7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer au fost raportate, în 2022, de către medicii de familie. Semnele și simptomele timpurii ale bolii

Mateescu Cristi
-
0
7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer au fost raportate, în 2022, de către medicii de familie. Semnele și simptomele timpurii ale bolii

7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer au fost raportate, în 2022, de către medicii de familie, a transmis Institutul Naţional de Sănătate Publică, în contextul Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, marcată la 21 septembrie. „Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi poate contribui la 60 – 70% din aceste cazuri”, subliniază INSP.

În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demenţă în întreaga lume şi, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Demenţa este a şaptea cauză de deces şi una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

„Femeile sunt afectate în mod disproporţionat de demenţă, atât direct, cât şi indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demenţă, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane”, a precizat INSP.

Potrivit INSP, factorii de risc pentru demenţă includ: vârsta (mai frecvent peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

Semnele şi simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar şi în locuri familiare, pierderea noţiunii timpului, dificultăţi în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greşită a distanţelor faţă de obiecte.

Demenţa are impact fizic, psihologic, social şi economic nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demenţă, ci şi pentru îngrijitorii lor, familii şi societate în general. Există adesea o lipsă de conştientizare şi înţelegere a demenţei, ceea ce duce la stigmatizare şi bariere în calea diagnosticului şi îngrijirii.

„OMS recunoaşte demenţa ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătăţii a aprobat Planul de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017 – 2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acţiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaţionali, regionali şi naţionali şi OMS în următoarele domenii: abordarea demenţei ca prioritate de sănătate publică; creşterea gradului de conştientizare a demenţei şi crearea unei societăţi care să includă demenţa; reducerea riscului de demenţă; diagnostic, tratament şi îngrijire; sisteme informatice pentru demenţă; sprijin pentru îngrijitorii de demenţă; precum şi cercetare şi inovare”, a transmis INSP.

Pentru a facilita monitorizarea planului de acţiune global pentru demenţă, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demenţă (GDO), un portal care adună date de ţară privind 35 de indicatori cheie ai demenţei din cele şapte domenii strategice ale planului de acţiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoştinţe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenţei, cu scopul de a stimula învăţarea reciprocă şi schimbul multidirecţional între regiuni, ţări şi indivizi pentru a facilita acţiunea la nivel global.

Ziua Internaţională de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federaţiei internaţionale Alzheimer Disease International (ADI) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este marcată, în fiecare an, pe data de 21 septembrie.

Mesajul din acest an vizează conştientizarea rolului esenţial al identificării factorilor de risc şi a semnelor timpurii ale demenţei pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariţiei acesteia.

Explozie Călimănești: Doi pacienţi, aduşi la spitale din Bucureşti, sunt intubaţi

Mateescu Cristi
-
0
Explozie Călimănești: Doi pacienţi, aduşi la spitale din Bucureşti, sunt intubaţi

Doi pacienţi răniţi în explozia de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, care au fost aduşi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” Bucureşti, sunt intubaţi, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

„Două victime care au suferit arsuri pe 30% din suprafaţa corporală, respectiv 40% din suprafaţa corporală au fost transportate la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” Bucureşti. Amândoi pacienţii sunt intubaţi. Aşteptăm evaluările echipelor medicale astfel încât pacienţii să poată beneficia de cele mai bune îngrijiri”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Trei victime cu leziuni minore au fost evaluate în Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal din Adjud şi nu au rămas internate.

Explozia produsă în noaptea de miercuri spre joi în judeţul Vrancea s-a soldat cu patru decese şi cinci persoane rănite.

Cauza exploziei

Explozia de la magistrala de gaz de la Călimăneşti din judeţul Vrancea a fost cauzată de executarea lucrărilor pe şantierul Autostrăzii Moldovei A7.

„În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că a fost vorba despre o explozie urmată de incendiu din cauza fisurării magistralei de transport gaze naturale şi apariţia scânteilor mecanice, urmare a executării lucrărilor pe şantierul autostrăzii A7”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, Florin Olaru.

Planul roşu de intervenţie a fost activat, în noaptea de miercuri spre joi, la ora 01,30, în urma unei explozii la o magistrală de gaz de la Călimăneşti. Incendiul a fost lichidat după o intervenţie de circa trei ore, cu mai multe echipaje de pompieri.

