România, reprezentată de reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și profesionale în cadrul celei de-a VII-a ediții a Congresului Federației Europene de Neuroreabilitare de la Lyon

Codruț BURDUJAN
-
0
România, reprezentată de reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și profesionale în cadrul celei de-a VII-a ediții a Congresului Federației Europene de Neuroreabilitare de la Lyon

Cea de-a VII-a ediții a Congresului Federației Europene de Neuroreabilitare (ECNR) a reunit în Franța, la Lyon, în perioada 30 august – 2 septembrie, peste 700 neurologi (cercetători științifici, lectori, medici primari și medici specialiști) din 57 de țări de pe cinci continente: Africa, America, Asia, Australia și Europa.

Manifestare științifică de top, a reprezentat un forum de discuție și un schimb avansat de idei pentru experții de renume mondial în domeniul neuroreabilitării, dar și pentru pacienții care speră la o viață mai bună; au fost prezentate metode emergente de neuromodulare, inovații interdisciplinare pentru reintegrarea în comunitate, tratamente pentru „COVID lung”, noi scheme terapeutice sau algoritmi de prognostic care permit o selecție mai largă și mai eficientă  a pacienților cu accident vascular cerebral cu potențial maxim de recuperare etc.

În cadrul manifestării științifice, au fost aduse în prim-plan și contribuțiile semnificative pe care medicina românească le-a adus, în ultimii ani, domeniului neuroreabilitării dezvoltat în mod special în țara noastră de către prof.univ.dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europeane a Societăților de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies – EFNR), unul dintre cei mai respectați experți în neuroreabilitare pe plan internațional.

Prof.univ.dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europeane a Societăților de Neuroreabilitare

Acesta a prezentat și dezvoltat o serie de subiecte de interes științific în domeniul neuroreabilitării care au captat audiența , principalele teme fiind axate pe conceptul de „rezervă neurobiologică” sau pe capacitatea creierului de a rezista la boli sau traume, în condițiile funcționării normale a acestuia chiar și în fața unor asemenea provocări de ordin medical.

Mai mult, prof.univ.dr. Dafin Mureșanu a adus în discuție noile abordări multidisciplinare pentru tratamentul afaziei post-AVC, subliniind importanța factorilor neurotrofici în combinație cu terapia logopedică, în baza celor mai noi studii clinice derulate în acest domeniu. Nu în ultimul rând, a prezentat importanța utilizării unor medicamente care vizează microcirculația în patologii neurologice grave, precum accidentele vasculare cerebrale care reprezintă în present, la nivel mondial , una dintre cele mai mari cauze de mortalitate și dizabilitate.

România, reprezentată de reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și profesionale

”Putem spune că prin reprezentarea României la acest maraton științific internațional de către numeroși profesori , medici și pacienți, neurologia românească a mai făcut un pas important către standardele sistemelor de sănătate avansate atât din punct de vedere clinic, dar și din perspectiva cercetării științifice medicale, oportunitățile momentului din vasta plajă a neuroreabilitării putând fi de-acum exploatate mult mai mult și mai ușor de către neurologii români, ceea ce va conduce în viitor la implementarea unor măsuri de îngrijiri medicale mai bine definite de care vor beneficia pacienții noștri” a declarat Președintele celei de-a -VII-a ediții a Congresului European de Neuroreabilitare și Președinte al Federației Europeane a Societăților de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies – EFNR), prof.univ.dr. Dafin Mureșanu.

Prezent la cea de-a șaptea ediție a Congresului European de Neuroreabilitare, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și membru în board-ul European Patients Forum a subliniat importanța colaborării dintre medici și pacienți, dar și rolul extrem de important pe care îl au asociațiile de pacienți în îmbunătățirea calității vieții acestora: „noi, pacienții suntem conștienți de cât de importanta este neuroreabilitarea celor care au suferit un accident cerebral, un traumatism cranio-cerebral sau au o altă formă de boală neurodegenerativă. Vedem nevoia creșterii accesibilității acestor pacienti la echipe multidisciplinare care să creeze o abordare integrată în cel mai rapid interval posibil pentru a avea cât mai multe cazuri rezolvate cu succes -oameni reabilitați și reintegrați în societate – și nu pacienti cu dizabilități care cu siguranță resimt un impact dur asupra calității vietii lor cât și în rândul familiilor lor. Importanța deschiderii și implicării asociațiilor de pacienți împreuna cu societatea profesională de neurologie în crearea unor programe și circuite clare și accesibile pentru pacient este cheia succesului neuroreabilitării bolnavilor din România” – a subliniat acesta.

Colaborarea activă dintre asociațiile de pacienți și societățile profesionale la nivelul României se reflectă și la nivelul „Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare”, demers privit de forurile europene prezente la congresul ECNR ca un pas important în lupta împotriva acestor afecțiuni care afectează un număr mare de români. Așadar, al 7-lea Congres European de NeuroReabilitare nu a fost doar un eveniment academic, ci și o sursă de speranță și inspirație pentru toți cei prezenți. În acest context se poate spune că viitorul îngrijirii pacienților cu afecțiuni neurologice pare mai aproape de standardele sistemelor de sănătate avansate.

Regal științific sub patronajul unor organizații științifice de talie mondială

Evenimentul a fost organizat sub patronajul Federației Europeane a Societăților de Neuroreabilitare (The European Federation of NeuroRehabilitation Societies – EFNR) și al Federației Mondiale a Societăților de Neuroreabilitare (The World Federation for NeuroRehabilitation – WFNR) în parteneriat cu Academia Multidisciplinară de Neurotraumatologie, Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității, Organizația Europeană a AVC si Organizația Mondială a Sănătății.

Congresul European de NeuroReabilitare (ECNR 2023), Lyon, Franța, a fost acreditat de către Consiliul European de Acreditare pentru Educație Medicală Continuă (EACCME®) cu 21 de credite CME europene (ECMEC®).

EFNR este o organizație științifică internațională nonprofit dedicată cercetării, educației, schimburilor intelectuale, activităților de advocacy și filantropice în domeniul medical al neuroreabilitării și al ariilor de expertiză conexe. Având sediul permanent la Viena, EFNR are în componenţa sa membri din toate ţările Uniunii Europene, la care se adaugă şi alţi specialişti şi cercetători ştiinţifici în domeniul neurologiei din întreaga lume.

Înființată în 1996, WFNR este o organizație multidisciplinară, cu sediu în Marea Britanie și deschisă tuturor profesioniștilor din întreaga lume implicați în domeniul neuroreabilitării. WFNR numără în prezent peste 5.000 de membri în întreaga lume, 38 de grupuri de interes special și are afiliate 41 de Societăți Naționale de profil din diferite țări

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru și a Prof.Dr.Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.

UMF „Carol Davila”: Platformă dedicată alumnilor instituției

Codruț BURDUJAN
-
0
UMF „Carol Davila”: Platformă dedicată alumnilor instituției
„Dragi absolvenți, comunitatea Universității de Medicină și Farmacie <<Carol Davila>> vă dorește mereu aproape! Așadar, am pus bazele unei platforme care să aducă la un loc Alumni Universității noastre. 
Prin intermediul acestei inițiative, ne propunem să facilităm colaborarea dintre absolvenții UMFCD, cu scopul de a crea o întreagă rețea care să ofere suport tinerei generații, prin organizarea unor sesiuni de mentorat, programe educaționale și evenimente destinate networking-ului.
Astfel, ne dorim să contribuim la dezvoltarea calității profesionale a viitorilor specialiști în sănătate, să construim o punte între generații și să reconsolidăm legăturile dintre absolvenți, pentru a facilita nașterea unor inițiative și proiecte de succes pentru societate” – se menționează pe pagina de socializare Comunitatea Alumni UMF „Carol Davila”.
„În plus, vom aduce la lumină povești ale absolvenților acestei Universități, menite să inspire atât prin parcursul armonios al membrilor Alumni, precum și prin asemănarea între începutul carierei lor și cel al tuturor studenților noștri.
Vom balansa atent poveștile tinerilor absolvenți, ce s-au confruntat cu provocări contemporane, cu istoria scrisă de marile personalități din domeniul sănătății care odată erau simpli ucenici ai școlii medicale din București.
Toate aceste povești de succes pornesc în UMFCD.
Sperăm, așadar, ca această inițiativă să fie o sursă de inspirație pentru viitorul medical al societății noastre, să le confere tinerilor curajul de a visa și de a crede că își pot atinge obiectivele, oricât de îndepărtate ar părea acestea.
Le mulțumim tuturor absolvenților care au ales să se alăture proiectului nostru și ne dorim ca acesta să fie doar începutul unei povești de succes, împletite între generații.
Vă invităm așadar să ne vizitați site-ul, pentru a vă familiariza cu comunitatea Alumni: https://alumni.umfcd.ro/” – transmit reprezentanții UMFCD.
Postările comunității de alumni pot fi urmărite pe următoarele rețele de social media:

Sindicaliștii au semnat cu Ministerul Sănătății noul Contract Colectiv de Muncă. Ce cuprinde documentul

Codruț BURDUJAN
-
0
Sindicaliștii au semnat cu Ministerul Sănătății noul Contract Colectiv de Muncă. Ce cuprinde documentul

Federaţia Sanitas din România a semnat, marţi, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Sector Bugetar Sănătate pentru perioada 2023 – 2025.

„După negocieri care au durat mai bine de un an, am semnat astăzi un nou contract colectiv de muncă avantajos pentru membrii noștri de sindicat din sectorul public de Sănătate. Drepturile celor pe care îi reprezentăm sunt mai bine protejate și, ceea ce este foarte important, nu numai că am conservat ceea ce obținusem în CCM-urile anterioare pentru angajați, ci am reușit să obținem și drepturi suplimentare.

Sub incidența documentului semnat astăzi intră angajații din toate instituțiile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătății, precum și cele aflate în subordinea autorităților locale și a instituțiilor publice cu rețea sanitară proprie.

