Registrului Național de Cancer, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern

Hotărârea de Guvern privind înființarea Registrului Național de Cancer se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi.

„Avem pe ordinea de zi, așa cum am promis săptămâna trecută, Hotărârea de Guvern privind înființarea Registrului Național de Cancer”, a anunțat premierul. Marcel Cilocau, la începutul ședinței de Guvern

De asemenea, premierul i-a solicitat, joi, ministrului Sănătății, la începutul ședinței de Guvern, să facă „schimbări profunde” la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

„Profit de ocazie să vă solicit să începem să facem schimbări profunde și la nivelul Casei Naționale de Sănătatate. Cred că este nevoie de o structură nouă și mai ales un nou mod de lucru, bazat, în primul rând pe eficiență, și responsabiliate față de banii contribuabililor”, a declarat Marcel Ciolacu.

 

„Ştiu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!”, campanie națională de informare şi conştientizare asupra importanţei vaccinării

Ministerul Sănătăţii desfăşoară o campanie naţională de informare şi conştientizare asupra importanţei vaccinării, sub sloganul „Ştiu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!”.

Campania de informare şi conştientizare constă în promovarea a câte cinci spoturi audio şi video, adaptate principalelor categorii de public: cel general, bebeluşi, copii şi adolescenţi, vârsta a III-a, persoanele aflate în grupe de risc şi se va desfăşura în următoarele trei luni.

Obiectivul campaniei de vaccinare este creşterea interesului publicului pentru această „măsură esenţială” de sănătate publică. Informaţii privind vaccinarea pot fi accesate pe site-ul www.provaccin.ro, aflat în proprietatea şi administrat de Ministerul Sănătăţii.

„Trebuie să recunoaştem faptul că în perioada pandemiei COVID-19 a scăzut încrederea în vaccinare. Acum, prin această campanie de informare şi conştientizare, dar şi prin altele care vor urma, Ministerul Sănătăţii îşi exercită rolul său esenţial, de a încuraja vaccinarea populaţiei, considerând însă că aceasta nu este o acţiune obligatorie, ci puternic recomandată pentru cetăţeni, iar decizia individuală trebuie luată în mod informat, pe baza datelor ştiinţifice. Acest lucru îl face actuala campanie, care-i îndeamnă pe cetăţeni să se informeze asupra beneficiilor vaccinării pentru sănătatea lor şi a celor dragi”, a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Obiectivul general al Ministerului Sănătăţii, cuprins şi în cadrul Strategiei Naţionale de Vaccinare 2023-2030, document aflat în curs de aprobare, îl reprezintă „asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure şi eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populaţiei, astfel încât oricine, oricând şi la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăţi şi a stării sale de bine”.

Campania de informare şi conştientizare este realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi introducerea de sisteme şi standarde în Ministerul Sănătăţii ce optimizează procesele decizionale privind activitatea de vaccinare în România – ROVAC”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020. Bugetul total al proiectului ROVAC- SIPOCA 708 este de 21.915.927,05 lei cu TVA.

Metodologia care reglementează asistenţa medicală în unităţile de învăţământ. Ordinul comun, semnat de miniștrii Educației și Sănătății

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, au semnat un ordin comun care aprobă metodologia ce reglementează modul în care este asigurată asistenţa medicală în unităţile de învăţământ preuniversitar şi superior.

„Am semnat, împreună cu ministrul Sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, ordinul comun care aprobă metodologia ce reglementează modul în care este asigurată asistenţa medicală pentru antepreşcolari, preşcolari, elevi şi studenţi, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi superior. Dată fiind reorganizarea creşelor ca unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, au fost introduse precizări privind asigurarea cu personal medical a acestora”, a scris ministrul Ligia Deca, pe Facebook.

Metodologia oferă, de asemenea, informaţii referitoare la examinările medicale de bilanţ şi la modul în care starea de sănătate a copiilor şi a studenţilor este supravegheată în unităţile de învăţământ.

Totodată, au fost introduse şi precizări privind rolul şcolilor, al universităţilor şi al autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte starea de sănătate a preşcolarilor, a elevilor şi a studenţilor.

„Ne dorim ca toţi copiii să fie în siguranţă la şcoală şi este nevoie de un efort comun pentru ca acest lucru să fie posibil”, a transmis ministrul Educației.

Studiu: Un medicament dezvoltat în SUA ar putea distruge tumorile canceroase solide, lăsând neafectate celulele sănătoase

Un medicament care, potrivit rezultatelor studiilor preclinice, ar avea capacitatea de a „anihila” toate tumorile canceroase solide, lăsând neafectate celulele sănătoase, a fost dezvoltat de oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii de la centrul City of Hope, una dintre cele mai mari organizaţii de cercetare şi tratament oncologic din Statele Unite, au publicat un studiu în care sunt detaliate rezultatele preliminare ale testelor efectuate asupra AOH1996, supranumită „pastila care ucide cancerul”.

Medicamentul vizează o variantă canceroasă a PCNA (proliferating cell nuclear antigen), o proteină care, în forma sa afectată de mutaţii, deţine un rol „critic” în replicarea ADN-ului şi repararea tuturor „tumorilor în expansiune”, a indicat City of Hope.

Linda Malkas de la departamentul de diagnostic molecular şi terapie experimentală al centrului oncologic din California, a lucrat la acest medicament în ultimii 20 de ani.

„PCNA este ca un terminal aerian important, cu mai multe porţi pentru avioane. Datele sugerează că PCNA este modificat în mod unic în celulele canceroase, iar acest lucru ne-a permis să concepem un medicament care să vizeze doar forma PCNA din celulele canceroase”, a declarat Malkas, relatează DPA/PA Media, citate de Agerpres.