Patru persoane au fost găsite carbonizate, iar alte cinci au fost rănite în urma exploziilor, doi bărbaţi de 61 şi 53 de ani, care prezentau arsuri pe 65, respectiv 40% din corp, fiind preluaţi cu elicopterul şi transferaţi la unităţi medicale din Bucureşti. Victimele lucrau pe şantierul Autostrăzii A7.

La faţa locului au intervenit şase autospeciale de stingere cu apă şi spumă, patru ambulanţe SMURD, o autospecială de transport persoane şi victime multiple a ISU Vrancea şi cinci ambulanţe ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vrancea.

Şeful Secţiei de Chirurgie Toracică din Institutul “Marius Nasta”: Activitatea în clinică nu este perturbată

Mateescu Cristi
-
0
Şeful Secţiei de Chirurgie Toracică din Institutul “Marius Nasta”: Activitatea în clinică nu este perturbată

Şeful Secţiei de Chirurgie Toracică din cadrul Institutului “Marius Nasta”, conf. univ. dr. Cornel Savu, a declarat că activitatea în clinică “nu este perturbată nici pe linie universitară, nici pe linie medicală“.

“În momentul de faţă, pe linie universitară activitatea poate fi continuată, nu va fi afectată. Iar pe linie medicală, avem suficiente cadre medicale care vor prelua cazurile şi vor fi operate şi vor fi externate în condiţii foarte bune. Deci activitatea în clinică nu este perturbată nici pe linie universitară, nici pe linie medicală. Actualmente, sunt doi pacienţi care sunt operaţi de către colegii mei. Mâine avem un nou program operator. Vom reanaliza cazurile lăsate de către colegii noştri şi le vom redistribui”, a precizat șeful Secţiei de Chirurgie Toracică din cadrul Institutului ”Marius Nasta”.

Conf. univ. dr. Cornel Savu a explicat că nu se aştepta să se întâmple aşa ceva în clinica pe care o conduce.

“Este un moment trist pentru Clinica de Chirurgie Toracică. Nu mă aşteptam să se întâmple aşa ceva în această clinică. Eu sunt şef de secţie din iulie anul acesta. Am preluat acest colectiv, care este un colectiv profesional foarte bun, aş spune că este cel mai bun colectiv de chirurgie toracică din ţară. Surpriza a fost imensă când am aflat că printre noi sunt colegi şi cadre universitare care au o atitudine şi un comportament lipsit de moralitate şi, totodată, de etică profesională. Nu vorbim de faptul că reprezintă fapte penale evidente, dezagreate de întreg corpul medical şi chiar şi de cadrele universitare”, a spus conf. univ. dr. Cornel Savu.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticoruptie, au făcut, miercuri, 4 percheziţii, două dintre acestea în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în două dosare penale în care se fac cercetări pentru luare de mită şi dare de mită, mai mulţi medici fiind suspectaţi că au primit de la mai mulţi pacienţi pentrru efectuarea controalelor pre şi postoperatorii şi realizarea intervenţiilor chirurgicale.

Șef. lucr. dr. Beatrice Mahler: Datoria mea esențială este să transmit orice suspiciune de faptă penală către organele de cercetare

Mateescu Cristi
-
0
Șef. lucr. dr. Beatrice Mahler: Datoria mea esențială este să transmit orice suspiciune de faptă penală către organele de cercetare

Echipa din Institutul „Marius Nasta” se delimitează de un astfel de comportament, a declarat, joi, managerul unității sanitare, șef lucr. dr. Beatrice Mahler, precizând că datoria sa „esenţială” este să transmită, atunci când este cazul, „orice suspiciune de faptă penală” către organele de cercetare.

„Echipa din Institutul „Marius Nasta” se delimitează de un astfel de comportament. În aceste zile și cu aceste evenimente, încrederea pacienților în medici este grav afectată. Pe lângă cei şase medici care sunt sub atenţia organelor penale, în „Marius Nasta” sunt alți 94 de medici care îşi desfăşoară activitatea într-un mod care nu cred şi sper că nu mai lasă loc de alte fapte de natură penală. Sunt extrem de tristă că astfel de evenimente se întâmplă, însă cred că datoria mea esenţială este să transmit, atunci când este cazul, orice suspiciune de faptă penală către organele de cercetare, pentru că avem datoria să creştem încrederea pacienţilor în noi, medicii, şi nu putem face asta decât delimitându-ne de persoanele care nu au un comportament adecvat”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Managerul Institutului „Marius Nasta” a precizat că, din informaţiile pe care le deţine, sunt în cercetare două dosare penale: unul care pleacă de la o sesizare făcută de Institutul Marius Nasta în anul 2021  şi cel de-al doilea de la începutul acestui an.