În perioada următoare ne vom concentra pe negocierile unui CCM la nivel de Asistență Socială, negocieri care sunt deja începute”, a declarat Leonard Bărăscu, președintele Federației SANITAS.

Sanitas este iniţiatoarea şi semnatara, în martie 1992, a primului contract colectiv de muncă din România, aplicabil în sectorul public de Sănătate.

„Dincolo de faptul că un Contract colectiv de muncă la nivel de sector public de Sănătate apără drepturile angajaților, de acum încolo, orice negociere a unui CCM la nivel de unitate sanitară va trebui să aibă ca prevederi minimale tot ceea ce conține CCM-ul semnat astăzi. Se respectă astfel principiul conform căruia <<contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior>>.
Noul Contract Colectiv de Muncă semnat astăzi își va produce efectele odată cu înregistrarea documentului la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, moment în care vom publica CCM-ul pe site-ul federației și îl vom transmite tuturor organizațiilor noastre” – transmite Biroul Executiv al sindicatului.

Drepturi esențiale garantate în CCM

Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector “Sănătate” a fost negociat și semnat de Federația Sanitas cu echipa Ministerului Sănătății condusă de ministrului Alexandru Rafila iar printre drepturile esențiale garantate sunt amintite:
  • Dreptul angajaților din sănătate la CO suplimentar pentru vechime în muncă, fidelitate și condiții de muncă.
  • Dreptul angajaților cu mai multe contracte individuale de muncă de a-și lua concediul de odihnă în aceeași perioadă la toate contractele.
  • Dreptul angajaților care lucrează în ture la pauza de masă de 30 de minute, inclusă în timpul de lucru.
  • Recunoașterea dreptului la concediul de odihnă neefectuat în anii anteriori din cauza activității desfășurate în interesul instituției.
  • La calculul indemnizației de concediu de odihnă trebuie să se ia în considerare și indemnizația de hrană, prevedere obligatorie pentru toate unitățile sanitare după înregistrarea prezentului CCM.
  • Anexa 13 care cuprinde principii, aplicabile viitoarei legi a salarizării, menite să apere drepturile esențiale ale angajaților din sectorul public de sănătate și să garanteze o lege mai echitabilă și predictibilă.
  • O procedură obligatorie aplicabilă cercetării disciplinare prealabile care va feri angajații de abuzuri.

„Considerăm că actuala formă a CCM este una mai bună decât cele anterioare și apreciem disponibilitatea și flexibilitatea echipei de negociere a Ministerului Sănătății sub directa conducere a domnului Ministru Alexandru Rafila” – transmite sindicatul.

Solidaritatea Sanitară: „Chiar dacă legea nu permite negocierea prin CCM a drepturilor salariale, am reușit includerea în el a unor reguli aplicabile noii legi a salarizării”

La rândul său, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunță semnarea Contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere Sănătate (CCM), venind cu mai multe detalii:
„Acest nou Contract colectiv de muncă din Sănătate aduce angajaților o serie de drepturi esențiale, cum ar fi:
· Acordarea drepturilor suplimentare aferente concediului de odihnă. Este vorba de dreptul angajaților din sănătate la CO suplimentar pentru vechime în muncă, fidelitate și condiții de muncă. Pentru corecta înțelegere a importanței acestui demers precizăm că apariția OUG 63/2023 suspendase implicit aplicarea acestor drepturi în baza altor CCM-uri până la apariția CCM sector. În fapt, acest contract colectiv de muncă poate fi considerat că încheie în favoarea angajaților o luptă ce a durat timp de mai mulți ani, dusă de noi pentru aceste drepturi.
· Dreptul angajaților care lucrează în ture la pauza de masă de 30 de minute, inclusă în timpul de lucru, prin recunoașterea schimbului de tură ca timp de lucru. Dacă însumăm timpul aferent acestui drept câștigat și-l raportăm la o viață profesională de 40 de ani acest drept echivalează cu cca. doi ani și jumătate de lucru mai puțin. Mai exact, este vorba de echivalentul a doi ani și jumătate de muncă efectuată dar care anterior nu era recunoscută.
· Recunoașterea dreptului la concediul de odihnă neefectuat în anii anteriori din cauza activității desfășurate în interesul angajatorului. În discuție este un drept pe care angajații îl pierdeau în absența prevederilor exprese din acest contract colectiv de muncă.
· Recunoașterea dreptului la a recupera orele suplimentare efectuate și nerecuperate sau neplătite. În cazul acestora se adaugă recunoașterea programării orelor suplimentare prin intermediul graficului de lucru.
· Calculul indemnizației de concediu de odihnă trebuie să ia în considerare și drepturile salariale aferente indemnizației de hrană, această procedură devenind obligatorie pentru toate unitățile.
· Un set de principii, aplicabile noii legi a salarizării, menite să apere drepturile esențiale ale angajaților din sectorul public de sănătate și să crească gradul de echitate al salarizării. Evident, rezultatul concret pentru angajați îl constituie transpunerea acestor principii în noua lege a salarizării, prezența lor în contractul colectiv de muncă nefiind suficientă de una singură. Cel mai important aspect al transpunerii acestor principii în legea salarizării îl constituie nivelul sprijinului acordat de angajații din Sănătate.
· O anexă dedicată armonizării vieții profesionale cu viața personală, ce conține o serie întreagă de drepturi specifice, incluzând pe cele pe cele privitoare la flexibilizarea timpului de lucru.
· Un mecanism de apărare a angajaților din sănătate împotriva unei categorii de abuzuri, prin intermediul procedurii obligatorii aplicabile cercetării disciplinare prealabile.
· Un sistem complex de protecție a angajaților împotriva discriminărilor, hărțuirii fizice și morale, mobingului, transpus în mod complex în Anexa nr. 9 la acest contract. Acest sistem include obligația angajatorului de-a evalua periodic riscul de epuizare profesională a lucrătorilor.
· Dreptul angajaților cu mai multe contracte individuale de muncă de a-și lua concediul de odihnă în aceeași perioadă la toate contractele.
· O importantă dimensiune de prevenție, materializată prin respingerea încercării Ministerului Sănătății de-a elimina o serie întreagă de drepturi anterioare.
· Transpune în mod specific sistemului sanitar o serie întreagă de modificări ale legislației muncii din ultima perioadă.
Alături de drepturile pe care deja le conține, acest contract colectiv de muncă deschide totodată posibilitatea pentru rezolvarea în viitorul apropiat a unor serii de probleme prin intermediul anexelor a căror negociere este prevăzută în termen de 3 sau 6 luni de la înregistrarea acestui contract colectiv de muncă, cum ar fi:
a. În termen de 3 luni
· Procedura stabilirii drepturilor salariale între minim și maxim, în toate cazurile în care legea prevede astfel de drepturi.
· Procedura privind organizarea şi efectuarea gărzilor în afara programului normal de lucru, ce va include și regulile aplicabile limitelor timpului de lucru.
· Procedura de conciliere amiabilă a conflictelor individuale de muncă, înainte de acțiunea în instanță.
· Procedura stabilirii turelor/repartizării angajaților pe ture.
· Stabilirea obligațiilor de informare și a altor prevederi specifice raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale.
b. În termen de 6 luni:
· Procedura evaluării prealabile, incluzând criteriile de evaluare. Aceste criterii de evaluare sunt deosebit de importante deoarece ele pot constitui referința pentru toate criteriile de evaluare, inclusiv cele ce vizează performanța.
· Procedural pentru stabilirea sporurilor pentru condiţii deosebit de periculoase, la nivel de unităţi sanitare.
· Procedura pentru acordarea concediului de odihnă anual plătit pentru fiecare contract individual de muncă, proporţional cu timpul lucrat.
· Procedura pentru Implementarea Echivalării Competențelor Asistentelor Medicale Absolvente de Postliceală.
· Instituirea Parteneriatului pentru coordonarea formării profesionale continue și înființarea Comitetul Sectorial Sănătate.
· Metodologia privind constituirea procedurii auditului timpului de muncă.
· Planul de acțiune pentru instituirea unui Sistem Sectorial de Monitorizare a Bolilor Profesionale din Sănătate acesta vizând monitorizarea îmbolnăvirilor profesionale din sectorul bugetar Sănătate şi identificarea situaţiilor care au caracter de boli profesionale.
· Metodologia de Organizare a Mentoratului, Adaptării şi Practicii Profesionale.
· Metodologia privind elaborarea planului sectorial de formare şi planurilor de formare la nivelul unităţilor.
· Procedura de informare şi consultare aplicabilă sistemului sanitar” – precizează Federația.
„În cazul acestor anexe, în discuție sunt posibilități, împlinirea acestora depinzând de disponibilitatea Ministerului Sănătății de a-și onora angajamentele asumate și de sprijinul pe care-l avem din partea angajaților din sănătate.
Știm că așteptările legitime ale angajaților din sănătate depășesc cu mult categoria și amploarea drepturilor ce pot fi obținute prin intermediul contractului colectiv de muncă la nivel de sector.
În acest sens, precizăm că acest CCM include câteva mecanisme necesare pentru obținerea unora dintre aceste drepturi. Spre exemplu, chiar dacă legea nu permite negocierea prin CCM a drepturilor salariale, am reușit includerea în el a unor reguli aplicabile noii legi a salarizării.
Dacă ne raportăm la propunerile pe care Federația „Solidaritatea Sanitară” le-a înaintat la acest contract colectiv de muncă, am putea considera că forma finală nu constituie nivelul maxim de reușită. Dacă avem însă în vedere condițiile de desfășurare a negocierilor și, mai ales, așteptările angajaților din sănătate de la acest contract colectiv de muncă, ținând cont totodată de limitele specifice acestuia, putem considera că acesta este un nivel optim de reușită. Cu alte cuvinte, am reușit să transpunem în acest contract colectiv de muncă aproape tot ce se putea transpune” – subliniază FSSR.

