Oficial, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) a devenit partener în HUB-ul de Inovație în Sănătate.
„Alături de Universitățile de Medicina și Farmacie, Asociația CROurilor, autorități medicale și companii farmaceutice încercăm să construim un viitor cercetării medicale românești. Vom face tot posibilul să îmbunătățim viața pacienților cronici din Romania” – transmit, cu acest prilej, reprezenții ONG-ului.
Mai multe despre HUB-ul de Inovație în Sănătate puteție citi AICI.
Infecţia persistentă cu HPV este asociată atât cu apariţia cancerului de col uterin cât şi cu alte cinci tipuri de cancer precum celanal – în peste 90% din cazuri, orofaringian – unul din trei cazuri, vaginal – patru din cinci cazuri, vulvar – aproximativ jumătate din cazuri sau penian – în peste jumătate din aceste statistici.
De la finele anului anterior, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fetele şi băieţii cu vârste între 11 şi 19 ani iar femeile cu vârste între 19 şi 45 ani pot beneficia de vaccinare anti-HPV în regim compensat 50%. Vaccinarea împotriva infecţiei cu amintote se recomandă să fie făcută tuturor tinerilor de ambele sex, începând cu vârsta de 11 ani, înainte de începerea vieţii sexuale. Astfel, numeroși adolescenți din Alba s-au vaccinat anti-HPV, de la începutul anului trecut, dată de la care vaccinarea este gratuită pentru această categorie, informează Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba:
„În perioada 1 decembrie 2023 – 14 martie 2024, s-au efectuat 431 de vaccinări anti-HPV, din care 384 la persoane de sex feminin şi 47 la persoane de sex masculin”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Alba, Ioana Presecan, pentru Agerpres.
Potrivit sursei citate, anul trecut, numărul persoanelor cărora li s-a administrat acest ser a fost de 1.335; tot atunci, în Alba, au fost depistate 38 cazuri noi de cancer de col uterin. „Este vorba despre cazurile aflate în evidenţa Secţiei de oncologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia. Cazurile depistate la unităţi sanitare din alte judeţe, chiar dacă persoanele au domiciliul în judeţul Alba, nu sunt cuprinse în această statistică întrucât nu există încă un registru unic de evidenţă”, a mai precizat reprezentantul DSP.
Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, în România se estimează că 13,7% din cancerele diagnosticate sunt asociate infecţiei persistente cu HPV. Deși, în majoritatea cazurilor, infecţiile cu HPV se vindecă de la sine, în anumite cazuri acestea pot deveni persistente producând leziuni cu evoluţie malignă, avertizează autoritățile.
Institutul Clinic Fundeni va dispune de o clădire nouă, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare de Ministerul Sănătăţii; „se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii <<Relocare, dezvoltare şi construire ansamblu medical nou Institutul Clinic Fundeni>>”, se arată în documentul amintit. Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) va fi de 2.651.777 mii lei.
Potrivit argumentației acestui demers, principalele probleme cu care se confruntă Institutul Clinic Fundeni constau în risc seismic ridicat – actualele clădiri nu conferă siguranţă în exploatare, prezentând risc seismic şi la un cutremur minor, grad de uzură ridicat – vechimea clădirilor, deprecierea instalaţiilor de toate specialităţile sau lipsa totală a unora duce la greutăţi mari în respectarea normelor de igienă şi dezinfecţie.
„Principala problemă cu care se confruntă Institutul Clinic Fundeni este vechimea clădirii – peste 60 de ani de funcţionare fără suficiente investiţii majore. Acest lucru nu a permis şi nu permite realizarea optimă a circuitelor intra-spitaliceşti, a căilor de evacuare necesare şi ridică frecvent dificultăţi în adoptarea de noi tehnologii necesare bunei desfăşurări a Institutului. Infrastructura veche cu fluxuri necorespunzătoare. Imposibilitatea de a asigura circuite funcţionale optime privind prevenţia infecţiilor specifice – nu se asigură separarea fluxurilor medicale; nu se asigură spaţiile normate pentru pacienţi şi se încalcă astfel prevederile normativelor interne şi europene pentru spitale; nu se asigură spaţii pentru circulaţie şi evacuare în caz de necesitate, etc.”, se precizează în nota de fundamentare.
