1-7 august, Săptămâna mondială a alăptării

0
308

Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 şi 7 august, în peste 120 de ţări, inclusiv România, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea.

Perioada aleasă este cea în care, în 1990, a fost semnată Declaraţia Innocenti privind Protecţia, Promovarea şi Susţinerea Alăptării, de către decidenţi guvernamentali, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi alte organizaţii, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea, potrivit www.unicef.org.

În 2023, Săptămâna mondială a alăptării se concentrează pe susţinerea unor medii favorabile alăptării în viaţa profesională post-pandemie.

Potrivit UNICEF,  alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viaţă. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriţie şi poate întări dezvoltarea cerebrală.

Sub coordonarea UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS ), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenţii internaţionale care fac apel la donatori, decidenţi politici şi societatea civilă pentru creşterea investiţiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii şi partenerii pot ajuta la creşterea ratei de alăptare la cel puţin 50 de procente.

Lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, afirmă OMS.

Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat „Capture the Moment”, 78 de milioane de bebeluşi – sau 3 din 5 – nu erau alăptaţi în prima oră de viaţă, fiind astfel supuşi unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire, precum şi riscului de a nu mai primi lapte matern. Un procent semnificativ dintre aceştia se aflau în ţări cu venituri scăzute sau medii. Raportul arată că bebeluşii hrăniţi cu lapte matern în prima oră de viaţă au mult mai multe şanse să supravieţuiască. Chiar şi o întârziere de câteva ore după naştere ar putea avea consecinţe grave. Contactul nou-născutului cu mama împreună cu suptul stimulează lactaţia, inclusiv producerea colostrului, denumit şi „primul vaccin” al bebeluşului, extrem de bogat în nutrienţi şi anticorpi, se arată în document.

Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), indică raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.

Articolul precedentAproape 700 de cazuri de cancer pulmonar, diagnosticate la Institutul „Marius Nasta” în primele șase luni ale anului
Articolul următorStudiu: Până la vârsta de 75 de ani, aproximativ o persoană din două va suferi probabil de cel puţin o maladie mintală