Proteste de amploare în Macedonia după ce pacienții oncologici ai unui spital au fost lăsați fără medicamente

Codruț BURDUJAN
-
0
Proteste de amploare în Macedonia după ce pacienții oncologici ai unui spital au fost lăsați fără medicamente

Mii de manifestanți au protestat luni, în fața sediului guvernului din capitala Macedoniei de Nord, Skopje, indignați de faptul că pacienții de la un spital de oncologie de stat nu au avut acces la un tratament care le-ar fi salvat viața după ce personalul a furat medicamentele în valoare de milioane de euro pentru a le vinde pe piața neagră.

Manifestanții au aruncat cu ouă, au lăsat urme de palme însângerate și au scris „ucigași” pe zidurile clădirilor guvernamentale după ce Parchetul General a anunțat că se deschide o anchetă cu privire la dezvăluirile din presă.

Scandalul recent zguduie corupția din sistemul public de sănătate din Macedonia de Nord. Conform relatărilor, pacienții oncologici au așteptat luni în șir medicamentele vitale care însă le-au fost sustrase și vândute pe piața neagră, unele dintre ele ajungând chiar pe teritoriul kosovar. Potrivit presei de la Skopje, personalul clinicii oncologice „Maica Tereza” ar fi administrat pacienților clinicii citostatice diluate, medicamente folosite pentru a bloca creșterea celulelor canceroase.

„- Criminali!” au scandat manifestanții cerând demisia ministrului Sănătății din această țară și a conducerii spitalului; printre protestatari s-au aflat rude ale pacienților decedați după ce li s-au administrat placebo în loc de chimioterapie adecvată, în timp ce le era furată medicația de către cadrele medicale corupte.

„- Mama mea a avut cancer la sân și starea ei s-a agravat la o săptămână după ce a fost internată în clinică”, a declarat un tânăr.  „Din păcate, nu a supraviețuit” – mărturisește acesta citat de Europa Liberă.

Pe 4 septembrie, autoritățile au transmis că investighează trei cazuri de tentativă de furt de medicamente și luare de mită legate de clinica de oncologie; mai multe computere au fost confiscate de anchetatori și au fost efectuate interogatorii.

Pentru monent s-a anunțat deschiderea unui proces penal iar Procuratura Generală a precizat că aceste demersuri s-ar putea extinde.

Partidul Social Democrat (SDSM) a câștigat alegerile generale din țara balcanică din ianuarie 2022 și conduce un guvern de coaliție alături de alte două partide etnice albaneze.

„Fără să existe discriminare sau stigmatizare pentru copii”: Ministerul Sănătății a anunțat cum se va realiza testarea antidrog în școli

Codruț BURDUJAN
-
0
„Fără să existe discriminare sau stigmatizare pentru copii”: Ministerul Sănătății a anunțat cum se va realiza testarea antidrog în școli

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a transmis, într-o conferință de presă susținută marți, că nu va sprijini testarea antidrog în masă a elevilor, ci doar în acord cu părinții, în scopul depistării cazurilor de utilizare a substanţelor psihoactive iar acest proces se va face fără să existe discriminare sau stigmatizare pentru copii:

„În ceea ce priveşte testarea copiilor în şcoli, cred că sunt câteva mesaje esenţiale care sunt trebuie trimise: nu vom sprijini testarea de masă, vom sprijini testarea în scopul depistării a cazurilor de utilizarea de substanţe psihoactive, vom lucra numai împreună cu părinţii.

Acest lucru se va face fără să existe discriminare sau stigmatizare pentru copii.

Siguranţa şi dezvoltarea armonioasă a copiilor are şi alte componente, nu numai cele legate de consumul de droguri. Siguranţa fizică a copiilor este foarte importantă, iar implicarea autorităţilor locale şi a colegilor de la Ministerul Afacerilor Interne este esenţială”, a precizat oficialul într-un mesaj video postat pe Facebook.

 

„Cred că Ministerul Sănătăţii împreună cu toate instituţiile guvernamentale care au semnat astăzi la iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne un plan cadru pentru siguranţa şcolară au făcut un pas esenţial în acest domeniu.

Ne dorim să avem copii sănătoşi, ei trebuie să fie informaţi corect referitor la un stil de viaţă sănătos, cum să evite drogurile, cum să evite alcoolul, cum să evite tutunul. Acest lucru se poate face foarte bine în cadrul şcolii şi împreună cu Ministerul Educaţiei vom dezvolta programe de educaţie în acest sens, educaţie pentru sănătate. Aş fi foarte bucuros şi cred că există în acest sens foarte multă dorinţă din partea cultelor religioase să participe pe acest program pe care îl dezvoltăm împreună cu Ministerul Educaţiei”, a mai subliniat ministrul.

(UPDATE) COVID-19 în România: Bilanțul infectărilor, starea la zi a pacienților internați și numărul deceselor

Codruț BURDUJAN
-
0
(UPDATE) COVID-19 în România: Bilanțul infectărilor, starea la zi a pacienților internați și numărul deceselor

(Update 02.04.2024) În intervalul 25-31 martie, au fost înregistrate 342 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19): 116 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare, informează Ministerul Sănătății.

Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.529.420 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.03.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 21 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 93 din care, la ATI, șase persoane.

Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, nouă sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii

Tot în săptămâna anterioară au fost raportate de către INSP două decese (un bărbat şi o femeie) – unul la categoria de vârstă 70-79 ani, altul la categoria de vârstă peste 80 ani.
Pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar unul era vaccinat. Până astăzi, 68.926 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat în România.

În intervalul 25 – 31 martie 2024 au fost efectuate 1.532 teste RT-PCR şi 13.179 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.008.193 teste RT-PCR şi 14.736.538 teste rapide antigenice.

(Update 26.03.2024) În intervalul 18-24 martie, au fost înregistrate 390 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19); 129 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 33 persoane au fost
reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 97. De
asemenea, la ATI, sunt internate nouă persoane; din totalul pacienților internați în prezent, nouă sunt minori, aceștia fiind internați în secții.

Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.529.078 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.04.

Tot în intervalul 18 – 24 martie, au fost efectuate 1.808 teste RT-PCR și 14.382 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 14.006.661 teste RT-PCR și 14.723.359 teste rapide antigenice.

Până astăzi, 68.924 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat. În intervalul amintit, au fost raportate de către INSP șapte decese (trei bărbați și patru femei). Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar patru erau vaccinați. Decesele au fost înregistrate după cum urmează: trei la categoria de vârstă 60-69 de ani, una la categoria de vârstă 70-79 de ani, trei la categoria de vârstă peste 80 de ani.

(Update 20.03.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 11 – 17 martie, 49,2% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Cluj, Constanţa, Prahova şi Timiş.

Astfel, din cele 451 noi cazuri înregistrate cu SARS-CoV-2, au fost raportate şase decese (doi bărbaţi şi patru femei) la pacienţi cu COVID-19, în judeţele Arad, Dâmboviţa, Mureş şi Vaslui; jumătate dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate, relevă raportul săptămânal de supraveghere.

Decesele au fost înregistrate după cum urmează: unul la categoria de vârstă 50-59 de ani, două la categoria de vârstă 60-69 de ani, unul la categoria de vârstă 70-79 de ani, două la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar trei erau vaccinaţi.

Până astăzi, 68.917 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat în țară, fiind înregistrate 3.528.688 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 de ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 19.03.2024) În intervalul 11-17 martie au fost înregistrate 451 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID – 19), informează Ministerul Sănătății; 141 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.05. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 35 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 124. De asemenea, la ATI, sunt internate 10 persoane. Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, opt sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii.

Conform tabelului publicat de minister al pacienților internați pe secții, reies următoarele aspecte: au fost internați 124 pacienți, din care opt minori; din numărul pacienților internați, zece sunt la ATI.

Nr. crt. Judeţ – Total pacienţi pe secţii – Din care copii pe secţii – Total pacienţi în ATI – Din care copii în ATI

1 Alba – 1 – 1 – 0 – 0
2 Arad – 3 – 0 – 0 – 0
3 Argeş – 6 – 0 – 0 – 0
4 Bacău – 1 – 1 – 0 – 0
5 Bihor – 2 – 0 – 0 – 0
6 Bistriţa-Năsăud – 3 – 0 – 0 – 0
7 Botoşani – 2 – 0 – 0 – 0
8 Brăila – 0 – 0 – 0 – 0
9 Braşov – 1 – 1 – 0 – 0
10 Bucureşti – Ilfov – 0 – 0 – 1 – 0
11 Buzău – 0 – 0 – 0 – 0
12 Călăraşi – 0 – 0 – 0 – 0
13 Caraş-Severin – 11 – 1 – 0 – 0
14 Cluj – 8 – 0 – 1 – 0
15 Constanţa – 0 – 0 – 0 – 0
16 Covasna – 4 – 0 – 2 – 0
17 Dâmboviţa – 4 – 0 – 1 – 0
18 Dolj – 4 – 3 – 0 – 0
19 Galaţi – 0 – 0 – 0 – 0
20 Giurgiu – 2 – 0 – 0 – 0
21 Gorj – 4 – 0 – 0 – 0
22 Harghita – 3 – 0 – 0 – 0
23 Hunedoara – 4 – 0 – 0 – 0
24 Ialomiţa – 4 – 0 – 0 – 0
25 Iaşi – 0 – 0 – 0 – 0
26 Maramureş – 0 – 0 – 0 – 0
27 Mehedinţi – 35 – 0 – 1 – 0
28 Mureş – 1 – 0 – 0 – 0
29 Neamţ – 1 – 0 – 1 – 0
30 Olt – 3 – 0 – 0 – 0
31 Prahova – 0 – 0 – 0 – 0
32 Sălaj – 0 – 0 – 0 – 0
33 Satu-Mare – 3 – 1 – 0 – 0
34 Sibiu – 2 – 0 – 0 – 0
35 Suceava – 3 – 0 – 1 – 0
36 Teleorman – 0 – 0 – 0 – 0
37 Timiş – 4 – 0 – 1 – 0
38 Tulcea – 2 – 0 – 1 – 0
39 Vâlcea – 2 – 0 – 0 – 0
40 Vaslui – 1 – 0 – 0 – 0
41 Vrancea – 0 – 0 – 0 – 0

Total General – 124 – 8 – 10 – 0

În intervalul 11 – 17 martie, au fost efectuate 2.001 teste RT-PCR şi 15.120 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.004.853 teste RT-PCR şi 14.708.977 teste rapide antigenice.