De asemenea, sunt enumerate și alte deficienţe majore care afectează actualele clădiri ale institutului precum numărul redus de săli de operaţie raportat la numărul de medici angajaţi şi la numărul de pacienţi internaţi, lipsa unui sector dedicat spitalizărilor de zi, lipsa unui spaţiu destinat consultaţiilor de ambulatoriu integrat, spaţii inadecvate pentru implementarea tehnologiilor moderne şi dezvoltării unor centre de excelenţă destinate fiecărei patologii.
„Clădirile existente (corpul de clădire A construit în anul 1957 şi corpul de clădire B construit în anul 1975) nu pot găzdui facilităţile medicale care vor fi asigurate în noua clădire”, se mai arată în argumentele amintite.
Noul ansamblu vizează îmbunătăţirea condiţiilor de tratament, creşterea capacităţii de tratare, îmbunătăţirea confortului şi calităţii vieţii pacienţilor, dezvoltarea cercetării şi inovaţiei, îmbunătăţirea funcţionării departamentului administrativ, având astfel un spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale, fără a perturba rutina personalului şi a pacienţilor; realizarea proiectului va contribui la asigurarea accesului egal la asistenţă medicală, diagnostic, tratament de calitate şi creşterea stării de bine a pacienţilor pentru peste 125.000 de pacienţi anual, prin construirea unei infrastructuri moderne atât din punct de vedere arhitectural, cât şi al dotării cu echipamente medicale, care va permite furnizarea de intervenţii multidisciplinare cu adresabilitate mare, inclusiv transplant unui număr mai mare de pacienţi).
Noul ansamblu medical va fi compus din corpurile A, B, C (Sp+D+P+6E+E tehnic), corp D (D+P+2E+Et), corp E (Sp+D+P+2E+Et) şi anexe tehnice – centrală termică, stocator oxigen, depozit butelii oxigen, depozit CO2, cu o suprafaţă totală desfăşurată de 100.127,20 mp. Suprafaţa construită este de 13.061,60 mp. El va fi construit în conformitate cu standardele şi normativele medicale în vigoare, cu 21 săli de operaţie, spaţii pentru spitalizare continuă, cabinete de consultaţie, spaţii de învăţământ şi spaţii de cercetare, cu cele mai moderne dotări în scopul asigurării unui act medical de înaltă calitate.
De asemenea, noul ansamblu va cuprinde cele trei centre de transplant (Centrul de Boli Digestive şi Transplant Hepatic, Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal, Centrul de Transplant Medular). Durata de execuţie este de 36 luni.
Doar 52% dintre copiii cu vârsta de un an au fost imunizaţi, ceea ce reprezintă o scădere „îngrijorătoare, galopană” a acoperirii vaccinale în rândul copiilor – atenționează dr. Odette Popovici, reprezentant al Institutului Naţional de Sănătate Publică. Pentru a exemplifica, specialistul consideră că inclusiv epidemia de rujeolă se numără printre „consecinţele mişcării antivacciniste”:
„Aş dori să trag un semnal de alarmă privind scăderea îngrijorătoare, galopantă aş spune, a acoperirilor vaccinale inclusiv pentru componenta antihepatită B. Potrivit celor mai recente estimări, la vârsta de un an, acoperirea vaccinală a fost de doar 52%, la 18 luni de 75%, pentru ca la vârsta de doi ani să nu depăşească 79%, faţă de indicatorul cunoscut de 95%.
Proiectul de lege a vaccinării a trecut de mult timp de Camera superioară a Parlamentului, nu ştim ce se mai întâmplă cu acest proiect, se pare că este blocat în Camera Deputaţilor, dar ceea ce vedem clar sunt consecinţele mişcării antivacciniste şi poate cel mai grăitor exemplu este epidemia de rujeolă aflată în desfăşurare în prezent şi care totalizează până la data de 10 martie, 8.020 de cazuri, dintre care opt decese. Suntem fruntea în Europa”, a precizat aceasta în cadrul unei mese rotunde organizată la Palatul Parlamentului cu tema „Hepatitele virale în România – Etape în drumul spre eradicare”.
Incidenţa infecţiilor respiratorii în săptămâna 4 – 10 martie a avut un trend uşor descrescător faţă de săptămâna anterioară şi s-a situat sub nivelul mediu calculat pentru ultimele sezoane, informează Institutul Naţional de Sănătate Publică.
