Piata tehnologiei destinate copilului mic – dar, mai ales, parintilor acestuia – este in continua dezvoltare. Monitoarele pentru nou-nascuti si sugari au evoluat mult de la simplele microfoane/difuzoare de acum cativa ani, care trezeau parintii de fiecare data cand copilul mic plangea, tusea sau suspina. Noile generatii de monitoare pentru copilul mic folosesc tehnologii avansate, algoritmi speciali si sunt integrate cu telefoanele mobile, pentru a asigura un somn cat mai linistit deopotriva celor mici si parintilor, oferindu-le acestora din urma si o experienta cat mai placuta. La Consumer Electronics Show (CES) 2019, in Las Vegas, s-au lansat zilele acestea doua noi monitoare de ultima generatie.

Nanit este o companie care ofera solutii integrate pentru monitorizarea celor mici. La CES 2019, compania a lansat Breathing Wear, o solutie de monitorizare care merge cu camerele de filmat speciale lansate deja de Nanit. Camerele furnizeaza o imagine de deasupra patutului copilului, permitandu-le parintilor sa monitorizeze tot ce se intampla, in timp real. Senzorii de miscare permit urmarirea modelelor de somn ale copilului, pixel cu pixel. Prin tehnologia Breathing Wear, dispozitivul poate monitoriza acum si respiratia copilului mic prin citirea semnelor de pe scutecul special creat in acest sens. Formele, culorile si pigmentii de pe scutec au fost alese special pentru a putea fi „vazute” de camera de supraveghere, din orice unghi. Aplicatia pentru mobil furnizeaza si alerte in timp real, in cazul in care detecteaza absenta miscarilor respiratorii.

Monitorul pentru copii Miku obtine si analizeaza parametrii vitali ai copilului mic folosind tehnologii avansate. Miku foloseste inteligenta artificiala si tehnologia de invatare automata SensorFusion, care combina senzorii optici cu cei wireless, pentru a dezvolta un tablou al parametrilor vitali ai copilului. Pe langa modelele de respiratie si de somn, senzorii determina nivelurile de temperatura si umiditate din camera.

Tehnologia are o interfata mobila, integrata intr-o aplicatie pentru telefoane inteligente, si trimite alerte atunci cand detecteaza orice anomalie. Miku urmareste si evolutia in timp a obiceiurilor de somn si a ritmului respirator. Cu cat colecteaza mai multe date, cu atat aplicatia devine mai inteligenta.

Boala Alzheimer este insotita de tulburari semnificative ale somnului. Persoanele care sufera de aceasta boala deseori nu au un somn odihnitor, iar somnul devine tot mai obositor pe masura ce pierderile de memorie si celelalte manifestari ale bolii se agraveaza. Un studiu publicat in revista Science Translational Medicine ar putea explica legatura dintre boala si tulburarile de somn.

Cercetatorii americani au monitorizat activitatea somn-veghe la 119 persoane cu varsta peste 60 de ani, deja inrolate intr-un studiu privind imbatranirea. Analiza parametrilor monitorizati a aratat ca pacientii cu un nivel redus de activitate electrica cu unde lente (inregistrata electroencefalografic) in timpul somnului non-REM prezentau, totodata, si niveluri crescute ale biomarkerilor specifici bolii Alzheimer (amiloid beta si proteina tau) in mai multe regiuni ale creierului. La pacientii cu boala Alzheimer, placile de amiloid beta si agregatele de proteina tau se acumuleaza in creier cu mult timp inainte de aparitia vreunor semne sau simptome clinice.

Multe dintre interventiile terapeutice studiate in prezent (nu exista niciun tratament autorizat care sa incetineasca progresia bolii) se adreseaza stadiilor incipiente ale bolii. Autorii studiului din Science Translational Medicine cred ca identificarea unor tipare ale somnului bine corelate cu modificarile fiziopatologice de la nivelul creierului ar putea constitui biomarkeri utili in detectarea formelor preclinice de boala Alzheimer.

in prima saptamana a anului 2019, numarul total de cazuri de infectii respiratorii acute inregistrat la nivel national a fost de 52.991, arata cel mai nou raport al Centrului National de Supraveghere si Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT), dat publicitatii la 10 ianuarie.