(Update 13.03.2024) Potrivit celei mai recente informări a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 4 – 10 martie, 48,2% din cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Prahova, Constanţa şi Iaşi.

Astfel, au fost înregistrate 560 noi cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate opt decese la pacienţi cu COVID-19 (în judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi şi Sălaj) – relevă raportul săptămânal de supraveghere. 60% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 12.03.2024) Potrivit celei mai recente informări a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 4 – 10 martie, 48,2% din cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Prahova, Constanţa şi Iaşi.

Astfel, au fost înregistrate 560 noi cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate opt decese la pacienţi cu COVID-19 (în judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi şi Sălaj) – relevă raportul săptămânal de supraveghere. 60% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 12.03.2024) Ministerul Sănătăţii informează că 122 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare din care, la ATI, sunt internaţi cinci pacienţi.

Din numărul pacienţilor internaţi, 13 sunt minori, 12 fiind trataţi în secţii şi unul la ATI.

În săptămâna 4 – 10 martie au fost raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică opt decese – trei bărbaţi şi cinci femei; un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, unul la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei 70 – 79 de ani şi trei la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi cei decedaţi prezentau comorbidităţi, iar doi erau vaccinaţi anti-COVID.

Până astăzi, 68.911 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

(Update 12.03.2024) În săptămâna 4 – 10 martie, au fost înregistrate 560 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, 168 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare; distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 28 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până în prezent, au fost înregistrate 3.528.237 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,06. Doar în ultima săptămână au fost efectuate 2.094 teste RT-PCR şi 16.697 de teste rapide antigenice.

La nivel naţional, au fost prelucrate 14.002.852 de teste RT-PCR şi 14.693.857 de teste rapide antigenice, până astăzi.

(Update 28.02.2024)Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că în săptămâna 19 – 25 februarie, 43,3% dintre cazurile COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Constanţa, Prahova şi Braşov.

În perioada de referință, au fost înregistrate 977 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 13 de decese la pacienţi cu COVID-19.

Au fost înregistrate decese în judeţele Tulcea, Bihor, Neamţ, Bistriţa Năsăud şi Constanţa: două treimi (66,7%) dintre s-au înregistrat la persoane nevaccinate, relevă raportul săptămânal de supraveghere. De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 27.02.2024) În săptămâna 19 – 25 februarie, au fost înregistrate 977 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; potrivit Ministerului Sănătății, 299 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Până în prezent, au fost înregistrate 3.527.050 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,09.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 50 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În săptămâna anterioară au fost efectuate 2.621 teste RT-PCR şi 19.470 teste rapide antigenice.

La nivel naţional, au fost prelucrate 13.998.661 teste RT-PCR şi 14.661.645 teste rapide antigenice.

(Update 20.02.2024) Ministerul Sănătăţii informează că 263 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil din care, la ATI, sunt internaţi 18 pacienţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 42 sunt minori, 41 fiind trataţi în secţii şi unul la ATI.

În săptămâna 12 – 18 februarie, au fost raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică 21 decese – 11 bărbaţi şi zece femei; două decese au fost înregistrare la categoria de vârstă 60-69 de ani, zece la categoria de vârstă 70-79 de ani şi nouă la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, opt fiind vaccinaţi anti-COVID.

De la începutul pandemiei, 68.881 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţară.

(Update 14.02.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că, în săptămâna 5 – 11 februarie, 45,8% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Ilfov, Braşov şi Constanţa.

Potrivit raportului săptămânal, au fost înregistrate 1.785 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 17 decese; 60% din decese s-au înregistrat în Bihor, Constanţa, Mureş, Braşov şi Călăraşi iar 87,5% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 13.02.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică precizează că, în săptămâna 5 – 11 februarie, au fost confirmate 13 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care zece cu „variante de interes”.

Cele 13 secvenţieri au fost raportate de INCDMM „Cantacuzino”.

Până luni, au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5, 174 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L şi 13 cu sub-varianta BA.2.86 a Omicron.
De asemenea, până la sfârșitul săptămânii trecute, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC); dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), în timp ce la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

Tot până la data de 11 februarie au fost raportate 21.234 de secvenţieri.

(Update 13.02.2024) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 5 – 11 februarie, au fost înregistrate 1.785 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Astfel, 619 din cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Până luni, au fost înregistrate 3.524.982 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,17.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 96 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În ultima săptămână, au fost efectuate 3.098 teste RT-PCR şi 24.781 teste rapide antigenice.

Până luni, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.993.527 teste RT-PCR şi 14.622.606 teste rapide antigenice.

(Update 13.02.2024)  372 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil. Din totalul celor internaţi, 45 sunt minori, 44 trataţi în secţii iar unul la ATI.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, la ATI sunt internaţi 48 pacienţi.

În săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie, au fost raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică 21 decese, 11 bărbaţi şi 10 femei; un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, şase la 60 – 69 de ani, şapte la 70 – 79 de ani şi şapte la peste 80 de ani. Dintre pacienţii decedaţi, 20 prezentau comorbidităţi iar 10 erau vaccinaţi anti-COVID.

Până la perioada de referință, 68.843 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

(Update 06.02.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 29 ianuarie – 4 februarie, au fost confirmate 40 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care opt „variante de interes”.

Din cele 40 secvenţieri au fost raportate 30 de către Institutul Naţional „Matei Balş” și 10 de INCDMM „Cantacuzino”.

Până la data amintită, au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 169 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

De asemenea, până la 4 februarie, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC): 3.073 cu sub-varianta BA.2 (31%), 62 cu sub-varianta BA.4 (0,62%), în timp ce la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

Până luni, au fost raportate 21.221 de secvenţieri.

(Update 31.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP): În săptămâna 22 – 28 ianuarie, 41,2% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Prahova. Au fost înregistrate 1.943 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

De-asemenea, au fost raportate 16 de decese la pacienţi cu COVID-19: 53,3% din decese sunt înregistrate în Prahova, Maramureş, Argeş, Bihor şi Bistriţa Năsăud iar 46,7% au fost la persoane nevaccinate anti-COVID – relevă raportul săptămânal de supraveghere.

De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi: Dintre acestea, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 30.01.2024) Potrivit raportului săptămânal al Ministerului Sănătăţii, în săptămâna 22 – 28 ianuarie au fost înregistrate 1.943 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

Potrivit sursei citate, 636 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Până în prezent, au fost înregistrate 3.521.283 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,19.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 105 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În ultima săptămână, au fost efectuate 3.068 de teste RT-PCR şi 26.053 de teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.987.267 de teste RT-PCR şi 14.571.908 de teste rapide antigenice.

(Update 30.01.2024) Potrivit raportului săptămânal al Ministerului Sănătăţii, 383 persoane cu COVID-19 sunt internate, marți, în unităţile sanitare de profil; la ATI sunt internaţi 25 pacienţi.

Din totalul celor 383, 64 sunt minori, 63 fiind internaţi în secţii şi unul la ATI.

În săptămâna 22 – 28 ianuarie, au fost raportate 16 decese: 7 bărbaţi şi 9 femei. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, cinci la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi şapte la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, șațte fiind vaccinaţi anti-COVID.

(Update 30.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică informează: în săptămâna 22 – 28 ianuarie au fost confirmate 23 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care trei „variante de interes”.

Până în prezent au fost confirmate 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 169 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la data de 28 ianuarie au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC): la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), iar la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

Până la data de 28 ianuarie, au fost raportate 21.181 secvenţieri; ultimele au fost raportate de Institutul Naţional „Matei Balş”.

(Update 25.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a transmis joi că, în săptămâna 15 – 21 ianuarie, 39,3% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Cluj, Braşov, Constanţa, Bihor; astfel, au fost înregistrate 2.240 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 25 de decese la pacienţi cu COVID-19.

Potrivit sursei citate, 60% din decese s-au înregistrat în judeţele Călăraşi, Bihor, Neamţ, Argeş şi Dâmboviţa; aproape jumătate dintre acestea (41,2%) au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 23.01.2024) În săptămâna 15 – 21 ianuarie au fost înregistrate 2.240 de cazuri noi de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2: potrivit Ministerului Sănătății, 715 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Până astăzi, au fost înregistrate 3.519.340 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,21.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 112 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În aceeași perioadă, au fost efectuate 3.118 teste RT-PCR şi 26.211 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.984.199 de teste RT-PCR şi 14.545.855 de teste rapide antigenice.

(Update 23.01.2024) În ultimele zile, 457 persoane cu COVID-19 au fost internate în unităţile sanitare de profil.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, la ATI sunt internaţi 37 pacienţi iar din totalul pacienţilor internaţi, 79 sunt minori, 76 fiind internaţi pe secţie şi 3 în ATI.

Tot în săptămâna 15 – 21 ianuarie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 25 decese – 13 bărbaţi şi 12 femei: două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, cinci la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 15 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 13 erau vaccinaţi anti-COVID.