„Din informaţiile pe care le am, sunt în cercetare două dosare penale: unul din dosare pleacă de la o sesizare care a fost făcută de Institutul „Marius Nasta” în decembrie 2021, după care s-au desfăşurat evenimentele şi cercetările astfel încât a rezultat inculparea anumitor persoane, dar date despre această modalitate aş prefera să vă dea organele abilitate amănunte. A doua cercetare, al doilea dosar, pleacă de la o sesizare făcută la începutul acestui an, moment în care unul dintre medicii Institutului „Marius Nasta” mi-a adus în atenţie sesizarea pe care unul dintre pacienţi a făcut-o şi, după discuţia cu pacientul, am trimis către secţia de poliţie sesizarea pacientului, faptul că i se solicitaseră bani”, a explicat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Managerul a afirmat că, de-a lungul timpului, au fost ședințe repetate și discuții la care au participat medicii, cu privire la astfel de comportamente.

„Au fost ședințe repetate de-a lungul timpului cu întreg personalul din Institut. Ei nu au confirmat niciodată, în fața mea, că se supun unor astfel de acțiuni. Niciun coleg nu a făcut o sesizare scrisă împotriva unui alt coleg. Nu este o informare făcută doar în acest an, și înainte de 2020 ședințele au fost repetate. A fost o infracțiune care nu este compatibilă cu profesia de medic. Medicina este o profesie nobilă”, a mai spus Mahler.

Managerul Institutului „Marius Nasta” a subliniat că activitatea în secţia de Chirurgie Toracică va continua fără probleme.

„Activitatea în secţia de Chirurgie Toracică va continua fără probleme pentru că „Marius Nasta” are 11 medici angajaţi, aşa că îşi pot continua activitatea cei opt medici care sunt în secţie. Pacienţii celor doi medici vor fi reprogramaţi către alţi specialişti. Iar Secţia de Terapie Intensivă are patru medici care pot să continue activitatea”, a mai transmis managerul Institutului „Marius Nasta”.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a precizat că salariul unui medic este de aproape 15.000 de lei, în Institutul „Marius Nasta”.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticoruptie, au făcut, miercuri, 4 percheziţii, două dintre acestea în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în două dosare penale în care se fac cercetări pentru luare de mită şi dare de mită, mai mulţi medici fiind suspectaţi că au primit de la mai mulţi pacienţi pentrru efectuarea controalelor pre şi postoperatorii şi realizarea intervenţiilor chirurgicale.

21 septembrie, Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer

Mateescu Cristi
-
0
21 septembrie, Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer

Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este marcată, în fiecare an, la 21 septembrie, fiind lansată în 1994 de către Alzheimer’s Disease International (ADI), pentru a creşte gradul de conştientizare asupra acestei boli şi pentru a înlătura stigmatul care persistă în jurul acesteia şi a tuturor tipurilor de demenţă, potrivit www.alzint.org/about.

Campania pentru 2023 „Niciodată prea devreme, niciodată prea târziu” îşi propune să sublinieze rolul esenţial al identificării factorilor de risc şi al adoptării măsurilor proactive privind riscurile, condiţiile de apariţie a demenţei, având în vedere estimările potrivit cărora numărul persoanelor care trăiesc cu demenţă aproape că se va tripla până în 2050.

În fiecare an organizaţii şi persoane de pretutindeni se implică în a sprijini tema campaniei discutând despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii, organizând strângeri de fonduri, activităţi de sensibilizare. Campania poate fi urmărită şi pe reţelele de socializare.