În aceeaşi perioadă, s-au raportat două decese noi confirmate cu virus gripal.
Potrivit buletinului săptămânal, s-au raportat 76.120 cazuri de infecţii respiratorii (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), înregistrându-se cu 18,8% mai puţine cazuri comparativ cu aceeaşi săptămână a sezonului precedent (93.702) şi cu 2,2% mai puţine cazuri comparativ cu săptămâna anterioară (77.825); variaţia în minus faţă de media calculată de 100.200 a cazurilor din ultimelor sezoane (2016-2023, fără sezoanele pandemice) a fost de 24%.
Tot în perioada amintită, au mai fost raportate 953 cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 2.126 cazuri în aceeaşi săptămână a sezonului precedent şi cu 1.523 înregistrate în săptămâna precedentă, existând în continuare o scădere a activităţii gripale: cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost raportate în municipiul Bucureşti (178) şi în judeţele Braşov (94), Prahova (78) şi Constanţa (51), în restul judeţelor numărul de cazuri fiind mai mic de 50.
De asemenea, s-au înregistrat și 59 cazuri de gripă confirmată de laborator (opt cu virus gripal AH1, 15 cu virus gripal AH3, 31 cu virus A nesubtipat şi cinci cu virus B).
De la începutul sezonului au fost raportate 2.144 cazuri de gripă confirmate de laborator, din care 361 cazuri cu virus gripal AH1, 327 cazuri cu virus gripal AH3, 52 cazuri cu virus gripal B, 1.398 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 6 cazuri cu virus gripal AH1 şi AH3, 74 co-infecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2, 28 coinfecţii de virus gripal cu VRS, patru coinfecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2 şi VRS.
De la data de 2 octombrie 2023, au fost înregistrate 99 decese confirmate cu virus gripal.
Până la data de 10 martie, s-au înregistrat în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV) 1.077.130 persoane vaccinate antigripal, din care 1.052.172 din grupele populaţionale care beneficiază de decontare în regim compensat.
,Ca să investim în sănătate, avem nevoie de buget. Am reușit să obțin cel mai mare buget din istoria județului. Bugetul propus și votat în ședință pentru cele mai importante proiecte din județ – peste 941.502.139 lei” – a anunțat recent președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma.
Potrivit reprezentanților unității medicale, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Bistriţa se va restructura în funcţie de cerinţele pacienţilor şi va include specialităţi medicale noi, pentru care vor fi angajat personal medical:
„O să mai cerem deblocare de posturi. Săptămâna trecută, am depus la Ministerul Sănătăţii solicitarea de modificare a structurii spitalului. Asta înseamnă că se vor schimba şi vor apărea foarte multe specialităţi medicale noi. Am adaptat noua structură a spitalului exact pe necesarul de servicii medicale pe care îl are populaţia în momentul de faţă. În noul corp de clădire, vor apărea şi acolo câteva specialităţi medicale noi, care în momentul de faţă nu sunt la Bistriţa, şi pe aceste specialităţi medicale noi bineînţeles că va trebui să angajăm medici”, a transmis, joi, managerul Gabriel Lazany, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud menţionând printre noutăţi cardiologia intervenţională, endocrinologia şi compartimente în regim ATI pentru îngrijirea pacienţilor cardiaci critici şi cu AVC. Potrivit acestuia, în 2017, spitalul din Bistriţa dispunea de 142 medici, din care 24 la vârsta pensionării, iar în prezent numărul acestora a crescut la 235, urmând ca odată cu noile specialităţi, să urce la aproape 300.
„Nu avem probleme pe partea de finanţare. Cred că suntem unul din puţinele spitale din România care sunt pe linia de plutire în ceea ce înseamnă banii. Avem o colaborare excepţională cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar asta nu ne-ar ajuta cu nimic dacă medicii nu ar fi înţeles importanţa muncii lor şi să facă servicii de o astfel de natură încât să avem ce factura la Casă, să acoperim valoarea contractului semnat cu Casa de Asigurări. Iar în momentul de faţă cred că suntem spitalul pe locul întâi în ţară ca revenire post-pandemică, pentru că foarte multe spitale au probleme din cauza aceasta, că pacienţii nu s-au reîntors la spital. La noi au venit şi sunt chiar mai mulţi”, a mai afirmat managerul SCJU Bistriţa.