Se inmultesc cazurile de infectii respiratorii acute

Numarul de cazuri a fost cu 9,1% mai mare comparativ cu cel inregistrat in aceeasi saptamana a sezonului precedent, cand au fost raportate 48.546 de cazuri. in categoria infectiilor respiratorii acute se incadreaza cazurile de gripa clinica, infectii acute ale cailor respiratorii superioare – IACRS – si pneumonii.

in cadrul raportului CNSCBT se precizeaza ca numarul de cazuri a fost cu aproape o treime mai mare comparativ cu cel de saptamana anterioara, cand au fost raportate 39.978 de cazuri de infectii respiratorii acute. Aceasta crestere se explica in parte prin subraportarea datelor din saptamana anterioara ca urmare a zilelor nelucratoare datorate sarbatorilor legale. De fapt, spune specialistii, activitatea gripala a evoluat cu intensitate scazuta in aceasta perioada.

Patru noi decese cauzate de gripa

Cu toate acestea, in prima saptamana a anului 2019 au fost confirmate patru noi decese cauzate de virusul gripal. in total, de la inceputul sezonului au fost confirmate 105 cazuri de gripa, marea majoritate cu virus din subtipul A.

Pana la data de 6 ianuarie 2019 au fost vaccinate antigripal 1.203.057 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sanatatii. La acestea se adauga persoanele care s-au vaccinat gripal pe cont propriu, achizitionand vaccinul.

Persoanele care petrec mult timp pe retelele de socializare au anumite comportamente similare cu dependentii de droguri si alte substante. Mai precis, ambele categorii de persoane au dovedit ca au o capacitate de a lua decizii alterata, fiind dispuse sa-si asume mai multe riscuri. Acestea sunt, pe scurt, rezultatele unui studiu publicat la 10 ianuarie in revista Journal of Behavioral Addictions.

in contextul in care doua miliarde si jumatate de persoane din intreaga lume folosesc zilnic una sau mai multe retele de socializare, studii care sa analizeze modificarile psihologice si comportamentale ale utilizatorilor – in special a celor care utilizeaza in mod excesiv retelele de socializare – sunt resurse pretioase pentru cercetare.

in cadrul acestui studiu, 71 de participanti cu varste intre 18 si 35 de ani au completat un chestionar cu privire la timpul petrecut pe Facebook si masura in care prezenta pe aceasta retea de socializare le influenteaza starea, precum si impactul pe care timpul petrecut pe Facebook il are asupra altor activitati – serviciu, studii, viata sociala. Pe baza acestui scor, li s-a calculat un scor al „dependentei” de Facebook. Apoi, participantii au fost invitati sa participe la un test, frecvent folosit de psihologi pentru a analiza capacitatea subiectilor de a lua decizii.

Testul presupune extragerea unor carti de joc din patru pachete – A, B, C si D. Unele carti aduc castiguri mai mari sau mai mici, in timp ce altele aduc pierderi – mai mari sau mai mici. Doua dintre pachete ofera sansa de a descoperi castiguri mari, dar si riscul de a pierde mai mult. Celelalte doua pachete ofera castiguri mai mici, dar mai sigure, cu mai putine pierderi. Scopul este de a castiga cat mai mult pana la finalul jocului, evitand pierderile. Participantilor li se spune ca anumite pachete sunt mai bune decat altele, ei fiind avertizati ca anumite alegeri se pot dovedi mai avantajoase.

in cadrul acestui test, participantii care au avut scoruri mai mari la numarul de ore petrecute pe Facebook au avut rezultate semnificativ mai slabe. Ei au ales mai frecvent din pachetele dezavantajoase, continuand sa-si asume riscuri in ciuda pierderilor. Aceleasi scoruri la acest test psihologic au fost frecevnt inregistrate in cazul dependentilor de droguri si alte substante.