De la începutul pandemiei, 68.806 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

(Update 17.01.2024)  În săptămâna 8 – 14 ianuarie, 40,5% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Maramureş; tot în această perioadă, au fost înregistrate 2.206 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 27 de decese la pacienţi cu COVID-19 – informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit datelor amintite, 47,8% dintre decese s-au înregistrat în Maramureş, Bihor, Călăraşi, Iaşi şi Bucureşti. De-asemenea, 60% dintre decese au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei, 86,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre acestea, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 16.01.2024) În săptămâna 8 – 14 ianuarie au fost înregistrate 2.206 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 din care 715 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Astfel, de la începutul pandemiei, au fost înregistrate 3.517.100 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,20.Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor deja pozitivi, 101 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În ultima săptămână, au fost efectuate 3.053 teste RT-PCR şi 24.468 teste rapide antigenice; până astăzi, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.981.081 teste RT-PCR şi 14.519.644 teste rapide antigenice.

(Update 16.01.2024) În țară, potrivit Ministerului Sănătăţii, se află 442 persoane infectate cu COVID-19 internate în unităţile sanitare de profil, din care 33, la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 44 sunt minori, toţi fiind în secţii.

În săptămâna 8 – 14 ianuarie, au fost raportate către Institutul Naţional de Sănătate Publică 27 decese: 20 bărbaţi şi șapte femei. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30 – 39 ani, unul la 40 – 49 de ani, două la 50 – 59 de ani, cinci la 60 – 69 ani, 11 la 70 – 79 ani şi şapte la categoria de vârstă peste 80 ani. Toţi cei decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 10 erau vaccinaţi anti-COVID. De la începutul pandemiei, în România, s-au înregistrat 68.781 decese la persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2.

(Update 10.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că, în săptămâna 1 – 7 ianuarie, 40% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Braşov, Constanţa şi Bihor.

Tot în această perioadă, au fost înregistrate 2.525 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 26 de decese la pacienţi cu COVID-19.

Potrivit INSP, 44,8% dintre decese s-au înregistrat în judeţele Bihor, Arad, Maramureş şi Sălaj şi în Bucureşti iar mai mult de jumătate din acestea (58,6%) au fost la persoane nevaccinate anti-COVID, relevă raportul săptămânal de supraveghere.

De la începutul pandemiei, 86,6% din decese s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. În cazul persoanelor decedate, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 09.01.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică a informat că, în săptămâna 1-7 ianuarie, au fost confirmate 16 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 7 cu „variante de interes” raportate de Institutul Naţional „Matei Balş”.

Au fost confirmate, până marți, 207 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 166 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.Până la data de 7 ianuarie 2024 au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC). Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%). De asemenea, au fost raportate 21.158 de secvenţieri.

Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi: Primul pacient care prezintă coinfecţie, adică gripă şi COVID-19

Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, dr. Florin Roşu, a declarat că unitatea medicală se confruntă în continuare cu un număr tot mai crescut de infecţii respiratorii, menţionând, totodată, că a apărut „primul caz de coinfecţie, adică gripă şi COVID-19”.

„Avem cazuri de gripă confirmate prin metoda PCR, care este metoda cea mai fidelă. Pe lângă aceste patologii specifice sezonului, în momentul de faţă îngrijim şi pacienţi pediatrici care prezintă boli specifice copilăriei. În momentul de faţă terapia intensivă, care are doar nouă locuri, este asaltată de cazuri care necesită îngrijire de specialitate. Observăm totodată o creştere a pacienţilor care au COVID-19. Suntem îngrijoraţi pentru că îngrijim şi primul pacient care prezintă coinfecţie, adică gripă şi COVID-19”, a declarat dr. Florin Roşu, potrivit Agerpres.

În prezent, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Iași sunt internate 32 de persoane diagnosticate cu gripă.

Medicul recomandă vaccinarea antigripală, evitarea spaţiilor aglomerate şi prezentarea din timp la medicul de familie sau medicul specialist.

De asemenea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase a reiterat că pentru un tratament eficient este nevoie de o prescripţie din partea unui medic specialist, nu de tratarea „cu leacuri băbeşti”.

549 de persoane cu COVID-19, internate în unități sanitare de profil. 26 decese, înregistrate în ultima săptămână

549 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, de două ori mai mult faţă de sfârşitul lunii decembrie, informează Ministerul Sănătății.

De asemenea, la ATI, sunt internate 45 persoane.

Din totalul pacienților internați în prezent, 67 sunt minori, aceștia fiind internați în secții.

Potrivit Ministerului Sănătății, în intervalul 01 – 07 ianuarie 2024 au fost înregistrate 2.525 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 805 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.514.894 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.19.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 87 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

26 decese, în ultima săptămână

Până astăzi, 68.754 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat.

În intervalul 01.01.2024 (10:00) – 07.01.2024 (10:00) au fost raportate de către INSP 26 decese (17 bărbați și 9 femei).

Decesele au fost înregistrate după cum urmează: 1 la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani, 7 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați, 25 prezentau comorbidități, iar 10 erau vaccinați.

În intervalul 01 – 07 ianuarie 2024 au fost efectuate 2.703 teste RT-PCR și 25.789 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.978.028 teste RT-PCR și 14.495.176 teste rapide antigenice.

(Update 03.01.2024) Ministerul Sănătăţii informează: 256 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil; la ATI sunt internaţi 27 pacienţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 25 sunt minori, 24 în secţii şi unul la ATI.

În săptămâna 25 – 31 decembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 25 decese – nouă bărbaţi şi 16 femei. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, unul la 50 – 59 de ani, patru la 60 – 69 ani, opt la 70 – 79 ani şi 11 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi prezentau comorbidităţi, iar cinci erau vaccinaţi anti-COVID.

Până în prezent, 68.728 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

(Update 27.12.2023) Ministerul Sănătății informează că 239  persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil din țară. Astfel, la ATI sunt internaţi 31 pacienţi, din care 20 sunt minori.

19 decese

În săptămâna 18 – 24 decembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 19 decese, nouă bărbaţi şi zece femei; două dintre decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 ani, două la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 12 la categoria de vârstă peste 80 ani. Toţi aceștia prezentau comorbidităţi, iar zece erau vaccinaţi anti-COVID.

Până astăzi, 68.703 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

1.872 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna amintită, au fost înregistrate 1.872 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2: 624 dintre acestea sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Până în prezent, au fost înregistrate 3.510.254 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,16.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 83 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În ultima săptămână, au fost efectuate 2.631 de teste RT-PCR şi 18.807 de teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.973.023 de teste RT-PCR şi 14.448.529 de teste rapide antigenice.

(Update 12.12.2023) 1.510 noi cazuri de Covid și 20 de decese la pacienți confirmați cu noul coronavirus înregistrate în ultima săptămână în România – a anunțat, marți, Ministerul Sănătății.

În intervalul 4 – 10 decembrie, au fost înregistrate 1.510 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. 469 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Astfel, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.506.590 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Incidența înregistrată la 14 zile este de 0.12

Potrivit autorităților, distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 66 persoane au fost reconfirmate pozitiv iar în unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 399, la ATI fiind internate 36 persoane.

Din totalul pacienților internați în prezent, 31 sunt minori internați în secții.

Până astăzi, 68.673 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat dintre care, în ultima săptămână au fost raportate de către INSP 20 decese (10 bărbați și 10 femei).

Decesele recente au fost înregistrate astfel: unul la categoria de vârstă 50-59 ani, unul la 60-69 ani, 8 la 70-79 ani și 10 peste 80 ani. Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar șase erau vaccinați.

(Update 05.12.2023) Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a prrecizat că România are de primit 1,2 milioane doze de vaccin anti-COVID de la Moderna, adoptate noilor tulpini, plătite anterior:

„Ele au fost achiziţionate în momentul în care s-au făcut acele memorandumuri semnate de Guvern în anul 2021. Avem în momentul de faţă o singură tranşă de circa 1,2 milioane de doze de la Moderna. Este vaccin adaptat tulpinilor de acum. Este un vaccin care fusese plătit încă din anul 2020 ca şi avans la contractul iniţial. Este practic un vaccin care trebuia oricum livrat pentru că fusese plătit în urmă cu mai bine de doi ani” – a precizat oficialul la dezbaterea „Calitatea vieţii PLHIV în România”, organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA.

(Update 05.12.2023) Ministerul Sănătăţii: 422 persoane sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care, la ATI, sunt internaţi 40 pacienţi cu COVID-19. Din totalul pacienţilor internaţi, 51 sunt minori, toţi fiind trataţi în secţii.

În săptămâna 27 noiembrie – 3 decembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 17 decese, nouă bărbaţi şi opt femei: trei au fost înregistrate la categoria de vârstă 60 – 69 ani, patru la 70 – 79 de ani şi zece la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi prezentau comorbidităţi, iar patru erau vaccinaţi anti-COVID.

Până în prezent, 68.653 persoane infectate cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

(Update 28.11.2023) În prezent, 393 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil – a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii – dintre care, la ATI, sunt internaţi 41 pacienţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 51 sunt minori: 50 sunt trataţi în secţii şi unul la ATI.

Tot în săptămâna 20 – 26 noiembrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 23 de decese, 13 bărbaţi şi 10 femei: un deces s-a înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 ani, patru la 60 – 69 ani, 11 70 – 79 ani şi şapte la peste 80 ani. Toţi cei decedaţi prezentau comorbidităţi, şase fiind vaccinaţi anti-COVID.

Până în prezent, în România au decedat 68.636 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2.

(Update 28.11.2023) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 20 – 26 noiembrie, au fost înregistrate 1.411 noi cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2; dintre acestea, 403 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor deja pozitivi, 66 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până în prezent, au fost înregistrate 3.503.909 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 iar, în ultima săptămână, au fost efectuate 2.750 teste RT-PCR şi 18.292 teste rapide antigenice.

Incidenţa la 14 zile este de 0,12; până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.962.663 de teste RT-PCR şi 14.375.447 de teste rapide antigenice.