Raportul mondial Alzheimer 2019, al Alzheimer’s Disease International subliniază faptul că mulţi oameni încă mai consideră, în mod eronat, că demenţa face parte din îmbătrânirea normală a organismului uman, evidenţiind astfel, importanţa campaniilor de conştientizare, precum „luna mondială Alzheimer” (luna septembrie a fiecărui an). O mai mare conştientizare şi o înţelegere a bolii este importantă pentru a contesta miturile şi concepţiile greşite care înconjoară această afecţiune. Demenţa este un termen umbrelă pentru o gamă largă de simptome care sunt cauzate de tulburări ce afectează creierul şi impactul acestora asupra memoriei, gândirii, comportamentului şi emoţiilor. Cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează 50-60% dintre persoanele cu demenţă. Această afecţiune a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corp Lewy şi demenţa fronto-temporală.

Un nou caz de demenţă apare undeva în lume la fiecare trei secunde, la nivel mondial existând 50 de milioane de oameni afectaţi de aceste boli. Potrivit World Alzheimer Report 2022, ADI estimează că 75% dintre persoanele cu demenţă nu sunt diagnosticate la nivel global, iar această rată ar putea fi chiar de până la 90% în unele ţări cu venituri mici şi medii. Demenţa poate afecta uneori şi persoanele cu vârsta sub 65 de ani, această formă fiind cunoscută sub numele de demenţă cu debut tânăr. Evoluţia boli face ca cei afectaţi să nu se mai poată îngriji singuri, având nevoie de ajutor în toate aspectele vieţii de zi cu zi. Demenţa este principala cauză de dizabilitate şi dependenţă în rândul vârstnicilor.

În prezent, nu există un tratament curabil, există tratamente pentru simptomele asociate altor boli şi au fost create diverse forme de sprijin şi îngrijire post-diagnostic pentru persoanele care trăiesc cu demenţă, precum şi pentru familiile şi îngrijitorii acestora.

Alzheimer’s Disease International (ADI) – Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă din întreaga lume, fondată în 1984, cuprinde în prezent 100 de asociaţii axate pe bolile de demenţă şi Alzheimer. Are statut consultativ din 2012 pe lângă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Întreaga activitate a ADI este îndreptată spre a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora dar şi spre a pune capăt bolii Alzheimer şi a tuturor celorlalte forme de demenţă, prin accelerarea cercetării globale, prin reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi depistarea precoce a bolii şi prin maximizarea îngrijirii şi asigurarea unei asistenţe de calitate celor bolnavi, după cum se menţionează pe www.alzint.org.

Fapte şi cifre ale bolii Alzheimer, cuprinse într-un raport anual lansat la 21 septembrie, dezvăluie povara bolii Alzheimer şi a demenţei asupra persoanelor fizice, a îngrijitorilor, a guvernelor şi a sistemelor de sănătate al fiecărei naţiunii.

Percheziți privind infracțiuni de luare și dare de mită

Mateescu Cristi
-
0
Percheziți privind infracțiuni de luare și dare de mită

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au efectuat, miercuri, patru percheziţii domiciliare, dintre care două la  Insitutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”,  în cadrul a două dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită.

„În cele două cauze s-a reţinut că, pe parcursul anilor 2022 – 2023, mai mulţi medici din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti au primit, în mod repetat, diferite sume de bani şi bunuri de la diferiţi pacienţi ai acestui spital, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu (efectuarea controalelor pre şi postoperatorii şi realizarea intervenţiilor chirugicale). În cele două cauze au fost efectuate investigaţii financiare, rezultând diferenţe semnificative dintre veniturile licite şi averea unora dintre medicii vizaţi de cercetări, urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun”, au transmis procurorii.

La sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi la sediile din 12 judeţe ale Direcţiei Generale Anticorupţie sunt conduse, în vederea audierii, 31 de persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfăşurarea activităţilor infracţionale.

Medicii specialişti şi rezidenţii din sistemul medical din Anglia, în grevă simultan

Mateescu Cristi
-
0
Medicii specialişti şi rezidenţii din sistemul medical din Anglia, în grevă simultan

Medicii specialişti şi rezidenţii din sistemul medical din Anglia au intrat miercuri în grevă simultan, cerând salarii mai mari.

Protestul celor două categorii de medici este fără precedent şi perturbă puternic sistemul public de sănătate, relatează AFP, citată de Agerpres.

Aşa-numiţii „consultants” şi „junior doctors” au mai intrat în grevă în ultimele luni, dar la date diferite. Oricum, protestele lor au dus la anularea a mii de consultaţii şi au prelungit intervalele de programare.

Sunt prevăzute noi greve comune şi la începutul lui octombrie.