„Pastila noastră care ucide cancerul este ca o furtună de zăpadă ce închide un hub aerian important, suspendând toate zborurile, care nu mai pot intra sau ieşi, dar numai ale avioanelor purtătoare de celule canceroase”, a precizat cercetătoarea.

Malkas a descris aceste rezultate drept „promiţătoare”, însă a subliniat că cercetările au descoperit că AOH1996 poate suprima extinderea tumorii în celule şi pe modele animale, prima fază a unui studiu clinic realizat pe subiecţi umani fiind în curs de desfăşurare.

Medicamentul s-a dovedit eficient în tratarea celulelor derivate din cancerul sân, de prostată, cerebral, ovarian, de col uterin, de piele şi pulmonar.

Conform centrului de cercetare, medicamentul a fost testat în peste 70 de culturi celulare canceroase şi s-a dovedit că ucide selectiv celulele canceroase prin perturbarea ciclului normal de diviziune celulară.

PCNA a fost anterior considerată „nemedicamentoasă”.

Autorul principal al studiului, Long Gu, a declarat: „Nimeni nu a vizat vreodată PCNA ca terapie pentru că era considerată ‘nemedicamentoasă’, însă în mod evident, City of Hope a reuşit să dezvolte un produs medicinal investigaţional pentru a ţinti o proteină provocatoare”.

Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Cell Chemical Biology.

Monitorul Oficial: Modificări ale Hătărârii privind aprobarea programelor naționale de sănătate

Hotârârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 30 martie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru implementarea Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice sau a Programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică – servicii de dializă realizate în regim ambulatoriu, cu furnizori de servicii medicale care au structură aprobată pentru furnizarea acestor tipuri de servicii medicale, sunt autorizaţi şi fac dovada acreditării/înscrierii în procesul de acreditare.”

2. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Decontarea pentru programele naţionale de sănătate curative se efectuează de către casele de asigurări de sănătate, în ordine cronologică, în limita sumelor disponibile aprobate cu această destinaţie, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii, cu excepţia serviciilor medicale din structura programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul acestora pe bază de tarif şi a serviciilor conexe, pentru care decontarea se face în termen de 30 de zile de la data depunerii facturii.”

3. La articolul 12, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Cheltuielile realizate în luna decembrie a anului precedent, peste limita maximă în cadrul căreia s-au încheiat angajamente legale, şi nedecontate pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea utilizate în programele naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, precum şi pentru serviciile medicale din structura programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul acestora pe bază de tarif şi serviciile conexe, pentru care documentele justificative nu au fost înregistrate pe cheltuiala anului precedent, sunt considerate angajamente legale ale anului în curs şi se înregistrează atât la plăţi, cât şi la cheltuieli în anul curent din creditele bugetare aprobate.”

4. La articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. – (1) Serviciile medicale din structura programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul acestora pe bază de tarif, serviciile conexe, inclusiv prescrierea şi eliberarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi a altor asemenea în cadrul unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate curative validate şi decontate din bugetul alocat cu această destinaţie, se pot acorda concomitent cu furnizarea altor servicii medicale incluse în pachetul de servicii medicale de bază în asistenţa medicală spitalicească.”

5. La articolul 13, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Serviciile de radioterapie efectuate bolnavilor aflaţi în regim de spitalizare continuă se decontează unităţilor de specialitate care implementează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, cu excepţia serviciilor efectuate bolnavilor aflaţi în regim de spitalizare continuă pe secţia/compartimentul de radioterapie.”

6. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. – În cadrul Subprogramului de diagnostic şi de monitorizare a afecţiunilor hematologice maligne prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară, Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne şi al Subprogramului naţional de testare genetică pentru probele pentru investigaţiile paraclinice decontate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative care nu se recoltează la furnizorii de servicii medicale nominalizaţi în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, dar sunt transmise la aceştia, însoţite de referatul de solicitare, al cărui model este prevăzut în normele tehnice, nu este necesară prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Decontarea acestor servicii se realizează furnizorilor de servicii medicale nominalizaţi în normele tehnice care le-au efectuat, fără a fi necesară prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.”

7. În anexa nr. 1, la secţiunea B „Programe naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, punctul II „Programul naţional de oncologie” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„II. Programul naţional de oncologie

Obiective:

a) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

b) reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;

c) radioterapia bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

d) diagnosticul şi monitorizarea afecţiunilor hematologice maligne;

e) diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne.

Structură:

1. Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

2. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;

3. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

4. Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a afecţiunilor hematologice maligne prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară;

5. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne;

6. Subprogramul naţional de testare genetică.”

8. În anexa nr. 1, la secţiunea B „Programe naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, punctul X „Programul naţional de ortopedie”, „Obiective”, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:

„f) tratamentul inegalităţilor şi diformităţilor membrelor la copil, prin corecţie.”

9. În anexa nr. 2, la articolul 11, litera p) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„p) să transmită rezultatul investigaţiilor paraclinice, în cel mult 10 zile, medicului de familie care a făcut recomandarea şi la care este înscris asiguratul sau medicului de specialitate care a făcut recomandarea investigaţiilor medicale paraclinice, acesta având obligaţia de a transmite rezultatele investigaţiilor medicale paraclinice medicului de familie pe lista căruia este înscris asiguratul; transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului;”.

10. În anexa nr. 2, la articolul 22, litera y) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„y) să publice pe site-ul propriu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, respectiv veniturile realizate în baza contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate, pentru Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice pe care le derulează, precum şi execuţia pe parcursul derulării acestora;”.

Art. II. – În tot cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private, cu modificările şi completările” şi sintagma „Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.718/2004, cu modificările şi completările ulterioare” se înlocuiesc cu sintagma „Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.834/2023 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private”.