(Update 1.11.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică menționează că, în săptămâna 23 – 29 octombrie, 41,8% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Cluj, Sibiu şi Braşov; doar săptămâna trecută, au fost înregistrate 5.030 cazuri noi de persoane infectate şi au fost raportate 38 de decese la pacienţi depistați pozitiv.

Potrivit INSP, 56% dintre decese au fost înregistrate în judeţele Cluj, Dolj, Iaşi, Braşov şi Dâmboviţa.

Conform raportului săptămânal de supraveghere, 89,3% dintre decesele recente s-au înregistrat la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 31.10.2023)Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 23 – 29 octombrie, au fost înregistrate 5.030 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; dintre acestea, 1.740 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,54.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 231 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Astfel, până marți, au fost înregistrate 3.497.226 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

În ultima săptămână, au fost efectuate 3.629 teste RT-PCR şi 38.883 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.951.620 teste RT-PCR şi 14.294.730 teste rapide antigenice.

(Update 31.10.2023) 837 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, atenționează Ministerul Sănătăţii; la ATI sunt internaţi 77 de pacienţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 87 sunt minori, 86 sunt trataţi în secţii iar unul în ATI.

În săptămâna 23 – 29 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 38 decese, 16 bărbaţi şi 22 femei: un deces s-a înregistrat la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 7 la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 11 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 19 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toți prezentau comorbidităţi şi 11 erau vaccinaţi anti-COVID. Până astăzi, 68.525 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

(Update 31.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică menționează că, în săptămâna 23 – 29 octombrie, au fost confirmate 65 noi cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 21 sunt variante de interes.

Potrivit INSP, până în prezent au fost confirmate:

* 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75
* 567 cazuri cu BQ.1
* 406 cazuri cu sub-varianta XBB
* 484 cazuri cu sub-varianta XBB.1.5
* 90 cazuri cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la finele săptămânii trecute au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC), dintre care, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), iae la 3.481 cazuri sub-varianta BA.5 (35%).

Tot până la data de 29 octombrie au fost raportate 20.748 secvenţieri; cele 65 secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de Institutul „Matei Balş”.

(Update 30.10.2023)Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, 56 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 23 – 29 octombrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.924.328 de doze de vaccin anti-COVID; un număr de 8.131.398 persoane au primit schema completă, iar 2.669.569 au fost imunizate cu doza a treia.

Astfel, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID: 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

(Update 25.10.2023)Institutul Naţional de Sănătate Publică precizează că, în săptămâna 16 – 22 octombrie, 43% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Sibiu iar 40,7% dintre decese s-au înregistrat în Mureş, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Neamţ şi Sibiu.

Au fost înregistrate 6.404 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 32 de decese la pacienţi cu COVID-19.

Conform raportului săptămânal, 90,3% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată

(Update 24.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 16 – 22 octombrie, au fost înregistrate 6.404 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; 2.252 dintre acestea sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Până în prezent, au fost înregistrate 3.492.196 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2,  incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,65; distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 238 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Tot în ultima săptămână, au fost efectuate 3.288 teste RT-PCR şi 41.830 teste rapide antigenice.

Până azi, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.947.991 teste RT-PCR şi 14.255.847 teste rapide antigenice.

(Update 24.10.2023) În săptămâna 16 – 22 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 32 decese – 18 bărbaţi şi 14 femei.

995 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care, la ATI, sunt internaţi 103 pacienţi a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii.

Din totalul celor internaţi, 112 sunt minori, trataţi în secţii.

Două dintre decese s-au înregistrat la categoria de vârstă 40 – 49 ani, două la 50 – 59 ani, cinci 60 – 69 ani, şase la 70 – 79 ani şi 17 la +80 ani; toţi pacienţii care au murit prezentau comorbidităţi şi 16 erau vaccinaţi anti-COVID.

Până în prezent, 68.487 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

(Update 18.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 9 – 15 octombrie, 41,5% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Braşov.

Potrivit INSP, 51,4% din decese au fost înregistrate în Bihor, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin şi Vaslui.

Au fost înregistrate 7.701 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 46 decese la pacienţi cu COVID-19.

Conform datelor săptămânale, 81,6% dintre decese au fost la persoane nevaccinate anti-COVID iar dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

De la începutul pandemiei, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi.

(Update 17.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost înregistrate 7.701 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2; dintre acestea, 2.687 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 zile după prima infectare.

Până marți, au fost înregistrate 3.485.792 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,82.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 279 persoane au fost reconfirmate pozitiv: doar în ultima săptămână, au fost efectuate 3.501 teste RT-PCR şi 44.289 de teste rapide antigenice. Astfel, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.944.703 de teste RT-PCR şi 14.140.017 de teste rapide antigenice.

(Update 17.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că 996 persoane diagnosticate cu COVID-19 se află internate în unităţile sanitare de profil iar la ATI sunt internaţi 104 pacienţi. Dintre cei internaţi în prezent, 115 sunt minori internaţi în secţii.

În săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 46 decese, 29 bărbaţi şi 17 femei: unul dintre decese a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 ani, unul la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, unul la categoria de vârstă 40 – 49 de ani, unul la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 5 la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 16 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 21 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Conform autorităților, 45 dintre pacienţii care au murit prezentau comorbidităţi şi 12 erau vaccinaţi anti-COVID; 68.455 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră până astăzi.

(Update 17.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) precizează că, în săptămâna 9 – 15 octombrie, au fost confirmate 63 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 14 variante de interes.

Astfel, până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 484 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 90 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la data de 15 octombrie au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC), dintre care la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%) iar la 3.481 sub-varianta BA.5 (35%).

Conform INSP, până la data de 15 octombrie au fost raportate 20.631 de secvenţieri; cele 63 de secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de INBI „Matei Balş” (32) şi INCDMM Cantacuzino (31).

(Update 16.10.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, un număr de 183 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 9 – 15 octombrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus (n.r. ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022).

De la începutul campaniei de vaccinare (n.r. 27 decembrie 2020), au fost administrate 16.924.172 de doze de vaccin anti-COVID, 8.131.355 persoane au primit schema completă iar 2.669.478 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

(Update 12.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 2 – 8 octombrie, 41% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Timiş, Iaşi, Ilfov şi Cluj iar 43,6% dintre decese s-au înregistrat în Vaslui, Bihor, Neamţ, Olt şi Teleorman.

Tot în această perioadă, au fost înregistrate 9.719 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 37 decese la pacienţi cu COVID-19.

Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 95,1% dintre decese au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani iar 54,7% la bărbaţi; dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 10.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 2 – 8 octombrie, au fost confirmate 91 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 16 variante de interes.

Astfel, până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 483 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 77 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la data de 8 octombrie, au fost raportate 20.568 de secvenţieri și 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC) – dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%); cele 91 secvenţieri din săptămâna anterioară au fost raportate de INBI „Matei Balş” (47) şi INCDMM Cantacuzino (44).

(Update 09.10.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 2 – 8 octombrie, 71 persoane au fost vaccinate anti-COVID cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.995 de doze de vaccin anti-COVID; un număr de 8.131.315 de persoane au primit schema completă iar 2.669.382 au fost imunizate cu doza a treia.

Tot de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

(Update 04.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie, 40% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Timiş, Iaşi, Prahova şi Cluj.

Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, au fost înregistrate 13.165 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 31 de decese la pacienţi cu COVID-19 iar 50% dintre decese s-au înregistrat în judeţele Dolj, Prahova, Mehedinţi, Neamţ şi Teleorman, 81,5% dintre decese fiind la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 03.10.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică transmite că, în săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie, au fost confirmate 79 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care nouă sunt variante de interes.

Potrivit INSP, până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 482 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 62 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la data de 1 octombrie, au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC); dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

Până la data de 1 octombrie au fost efectuate 20.477 de secvenţieri iar cele 79 secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de Institutul Cantacuzino (48) şi de Institutul „Matei Balş” (31).

(Update 03.10.2023) Ministerul Sănătăţii informează că 1.077 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil în timp ce la ATI sunt internaţi 82 pacienţi.

Din totalul celor internați, 131 sunt minori, 129 în secţii şi doi la ATI.

În săptămâna 25 septembrie – 1 octombrie, au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 31 decese – 20 bărbaţi şi 11 femei; unul dintre decese a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 de ani, patru la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, trei la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 10 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Conform informării, 29 dintre pacienţii care au murit prezentau comorbidităţi şi 14 erau vaccinaţi anti-COVID.

Până în prezent, 68.372 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

(Update 02.10.2023) Un număr de şapte pacienţi se află internaţi în modularul COVID-19 de la Braşov, redeschis săptămâna trecută pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectare, toţi fiind ventilaţi mecanic sau pe tratament cu administrare de oxigen.

Conform instituției, dintre cei şapte pacienţi, trei sunt ventilaţi mecanic şi patru sunt pe oxigen; șase au fost internaţi după ce s-au prezentat la spital direct de la domiciliu iar unul a fost transferat de la spitalul orăşenesc din Zărneşti.

Potrivit raportării Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov, luni, la nivelul judeţului se înregistrau 863 cazuri. Peste jumătate dintre acestea se află în municipiul reşedinţă, 473, iar în Zărneşti sunt 59 pacienţi cu COVID-19.

(Update 27.09.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că, în săptămâna 18 – 24 septembrie, 41,3% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Timiş, Iaşi, Prahova şi Ilfov.

În această perioadă, au fost înregistrate 14.861 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 27 decese la pacienţi cu COVID-19; potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 55,3% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID.

Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 55,8% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză iar 51,6% din decese s-au înregistrat în Neamţ, Tulcea, Teleorman, Bihor şi Cluj.

