Stress Congres 2024: Rectorul UMFCD a subliniat importanța prevenției, întrucât stresul produce efecte grave, uneori ireversibile, trupului uman

Definit nu doar ca un factor de risc, ci și ca o boală în sine, stresul, instalându-se treptat în organismul uman, poate conduce la apariția unor boli grave sau extrem de grave, a declarat, joi, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București.

„Consider că ştiinţa longevităţii umane începe înainte de toate cu noi înşine, prin emoţie pozitivă, empatie şi iubire pentru a da frumusețe și încredere uneia dintre cele mai importante relații a trecerii noastre prin timp, aceea dintre minte, suflet și trup. Astăzi, deschidem împreună o nouă plajă de discuții și abordări de ordin științific care vor gravita în jurul unui același termen definit nu doar ca un factor de risc, ci și ca o boală în sine, stresul care, instalându-se treptat în organismul uman poate conduce la apariția unor boli grave sau extrem de grave. Fie că vorbim de stresul profesional, individual sau colectiv, această problemă majoră existenţială ascunde în spatele său o gamă largă de cauze pe care cred că ar trebui să ne focusăm atenţia şi să reuşim o diminuare accelerată a factorilor de risc”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, la cea de-a VII-a ediţie a Stress Congress, organizată sub Înaltul Patronaj al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia Ana Aslan Internaţional, la Palatul Parlamentului.

Rectorul UMFCD a subliniat importanța prevenţiei, întrucât stresul produce efecte grave, uneori ireversibile, trupului uman.

„Cred că şi de această dată se impune să readucem în discuţie importanţa prevenţiei şi nu doar din perspectivă medicală, ci în toată profunzimea sensului de a preveni sau de a preîntâmpina în mod esenţial stările negative ale spiritului şi ale minţii noastre că pot produce efecte grave uneori ireversibile trupului uman. Pe cale de consecinţă, pentru o evita aceste efecte avem nevoie înainte de toate de o activitate cerebrală echilibrată şi susţinută, de practici care favorizează sănătatea cognitivă şi emoţională şi care menţin neuroplasticitatea şi stimulează formarea de noi dimensiuni neuronale, iar pentru înţelegerea acestor concepte avem nevoie de educaţie permanentă care să conducă implicit şi la creşterea gradului nostru de informare şi conştientizare nu doar asupra factorilor de risc şi mai ales a înţelegerii cât mai timpurii a sensului vieţii prin cunoaşterea continuă”, a precizat rectorul UMFCD.