Ce au in comun dependentii de retele socialesi dependentii de droguri?

Persoanele care petrec mult timp pe retelele de socializare au anumite comportamente similare cu dependentii de droguri si alte substante. Mai precis, ambele categorii de persoane au dovedit ca au o capacitate de a lua decizii alterata, fiind dispuse sa-si asume mai multe riscuri. Acestea sunt, pe scurt, rezultatele unui studiu publicat la 10 ianuarie in revista Journal of Behavioral Addictions.

in contextul in care doua miliarde si jumatate de persoane din intreaga lume folosesc zilnic una sau mai multe retele de socializare, studii care sa analizeze modificarile psihologice si comportamentale ale utilizatorilor – in special a celor care utilizeaza in mod excesiv retelele de socializare – sunt resurse pretioase pentru cercetare.

in cadrul acestui studiu, 71 de participanti cu varste intre 18 si 35 de ani au completat un chestionar cu privire la timpul petrecut pe Facebook si masura in care prezenta pe aceasta retea de socializare le influenteaza starea, precum si impactul pe care timpul petrecut pe Facebook il are asupra altor activitati – serviciu, studii, viata sociala. Pe baza acestui scor, li s-a calculat un scor al „dependentei” de Facebook. Apoi, participantii au fost invitati sa participe la un test, frecvent folosit de psihologi pentru a analiza capacitatea subiectilor de a lua decizii.

Testul presupune extragerea unor carti de joc din patru pachete – A, B, C si D. Unele carti aduc castiguri mai mari sau mai mici, in timp ce altele aduc pierderi – mai mari sau mai mici. Doua dintre pachete ofera sansa de a descoperi castiguri mari, dar si riscul de a pierde mai mult. Celelalte doua pachete ofera castiguri mai mici, dar mai sigure, cu mai putine pierderi. Scopul este de a castiga cat mai mult pana la finalul jocului, evitand pierderile. Participantilor li se spune ca anumite pachete sunt mai bune decat altele, ei fiind avertizati ca anumite alegeri se pot dovedi mai avantajoase.

in cadrul acestui test, participantii care au avut scoruri mai mari la numarul de ore petrecute pe Facebook au avut rezultate semnificativ mai slabe. Ei au ales mai frecvent din pachetele dezavantajoase, continuand sa-si asume riscuri in ciuda pierderilor. Aceleasi scoruri la acest test psihologic au fost frecevnt inregistrate in cazul dependentilor de droguri si alte substante.

in concluzie, autorii au aratat ca predilectia pentru comportamente la risc si capacitatea alterata de a lua decizii – o trasatura intalnita frecvent in cazul altor dependente – se intalneste si in cazul persoanelor „dependente” de social media.

in acest moment, folosirea excesiva a platformelor de socializare nu este clasificata oficial drept o dependenta si nu figureaza in Manualul diagnostic si statistic al tulburarilor mintale (DSM V). Exista insa numeroase dezbateri pe aceasta tema. „Aproximativ o treime din populatia planetei foloseste retelele de socializare. Unele din aceste persoane prezinta comportamente maladaptive si o utilizare abuziva a acestor platforme”, a declarat Dar Meshi, prim autor al acestui studiu.