Conform raportului, 84,4% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor s-au înregistrat la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 26.09.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, un număr de 94 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 18 – 24 septembrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început la data de 28 noiembrie 2022.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.794 doze de vaccin anti-COVID: un număr de 8.131.264 persoane au primit schema completă iar 2.669.252 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

(Update 19.09.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică a informat că, în săptămâna 11 – 17 septembrie, au fost confirmate 60 cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 11 sunt variante de interes.

Până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 de cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 480 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 43 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la data de 17 septembrie, au fost confirmate 9.994  cazuri cu varianta Omicron

Dintre acestea, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

Până la data de 17 septembrie au fost efectuate 20.331 de secvenţieri; cele 60 de secvenţieri din ultima săptămână au fost raportate de Institutul „Matei Balş” (31) şi Institutul Cantacuzino (29).

(Update 19.09.2023) În jur de 2.000 de cazuri de COVID-19 sunt înregistrat zilnic, a declarat minsitrul Sănătății  prof. univ. dr. Alexandru Rafila, precizând că ”în opinia sa şi a colegilor care lucrează în zona de sănătate publică această situaţie va mai dura circa două săptămâni”.  Ministrul a afirmat că nu este luată în calcul măsura reintroducerii obligativităţii măştilor de protecţie în spaţiile aglomerate, însă recomandă ca aceasta să fie purtată de persoanele care au simptome de viroze respiratorii, în mijloacele de transport în comun sau în spaţiile aglomerate închise.

”Da, sunt în jur de 2.000 ( cazuri – n.r.). A fost o creştere constantă în ultimele câteva săptămâni. Am ajuns de la câteva sute la 2.000 de cazuri pe zi. Opinia mea şi a colegilor care lucrează în zona de sănătate publică este că această situaţie cu un număr important de cazuri va mai dura circa două săptămâni, după care vom intra pe un trend de descreştere a numărului de cazuri. Am făcut şedinţe operative, atât cu spitalele din Bucureşti, cât şi cu direcţiile de sănătate publică şi spitalele din ţară ca să ne asigurăm că toţi pacienţii care au nevoie de îngrijire, fie terapie intensivă, fie în spitale care să acorde asistenţă medicală acestor pacienţi sau celor care sunt infectaţi cu SARS-CoV-2 şi au alte nevoie de sănătate, să poată să facă acest lucru şi suntem în permanentă legătură cu colegii de la spitalele din întreaga ţară”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că sunt suficiente locuri în momentul de faţă în spitale.

”Tocmai de aceea vă spuneam că trebuie să ne pregătim şi pentru o creştere a numărului de cazuri. Din fericire, tulpinile circulante din momentul de faţă nu produc îmbolnăviri la fel de grave. Sigur că există şi un anumit nivel de imunitate, chiar dacă nu este suficient de specifică pentru variantele circulante, dar multe persoane au trecut prin boală, s-au vaccinat, sau ambele variante. Eu de exemplu am făcut de două ori COVID, am făcut şi trei doze de vaccin, dar nu am o teamă legată de îmbolnăvire. Cred că lucrul acesta e foarte important, iar dacă sunt simptome care sunt sugestive, mai ales la persoane cu boli cronice, recomandarea este să se adreseze cât mai repede medicului de familie sau unităţii ambulatorii care poate să facă investigaţii şi să prescrie un tratament util”, a completat Rafila.

Rafila: Nu reintroducem măștile în spațiile aglomerate

Minsitrul a afirmat că nu vor fi reintroduse măștile în spațiile aglomerate.

”Nu reintroducem măștile în spațiile aglomerate. Asta nu înseamnă că nu le recomandăm celor care au simptome de viroze respiratorii, pentru că sunt şi alte viroze respiratorii, în curând sezoniere, să poarte mască dacă se deplasează în mijloace de transport în comun sau în spaţii închise, dar asta nu înseamnă că este o obligativitate. Este o recomandare medicală”, a mai spus Rafila.

În ceea ce priveşte vaccinul anti-COVID, Rafila a spus că acesta este o variantă pentru tulpina mutantă, recomandabil mai ales persoanelor cu comorbidităţi.

”Vaccinul pe care îl avem în stoc în momentul de faţă a fost achiziţionat la sfârşitul anului trecut special pentru tulpinile mutante. Deja este o variantă pentru tulpină mutantă. (…) Sigur că poate să producă un grad de protecţie, mai ales la persoanele cu comorbidităţi pentru evitarea formelor grave. Totuşi (…) noi am luat o cantitate apreciabilă, s-au folosit foarte puţine doze, iar contractul pe care îl avem noi cu producătorul este un contract foarte mare, şi examinăm posibilitatea ca aceste vaccinuri se găsească în farmacii pentru cei care doresc să se vaccineze, încât să nu mai producem, ca să spun aşa, prejudicii bugetului de stat care şi aşa este destul de afectat. Noi avem un contract care, sigur, trebuie discutat, negociat cu Comisia. În momentul de faţă propunerile care au existat legate de soluţionarea, de încheierea acestui contract, nu sunt posibile în cadrul legislativ actual din România”, a precizat ministrul Sănătăţii.

(Update 18.09.2023)Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, un număr de 58 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 11 – 17 septembrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.700 de doze de vaccin anti-COVID, 8.131.247 persoane au primit schema completă iar 2.669.186 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

(Update 13.09.2023) Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în săptămâna 4 – 10 septembrie, cele mai multe cazuri de COVID-19, un procent de 37,6%,  au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Timiş, Cluj şi Constanţa; au fost înregistrate 7.171 de cazuri noi de persoane infectate şi au fost raportate 14 decese la pacienţi cu COVID-19.

Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 55,1% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID iar dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 55,6% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

58,8% din decese înregistrate s-au înregistrat în Vaslui, Bihor, Iaşi, Bistriţa Năsăud şi Călăraşi

Conform aceluiaşi raport, 70,6% dintre decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi; 93,8% din numărul acestora aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

(Update 13.09.2023) Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 4 – 10 septembrie, au fost confirmate 43 cazuri varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 16 sunt variante de interes; acestea au fost raportate de INBI Balş (31) şi INCDMM Cantacuzino.

Până în prezent au fost confirmate 206 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 567 cazuri cu BQ.1, 406 cazuri cu sub-varianta XBB, 479 cu sub-varianta XBB.1.5 şi 33 cu sub-varianta XBB.1.5+F456L a Omicron.

Până la data de 10 septembrie au fost confirmate 9.994 cazuri cu varianta Omicron (VOC), dintre care, la 3.073 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%), la 62 sub-varianta BA.4 (0,62%), la 3.481 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).

Potrivit INSP, până la 10 septembrie, au fost efectuate 20.271 secvenţieri.

(Update 07.09.2023) Directorul medical al Institutului „Matei Balş”, dr. Adrian Marinescu, a menționat, joi, că jumătate dintre noile cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 au legătură cu subvariantele noului coronavirus – Eris şi Pirola –  întâlnite în Europa, inclusiv în România însă nu este demonstrat, cel puţin deocamdată, că aceste două subvariante ar avea o virulenţă sporită:

„În momentul în care un virus rămâne în circulaţie o perioadă lungă de timp evident că suferă mutaţii. Cele mai multe sunt mutaţii fără semnificaţie, dar este clar că apar variante sau subvariante. Ce avem în momentul de faţă sunt două subvariante care ţin tot de Omicron şi este vorba despre Eris cu nume de cod EG.5 şi mai este vorba despre Pirola care are nume de cod BA.2.86.

Cele două subvariante sunt destul de des întâlnite peste tot, inclusiv în Europa şi în România: probabil că spre jumătate dintre noile cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 au o legătură cu aceste subvariante. Nu este nimic de speriat în condiţiile în care nu este demonstrată cel puţin deocamdată o virulenţă sporită. Este o contagiozitate care fără discuţie se potriveşte cu tot ceea ce a însemnat Omicron”, a declarat, pentru Agerpres, specialistul amintit.

Numărul de cazuri grave din secțiile ATI sunt rare

„Se vede o creştere destul de clară a numărului de cazuri, faptul că în ultimele săptămâni avem cu peste 50% mai multe cazuri. Toate aceste lucruri înseamnă o situaţie ceva mai complicată şi presupune prudenţă, fără să ne gândim la restricţii, fără să ne gândim la valuri pandemice aşa cum am avut la începutul anilor 2020 şi în 2021. Nu aş putea spune că sunt mai grele (cazurile care se prezintă la spital – n.r.). Se potriveşte cu ceea ce era la Omicron. Dar să ne gândim în felul următor – dacă am zilnic aproximativ 100 de cazuri, 80% dintre ele forme uşoare sau medii şi nu sunt factori de risc, acele persoane se pot trata şi monitoriza acasă. 20% nu sunt neapărat forme severe, dar sunt persoane care trebuie să fie monitorizate ori pentru că sunt în extremele de vârstă, adică sunt copii mici sau persoane vârstnice, sau că au boli cronice sau sunt supraponderali”, a adăugat medicul.

„Din fericire, cazuri grave care înseamnă terapie intensivă reprezintă cazuri foarte rare, dar nu înseamnă că este imposibil, ci faptul că la un moment dat ai o creştere importantă a numărului de cazuri de COVID, evident că se vor selecta şi aceste persoane care au complicaţii”, a mai precizat directorul medical al Institutului „Matei Balş”.

(Update 06.09.2023)Potrivit raportului săptămânal realizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 28 august-3 septembrie, 34,7% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Iaşi, Timiş şi Galaţi.

Tot în săptămâna anterioară au fost înregistrate 4.772 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 12 decese la pacienţi cu COVID-19.

Conform INSP, 58,7% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID iar dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 55,1% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi. Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

Până astăzi, 68.282 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în ţara noastră.

(Update 05.09.2023) Ministerul Sănătăţii informează: 583 persoane cu COVID-19 sunt internate, în prezent, în unităţile sanitare de profil din țară.

Astfel, la ATI sunt internaţi 45 pacienţi, 28 dintre aceştia fiind nevaccinaţi împotriva SARS-CoV-2.