in concluzie, autorii au aratat ca predilectia pentru comportamente la risc si capacitatea alterata de a lua decizii – o trasatura intalnita frecvent in cazul altor dependente – se intalneste si in cazul persoanelor „dependente” de social media.

in acest moment, folosirea excesiva a platformelor de socializare nu este clasificata oficial drept o dependenta si nu figureaza in Manualul diagnostic si statistic al tulburarilor mintale (DSM V). Exista insa numeroase dezbateri pe aceasta tema. „Aproximativ o treime din populatia planetei foloseste retelele de socializare. Unele din aceste persoane prezinta comportamente maladaptive si o utilizare abuziva a acestor platforme”, a declarat Dar Meshi, prim autor al acestui studiu.

Addison, primul ingrijitor virtual din lume dotat cu inteligenta artificiala, a fost lansat la Consumer Electronics Show (CES) 2019, in Las Vegas. Noul ingrijitor are o fata, un corp si o personalitate atragatoare – toate virtuale, desigur. Addison este o interfata digitala care poate vorbi, are o infatisare de femeie si inteligenta artificiala.

Addison apare pe ecrane cu diagonala de 15 inch (38 cm) instalate in locuinta si furnizeaza utilizatorului sprijin pentru sanatate, care include managementul administrarii medicamentelor, aderenta la planul de ingrijiri, experiente sociale si raspuns in situatii de urgenta.

Asistentul virtual are, in primul rand, scopul de a crea o experienta placuta pentru utilizator, dar nu numai. Addison si-a propus sa reduca o parte din povara ingrijirilor la domiciliu. De altfel, costurile foarte ridicate si dificultatea de a gasi si pastra angajatii sunt principalele probleme cu care se confrunta domeniul ingrijirilor la domiciliu.

Addison apare ca o imagine tridimensionala, in decoruri de vis si interactive, care se transforma in timp si sunt adaptate fiecarui utilizator. Este suficienta o setare initial de o ora pentru a beneficia de toate caracteristicile asistentului virtual. Addison poate monitoriza semnele vitale ale persoanei de care are grija prin inregistrarea acestora de la dispozitive conectate prin Bluetooth. in plus, Addison ajuta in domenii ca nutritia, consiliere privind scaderea in greutate, respectarea planului de ingrijire, examinari si reamintirea administrarii medicamentelor. Mai mult, aplicatia poate evalua miscarile si schimbarile de echilibru din activitatile de zi cu zi, calculand apoi riscul de cadere, crescut la persoanele varstnice.

Desigur, ramane ca beneficiile sa se confirme pe termen lung si sa se poata determina clar avantajele pentru sanatate ale unui asistent virtual inteligent, fie si artificial.

Trei tipuri de medicamente frecvent prescrise peste tot in lume si utilizate la scara larga ar putea in viitor sa fie folosite si pentru a trata tulburari psihiatrice precum schizofrenia, tulburarea bipolara sau psihozele. Este vorba despre medicamente din clasa statinelor (folosite pentru a scadea nivelul colesterolului si a preveni bolile cardiace), blocantilor canalelor de calciu (frecvent prescrisi pentru hipertensiune) si biguanidelor (din aceasta clasa face parte metforminul, un tratament de baza in diabetul zaharat).

intr-un studiu de mare amploare, realizat de un grup international de cercetatori din Suedia si Hong Kong, aceste medicamente au dovedit efecte benefice semnificative in cazul pacientilor psihiatrici. Tratamentul cu unul din aceste trei medicamente s-a asociat cu mai putine internari in sectia de psihiatrie si cu mai putine episoade de ranire sau atomutilare in cazul pacientilor care sufereau de una din aceste trei tulburari psihiatrice severe: schizofrenie, tulburare bipolara sau psihoza non-afective. in cadrul studiului au fost analizate datele medicale a peste 140.000 de pacienti psihiatrici adulti din Suedia, timp de zece ani. Rezultatele studiului au fost publicate la 9 ianuarie in revista JAMA Psychiatry.