Actuala grevă a rezidenţilor va continua joi şi vineri.

Oficialităţile din domeniul sanitar apreciază că greva pune în cea mai mare dificultate sistemul public de sănătate (National Health System, NHS), unde impasul provocat de mişcările sociale ale personalului durează de câteva luni.

Matthew Taylor, directorul general al Confederaţiei NHS care reprezintă serviciile publice de sănătate, a declarat că sistemul se confruntă cu „scenariul oribil de care responsabilii din sănătate se temeau de multă vreme”. El a avertizat că mişcările de protest ar putea duce la anularea a 100.000 de operaţii şi consultaţii, în timp ce spitalele funcţionează în regim redus, ca în zilele de sărbătoare.

Premierul britanic Rishi Sunak a afirmat în iulie că ultima propunere de creşteri salariale – 6% pentru medicii specialişti – este ultima şi nu vor mai avea loc alte tratative privind salariile. Sindicatele arată însă că majorările respective duc la scăderea puterii de cumpărare, în condiţiile în care inflaţia pe 12 luni a fost în august de 6,7%.

În acelaşi timp, guvernul şi-a anunţat intenţia de a promova o lege care să oblige personalul să asigure un minimum de servicii în anumite domenii, pe durata grevelor. Iniţiativa este puternic contestată de sindicate.

Camera Deputaților: Sporul de până la 30% pentru cadrele medicale pentru perioada stării de urgenţă, acordat din FNUASS

Mateescu Cristi
-
0
Camera Deputaților: Sporul de până la 30% pentru cadrele medicale pentru perioada stării de urgenţă, acordat din FNUASS

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că sporul de până la 30% acordat personalului medical care execută, conduce sau coordonează sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit, pe perioada stării de urgenţă şi trei luni după încetarea acesteia, să fie suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin bugetul de stat.

Proiectul de lege modifică în acest sens articolul 7 alineatul (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19.

Potrivit proiectului, „personalul medical (…) care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit beneficiază, pe perioada stării de urgenţă, instituită astfel prin decret, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin bugetul de stat”.

În legea iniţială nu era menţionat Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate ca sursă de finanţare pentru acordarea acestui spor.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.

S-au înregistrat 218 voturi „pentru” şi 41 de abţineri, potrivit Agerpres.

Medicamentele expirate şi cele neutilizate se consideră deşeuri periculoase, iar populaţia va fi avertizată în acest sens

Mateescu Cristi
-
0
Medicamentele expirate şi cele neutilizate se consideră deşeuri periculoase, iar populaţia va fi avertizată în acest sens

Medicamentele expirate şi cele neutilizate se consideră deşeuri periculoase, iar populaţia va fi avertizată în acest sens, prevede un proiect de lege reexaminat, adoptat miercuri cu majoritate de voturi de Camera Deputaţilor.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.95/2006, în sensul instituirii posibilităţii înfiinţării farmaciilor universitare de către Universităţile de medicină şi farmacie acreditate, destinate desfăşurării activităţii didactice şi a pregătirii practice a studenţilor, precum şi al introducerii obligativităţii unei menţiuni exprese, în conţinutul materialelor publicitare pentru medicamente destinate publicului larg, potrivit căreia medicamentele expirate şi cele neutilizate se consideră deşeuri periculoase.

Preşedintele a formulat o cerere de reexaminare a legii, arătând, între altele, că din analiza comparativă a actului normativ avut în vedere de iniţiatori şi cel adoptat de Parlament rezultă o îndepărtare vădită faţă de scopul urmărit la elaborarea sa.

Potrivit unui amendament al Comisiei de sănătate, prospectul va include şi menţionarea vizibilă şi uşor de citit, cu font Times New Roman, format îngroşat şi cu majuscule, cu următoarea atenţionare: „Medicamente expirate şi/sau neutilizate trebuie returnate la spitale publice sau private”; mărimea textului avertismentului nu poate fi mai mică cu mai mult de 2 puncte decât mărimea denumirii medicamentului; este interzisă inserarea unui text al cărui font să aibă dimensiunea mai mare sau egală cu cea a avertismentului, cu excepţia denumirii medicamentului. Implementarea acestei prevederi se va face cu ocazia primei modificări a prospectului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028, potrivit Agerpres.