Din totalul pacienţilor internaţi, 110 sunt minori, 108 fiind internaţi în secţii şi doi la ATI.

Toţi cei 12 pacienţi decedaţi prezentau comorbidităţi, trei erau vaccinaţi anti-COVID

În săptămână anterioară au fost raportate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică 12 decese – cinci bărbaţi şi şapte femei; două dintre decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50 – 59 ani, două la categoria de vârstă 60 – 69 ani, unul la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 7 la categoria de vârstă peste 80 ani.

ONU: 5 septembrie, Ziua Internațională a Carității în amintirea Maicii Tereza – destin dedicat iubirii lui Dumnezeu și oamenilor aflați în suferință sau sărăcie

Codruț BURDUJAN
-
0
ONU: 5 septembrie, Ziua Internațională a Carității în amintirea Maicii Tereza – destin dedicat iubirii lui Dumnezeu și oamenilor aflați în suferință sau sărăcie

Ziua Internaţională a Carităţii a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru sensibiliza şi mobiliza oamenii și societățile din întreaga lume asupra activităţilor de voluntariat şi filantropice; prin Rezoluţia /RES/ 67/105, a fost desemnată la data 5 septembrie, ca recunoaştere a rolului carităţii în atenuarea crizelor umanitare şi a suferinţei umane în interiorul şi între naţiuni, precum şi a acţiunilor caritabile desfăşurate de organizaţii şi persoane.

Data amintită a fost aleasă pentru comemorarea Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, „pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii”.

Conform scopului amintit, caritatea poate atenua cele mai grave efecte ale crizelor umanitare, poate completa serviciile publice în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia  sau protecţia copilului, ajută la promovarea culturii, ştiinţei, sportului şi protecţia patrimoniului cultural şi natural; de asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi răspândeşte mesajul umanităţii în situaţii de conflict.

În Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă, adoptată în septembrie 2015, ONU atenționează că eradicarea sărăciei în toate formele şi dimensiunile ei, inclusiv formele sale extreme, constituie cea mai mare provocare globală şi o cerinţă indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă.

Maica Tereza, un destin dedicat iubirii pentru Dumnezeu și semenilor săi

Agnes Gonxha Bojaxhiu, cunoscută lumii drept Maica Tereza, s-a născut la 26 august 1910, la Skopje, din părinţi albanezi, creștini catolici. La vârsta de 12 ani a simţit prima chemare către viaţa religioasă iar la 18 ani, în 1928, a părăsit oraşul natal pentru a se alătura călugăriţelor irlandeze de Loreto. A plecat din Irlanda un an mai târziu şi a mers în India, la Darjeeling de unde a fost trimisă apoi la Calcutta, unde a predat la Liceul de Fete Sfânta Maria, condus de ordinul călugăriţelor amintite. În mai 1931, a făcut legământul religios de călugărie: și-a ales numele de Tereza, pentru că a admirat-o foarte mult pe Sfânta Tereza de Lisieux – o sfântă modestă care și-a dedicat viața rugându-se pentru cei săraci. A intrat astfel în comunitatea Surorilor de Loreto din Entally, unde avea să petreacă 20 de ani din viaţă, şi unde a predat la şcoala de fete St. Mary. La 24 mai 1937, lua numele de Maica Tereza, devenind, aşa cum ea însăşi a spus, „mireasa lui Isus” pentru „toată veşnicia”.

A continuat să predea la St. Mary, iar în anul 1944 a devenit directoarea şcolii: alături de alte călugăriţe a început să îi îngrijească pe cei sărmani, bolnavi şi fără alt ajutor, apoi a înfiinţat organizaţia „Misionarele carităţii”, recunoscută ulterior de Vatican şi subordonată Papei. La data de 10 septembrie 1946, în timpul călătoriei cu trenul de la Calcutta la Darjeeling pentru o reculegere anuală, Maica Tereza a primit „inspiraţia”, „vocaţia în vocaţie”, setea lui Isus după iubire şi după suflete impunându-se definitiv în inima ei. Tot atunci, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, apoi a simţit că misiunea ei este alta, a cerut Vaticanului să iasă din ordinul Surorilor Loretto, cu dorinta de a lucra în serviciul celor săraci şi a intrat sub jurisdicţia Arhiepiscopului din Calcutta (India), în 1948.

În India, a învăţat bengaleza şi hindi iar în 1948, a cerut şi a primit acceptul oficial de a propovădui iubirea pentru aproapele din afara Ordinului: din acel moment, Maica Tereza nu a mai purtat hainele de călugăriţă, adoptând îmbrăcămintea săracilor bengalezi, un sari de culoare albă, cu o bordură albastră.

S-a dedicat în întregime ajutorării semenilor: a deschis o şcoală în aer liber şi o casă pentru săracii fără adăpost, convingând autoritățile să susțină această cauză. Prin eforturile sale, milioane de bolnavi şi muribunzi au primit adăpost şi au fost trataţi în dispensare mobile sau clinici specializate şi sute de mii de copii abandonaţi au fost îngrijiţi şi daţi spre adopţie.

Canonizată de de Biserica Romano-Catolică și omagiată de ONU

În octombrie 1950, a întemeiat Misionarele Carităţii, o nouă congregaţie religioasă în Arhidioceza Calcuttei.

La începutul anilor ’60, au fost trimise călugărițe creștine şi în alte părţi din India iar în 1965, misionarele Carităţii au devenit o Familie Religioasă Internaţională, printr-un decret al Papei Paul al VI-lea.

În 1979, Maica Tereza primea Premiul Nobel pentru Pace.

În anul 1997, surorile catolice din ordinul fondat de Maica Tereza ajungeau la circa 4.000, lucrând în folosul oamenilor de toate credințele în 610 case de misiune, răspândite în 123 de ţări ale lumii.

Maica Tereza s-a stins din viața aceasta în ziua de 5 septembrie 1997 fiind înmormântată în sediul central al congregaţiei, Misionarele Carităţii din Calcutta; la 4 septembrie 2016, Maica Tereza a fost canonizată de Biserica Romano-Catolică, în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Francisc, în Piaţa Sfântul Petru din Roma.

Orbul egoismului: Deși a dăruit viața sa săracilor de toate religiile și naționalitățile, unele guvernele dispută azi – nu credința și caritatea ei, ci rămășițele sale pământești…

Odată cu sărbătorirea centenarului naşterii Maicii Tereza, în 2010, guvernul de la Tirana a solicitat Indiei rămăşiţele pământeşti ale calugăriţei pe motiv că este albaneză, însă oficialii de la New Delhi au respins categoric această cerere, răspunzând ca ea a fost cetăţean indian şi că „îşi doarme somnul de veci în propria ei ţară, în propriul ei pământ”.

Alte două state din Balcani – Macedonia şi Kosovo – reclamă apartenenţa săracei misionare, ambele încluzând-o în panteonul lor naţional iar unele surse afirmă chiar că Maica Tereza ar avea origini româneşti, având în vedere că tatăl său era aromân. Aceleaşi surse susțin chiar că numele ei la naştere ar fi fost Agneza Gongea Boiagiu şi că pe perioada celor două vizite în România, Maica Tereza ar fi amintit, neoficial, rădăcinile sale româneşti.

Slobozia: Servicii medicale gratuite pentru bolnavii cu hepatite B și C

Codruț BURDUJAN
-
0
Slobozia: Servicii medicale gratuite pentru bolnavii cu hepatite B și C
Pacienții depistați cu virusul hepatitic B și C în cabinetele medicilor de familie din județul Ialomița care s-au aflat în programul de testare pentru hepatitele virale prin proiectul Livero 2 -SUD și nu și-au continuat investigațiile sunt așteptați la Caravana de Stadializare care se va afla miercuri, 6 septembrie, în fața Consiliului Județean Ialomița, strada Piața Revoluției nr. 1, în intervalul orar 09.00-15.00.
Pacienții depistați în Program pot veni direct la caravană, se pot programa printr-un simplu SMS sau sunând la numărul de telefon 0746/093.634.
Investigațiile vor fi efectuate de o echipa medicală formată din medici gastroenterologi și asistenți medicali din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.
Pacienții vor fi ajutați și consiliați de echipa partenerului oficial al Proiectului Asociația Română Anti-SIDA (ARAS).
LIVE(RO)2-SUD este un program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C.

Formă severă de COVID-19 la Botoșani: Doi pacienți internați la ATI

Codruț BURDUJAN
-
0
Formă severă de COVID-19 la Botoșani: Doi pacienți internați la ATI

Doi pacienţi diagnosticaţi cu o formă severă a COVID-19 sunt internaţi pe Secţia de anestezie şi terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” din Botoşani; potrivit reprezentanților instituției, alţi opt pacienţi, care au forme mai uşoare ale bolii, sunt internaţi la Secţia de boli infecţioase.

Conform managerului interimar al unităţii medicale, medicul Monica Adăscăliţei, apariţia noilor cazuri de COVID-19 survine pe fondul creşterii numărului de cazuri de infecţii respiratorii, specifice sezonului de toamnă:

„Este o perioadă a infecţiilor respiratorii. E perioada de toamnă, perioadă în care în general cazurile de infecţie respiratorii cresc, din punct de vedere numeric”, a declarat aceasta pentru Agerpres.

INSP: Câți români s-au vaccinat anti-COVID în săptămâna anterioară

Codruț BURDUJAN
-
0
INSP: Câți români s-au vaccinat anti-COVID în săptămâna anterioară

INSP transmite că un număr de 34 persoane au fost vaccinate anti-COVID în săptămâna 28 august – 3 septembrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, ser a cărui administrare a început pe 28 noiembrie 2022.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.923.568 de doze de vaccin anti-COVID, un număr de 8.131.224 persoane au primit schema completă iar 2.669.100 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

1...400401402...3.333Pagina 401 din 3.333