Cele trei clase de medicamente analizate in cadrul acestui studiu au – dincolo de indicatiile terapeutice pentru care sunt recomandate –  efecte bine cunoscute asupra sistemului nervos central. Din acest motiv, ele ar putea fi luate in calcul ca potentiale terapii viitoare pentru tulburarile psihiatrice severe. in plus, acestea sunt ieftine, disponibile si aprobate peste tot in lume si au un profil de siguranta bine cunoscut, fiind deja prescrise pe termen lung unor categorii largi de pacienti, precum cei cu hipertensiune arteriala sau diabet.

Departamentul pentru Situatii de Urgenta (DSU) vine cu recomandari in privinta masurilor pe care trebuie sa le ia parintii in cazul in care copiii prezinta simptome de raceala sau gripa. DSU arata ca, in plin sezon al virozelor respiratorii, copiii sunt cei mai expusi la imbolnaviri. in consecinta, a postat pe pagina de facebook o lista cu recomandari si modalitatea in care se poate oferi ingrijirea la domiciliu.

Infectia de tract respirator superior sau raceala poate determina tuse, curgerea nasului, lacrimare in exces, durere in gat si febra. Medicatia antipiretica poate reduce durerea si febra. Virusul nu poate fi tratat cu tratament antibiotic, se arata in recomandarile DSU. De obicei, simptomele se amelioreaza in trei-sapte zile, dar in cazul copiilor tusea poate persista cateva saptamani.

Copiii pot fi ingrijiti la domiciliu, insa trebuie permanent pastrata legatura cu medicul de familie sau pediatrul. Bolnavii trebuie sa consume multe lichide, insa la copiii sub sase luni nu se administreaza apa simpla.

Daca aerul este uscat in camera copilului, poate fi folosit un umidificator, iar dormitul intr-o pozitie ridicata poate ajuta. La copiii sub varsta de doi ani, nasul poate fi curatat cu ser fiziologic si un aspirator nazal sub forma de para. Pentru febra si durere in gat se recomanda administrarea de paracetamol 15 mg/kg la patru ore. La copiii peste sase luni, poate fi administrat si ibuprofen 10 mg/kg la opt ore.

Daca starea copilului se agraveaza, cei care ii ingrijesc trebuie sa sune de urgenta la 112 sau sa se prezinte imediat la spital. Simptomele care trebuie sa ingrijoreze sunt: respiratia dificila, apatie sau somnolenta excesiva, lipsa urinarii in ultimele opt ore, febra continua peste 48 de ore.

Recomandarile DSU vin in contextul in care se inregistreaza un val de viroze si gripa. De la inceputul anului, patru persoane din Galati (2), Arad si Targu Mures au murit dupa ce au contractat virusul gripal.

„Transmitere poliomielita zero si sanatate pentru toti” este mesajul directorului general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, la inceput de an. Aflat intr-o vizita de patru zile in Afganistan si Pakistan, singurele tari unde au fost confirmate anul trecut cazuri de poliomielita, directorul general al OMS a subliniat angajamentul organizatiei de a lupta la eradicarea acestei boli.

„Trebuie sa facem tot posibilul pentru a eradica poliomielita odata pentru totdeauna. Dorinta mea pentru anul 2019 este de transmitere zero a poliomielitei. Aveti sprijinul deplin al OMS pentru a ajuta fiecare copil si sa opriti acest virus pentru totdeauna”, a declarat dr. Tedros, potrivit unui comunicat OMS.

