Studiu: Electroencefalografia îmbunătățește tratamentul pentru tulburările de vorbire

0
339

Cercetătorii japonezi au identificat că electroencefalografia poate ghida tratamentele pentru problemele de vorbire, oferind o soluție eficientă și accesibilă pacienților cu afazie, conform celui mai recent studiu.

Foarte multe tulburări neurologice sunt legate de afectarea unor regiuni specifice ale creierului, iar afazia – o tulburare care impactează abilitățile lingvistice ale unei persoane – este una dintre cele mai frecvente afecțiuni care vizează zona lui Broca, regiunea creierului responsabilă de producerea vorbirii. De asemenea, cercetătorii propun electroencefalografia (EEG) ca o alternativă mai accesibilă la imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf) pentru a ghida stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS) în tratamentele pentru afazie.

Afazia și disfazia sunt tulburări de limbaj ce afectează capacitatea unei persoane de a vorbi, înțelege, scrie și citi. Acestea pot apărea brusc, de exemplu, după un accident vascular cerebral (AVC) sau un traumatism cranian, dar pot fi și progresive, fiind cauzate de tumori cerebrale sau afecțiuni degenerative ale creierului. Deși tratamentele disponibile pentru afazie sunt limitate, stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS) a fost raportată ca având efecte pozitive asupra pacienților.

„tDCS presupune aplicarea unui curent electric redus la nivelul scalpului pentru a modula activitatea neuronală, cu scopul de a îmbunătăți sau de a suprima anumite funcții cerebrale”, explică cercetătorii.

EEG ca alternativă la RMNf

În prezent, RMNf este considerat cel mai eficient instrument pentru localizarea regiunilor cerebrale implicate în procesele lingvistice. Totuși, aceasta presupune costuri ridicate și necesită specialiști pentru interpretarea rezultatelor, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru utilizarea în tratamentele clinice de rutină. Astfel, cercetătorii s-au întrebat dacă există o metodă mai accesibilă pentru identificarea regiunilor funcționale ale creierului, cum ar fi zona lui Broca.

„EEG măsoară activitatea neuronilor sub formă de potențiale electrice pe scalp și are avantajele de a fi relativ ieftină și portabilă. Dacă dezavantajul rezoluției spațiale scăzute este depășit, EEG poate oferi astfel o alternativă promițătoare la RMNf pentru determinarea locurilor de aplicare a tDCS”, explică profesorul Natsue Yoshimura, conducătorul studiului.

Rezultatele studiului: EEG și tDCS

Într-un experiment recent, o echipă de cercetători de la Institute pentru Știință din Tokyo a testat eficiența EEG în ghidarea stimulării transcraniene cu curent continuu (tDCS). În acest studiu, echipa a obținut date EEG și RMNf de la 21 de participanți sănătoși care îndeplineau sarcini de denumire a imaginilor. Participanții trebuiau să numească obiectele prezentate cât mai repede posibil, iar cercetătorii au comparat zonele cerebrale identificate pe baza măsurătorilor EEG și RMNf.

„Am constatat o concordanță remarcabilă de 80% între ambele metode, susținând ipoteza noastră de lucru”, afirmă cercetătorii.

Într-un alt experiment, cercetătorii au testat tDCS ghidată de EEG pe 15 participanți sănătoși. Comparativ cu abordarea standard, în care tDCS era aplicată direct pe zona Broca, determinată prin poziționarea convențională geometrică, tDCS ghidată de EEG a dus la o îmbunătățire semnificativă a vitezei de denumire a imaginilor.

O nouă abordare pentru tratament

Aceste rezultate au fost o confirmare a ipotezei cercetătorilor și sugerează un mare potențial al EEG în îmbunătățirea funcțiilor lingvistice. „Studiul nostru oferă prima indicație că tDCS ghidată de EEG, având în vedere diferențele individuale semnificative în activitatea creierului, are potențialul de a fi mai eficientă în îmbunătățirea funcției lingvistice decât metodele convenționale tDCS care vizează zona lui Broca la persoanele cu afazie. Rezultatele sugerează, de asemenea, că analiza bazată pe EEG poate fi eficientă pentru identificarea zonelor cerebrale relevante pentru sarcini cognitive specifice”, explică prof. Yoshimura.

Articolul precedentStudiu: O nouă teorie revoluționară ar putea explica cauzele bolii Alzheimer
Articolul următorOMS oferă tratament gratuit pentru copiii cu cancer din țările sărace