Un alt amendament al comisiei prevede că orice material publicitar destinat publicului larg trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii: denumirea medicamentului, precum şi denumirea comună dacă medicamentul conţine o singură substanţă activă; informaţiile necesare pentru utilizarea corectă a medicamentului; o invitaţie expresă, lizibilă, de a citi cu atenţie instrucţiunile din prospect sau de pe ambalaj, formulată după cum urmează: „Acest medicament se poate elibera fără prescripţie medicală. Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului sau a informaţiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate şi/sau neutilizate se consideră deşeuri periculoase”.

Costurile pentru desfăşurarea operaţiunilor de colectare a medicamentelor expirate sau neutilizate de către spitalele publice sau private se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Metodologia se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii, conform unui alt amendament.

Adrian Wiener, iniţiator al proiectului, a precizat că legea propune practic un mecanism clar de atenţionare a populaţiei prin inscripţionare atât pe ambalaj, cât şi la televiziuni, după calupurile publicitare de reclamă la medicamente, printr-un mesaj de a duce medicamentele expirate înspre zonele din care pot fi preluate şi neutralizate. Totodată, a adăugat el, legea propune un mecanism de finanţare a acestui proces de colectare şi neutralizare a medicamentelor.

„Legea îşi propune să rezolve o problemă foarte importantă rămasă nerezolvată de zeci de ani în România, respectiv aceea a poluării farmaceutice. Astăzi se aproximează că 1.500 de tone de medicamente expirate provenite de la populaţie ajung ca deşeuri menajere în gropile de gunoi şi de acolo în sol şi apă şi intră în circuitul de contact uman. Toate sunt molecule de sinteză care sunt foarte greu de asimilat în ciclurile naturale. (…) Expunerea constantă la molecule de sinteză provenite din natură în Romania, în care nu există nicio resursă de combatere a poluării farmaceutice, este o problemă de sănătate publică foarte gravă. Legea a avut un parcurs foarte sinuos, era la un pas să fie golită de sens şi înlocuită cu lucruri care nu aveau legătură cu scopul iniţial al legii”, a transmis Adrian Wiener.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare şi a adoptat legea cu amendamente, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Camera Deputaților: Moţiunea simplă împotriva ministrului Sănătăţii a fost respinsă

Mateescu Cristi
-
0
Camera Deputaților: Moţiunea simplă împotriva ministrului Sănătăţii a fost respinsă

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

S-au înregistrat 89 de voturi „pentru”, 161 „împotrivă” şi 15 abţineri.

Moţiunea simplă, intitulată „Ministrul Rafila – turistul leneş şi cinic care lasă România fără spitale”, a fost semnată de 55 de deputaţi USR şi ai Partidului Forţa Dreptei.

Camera Deputaților a dezbătut, luni, moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătăţii.

„Când am aflat că a fost depusă o moţiune la Parlament din partea unor parlamentari din opoziţie am primit acţiunea cu interes. Apreciez critica, dacă este făcută cu bună-credinţă şi ea corespunde realităţii, deoarece poate duce la îmbunătăţirea unor activităţi. Din păcate, aşa cum au dezamăgit când au fost la guvernare, semnatarii acestei moţiuni continuă să o facă şi din opoziţie. Nu am văzut nicio urmă de bună-credinţă din partea USR şi a Forţei Dreptei. Minciuni, calomnii repetate, dezinformare sunt ingredientele textului moţiunii depuse împotriva mea. (…) După dezastrul lăsat în plină pandemie în sistemul sanitar pe care a trebuit să îl reparăm, USR recidivează împreună cu Forţa Dreptei şi propun, de fapt, românilor blocarea celor mai ambiţioase proiecte de investiţie din domeniul medical din România aşa cum au făcut-o şi atunci când au condus Ministerul Sănătăţii”, a declarat, luni, ministrul Sănătății, la dezbaterea moțiunii.

Potrivit ministrului, moţiunea depusă la Parlament împotriva sa este rezumatul unor postări de Facebook ale unei persoane care „nu este nici medic şi nu are niciun fel de experienţă în conducerea unităţilor medicale”.

„Din păcate, moţiunea este un rezumat al postărilor de pe Facebook a unei persoane care nu este nici medic, nu are niciun fel de experienţă în conducerea unităţilor medicale”, a mai spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

1...391392393...3.332Pagina 392 din 3.332