Directorul general al OMS s-a intalnit cu intalnit cu sefii celor doua state si cu oficiali guvernamentali de rang inalt din ambele tari. in Afganistan, dr. Tedros a lansat noul pachet integrat de servicii de sanatate. Acesta include cele mai eficiente interventii bazate pe dovezi care reflecta cele mai frecvente cauze ale mortalitatii si morbiditatii din aceasta tara. Acesta pune in prim plan asistenta medicala primara, dar include si boli necontagioase si tratamentele lor.

in Pakistan, directorul OMS a participat la deschiderea primului summit al nursingului si urbanismului, dar si la lansarea campaniei Nursing Now. Pakistanul se confrunta cu un deficit critic de lucratori in domeniul sanatatii, inclusiv asistente medicale si moase. in sistem este nevoie de mai mult de 720.000 de asistente medicale pentru a atinge acoperirea universala cu servicii de sanatate pana in 2030, arata datele OMS.

in urma cu 30 de ani, poliovirusul salbatic paraliza anual peste 350.000 de copii in peste 125 de tari. in 2018, au fost inregistrate mai putin de 30 de cazuri – doar in Afganistan si Pakistan. Potrivit oficialilor OMS, eradicarea poliomielitei necesita o acoperire a imunizarii in toata lumea, pentru ca transmiterea virusului extrem de contagios sa fie blocata. Reprezentantii OMS avertizeaza insa ca esecul de eradicare a poliomielitei ar putea duce la reaparitia bolii, cu peste 200.000 de noi cazuri anual, in decurs de 10 ani.

Reclamele la medicamente si servicii medicale sunt prezente in toate formele de media: la televizor, la radio, pe panouri si pe canale de tip social media. Le regasim in cabinetele medicilor, in clinici si in spitale, dar ajung si in casele noastre. Este suficient sa vizionam un calup publicitar in pauza unui film la televizor pentru a ne da seama ca reclama medicala este omniprezenta. Multe din reclamele difuzate in sloturile publicitare promoveaza medicamente si produse din categoria suplimentelor alimentare. Iar bugetul destinat marketingului medical a crescut dramatic in ultimii ani, pe masura ce acesta s-a diversificat ca forme si medii pe diseminare.

Miliarde de dolari in fiecare an

Un studiu publicat in Journal of the American Medical Association (JAMA) analizeaza evolutia marketingului medical in Statele Unite ale Americii timp de doua decenii, in perioada 1997–2016. Echipa de cercetatori a aratat ca bugetul destinat marketingului medical in SUA a crescut dramatic in ultimii douazeci de ani, de la 17,7 miliarde de dolari in 1997 la 29,9 miliarde de dolari in 2016.

Studiul publicat in numarul din 8 ianuarie al revistei JAMA analizeaza cifrele si particularitatile inregistrate in Statele Unite ale Americii, insa rezultatele studiului sunt relevante in mare masura si pentru alte state ale lumii. Marketingul medical si evolutia acestuia prezinta interes deoarece are o influenta directa asupra pacientilor, medicilor si intregului sistem de sanatate.

Marketingul medical include diferite metode de promovare a unor medicamente si servicii medicale, inclusiv analize si teste. Tot in categoria marketingului medical sunt incluse si campaniile de constientizare pentru diferite boli. Marketingul medical poate viza atat pacientii, cat si medicii si alte categorii de profesionisti ai sistemului de sanatate.

Marketing medical pentru profesionistii din sistemul medical

in Statele Unite ale Americii, conform studiului, cea mai mare crestere a inregistrat-o marketingul care vizeaza consumatorii in mod direct prin reclame la medicamente, analize de laborator, teste si servicii medicale. Acesta a inregistrat o crestere substantiala in ultimele doua decenii, de la 2,1 miliarde de dolari in 1997 la 9,6 miliarde de dolari in 2016. Asta in contextul in care pacientul modern este din ce in ce mai bine informat cu privire la boala sa si se implica activ in deciziile privind tratamentul.

Bugetul cel mai mare continua sa fie alocat insa catre zona de marketing medical destinat medicilor si profesionistilor din sistemul de sanatate. in acest caz, marketingul poate insemna prezentarea si promovarea medicamentelor sau a aparaturii medicale, mostre gratuite oferite medicilor, subventionarea participarii la cursuri si conferinte in tara sau in afara tarii, organizarea de conferinte si cursuri ce vizeaza educarea si informarea medicilor si alte activitati. Studiul arata o crestere a bugetului destinat marketingului catre medici de la 15,6 miliarde de dolari in 1997 la 20,3 miliarde de dolari in 2016.