sursa foto: ANT/Facebook

O nouă prelevare de organe, de la o pacientă în vârstă de 46 de ani, aflată în moarte cerebrală, a avut loc la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia-Mare, informează Agenția Națională de Transplant (ANT)

„Astăzi este vorba despre oameni. Oamenii din transplant. Oamenii care fac lucrurile să se întâmple. Oamenii care salvează vieţi. Oamenii care primesc o nouă şansă la viaţă. Ei sunt oamenii care vin, sunt prezenţi mereu. Oamenii care nu condiţionează pentru că îşi iubesc meseria. Asta înseamnă programul de transplant. Este vorba despre oameni.  #Transplantul înseamnă VIAŢĂ! La Spitalul Judetean de Urgenta „Dr Constantin Opris” Baia -Mare, săptămâna trecută s-a încheiat cu o nouă prelevare de organe, de la o pacientă în vârstă de 46 de ani, care a fost diagnosticată în moarte cerebrală în urma unui hematom subdural cu angajare. 3 familii din Baia Mare au zis #DA de la începutul acestui an și astfel 9 români pentru care transplantul era singura soluție de a trăi au fost salvați! Suntem profund recunoscători faţă de toţi cei care reuşesc să aducă speranţa pentru viaţă: donatori, familiile acestora, echipele medicale”, scrie Agenția Națională de Transplant, pe pagina de Facebook.

Pentru intervențiile de prelevare, la Baia Mare  au fost prezente echipele chirurgicale de la Institutul Clinic Fundeni- pentru ficat și Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj Napoca – pentru rinichi. Prelevarea corneei a fost realizată de echipa Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti.

„Astfel, la Centrul de Transplant Hepatic al Institutul Clinic Fundeni, încă o viață a putut fi salvată în urma intervenţiei de transplant hepatic, la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal – #ICUTR Cluj alți doi pacienți au primit șansa la o viață mai bună datorită transplanturilor renale. Transplanturile de cornee se vor realiza la Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti. Mulţumim SMURD, Inspectoratul General de Aviatie al M.A.I. şi IGSU – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania pentru promptitudinea cu care au răspuns solicitării Agenţiei Naţionale de Transplant şi pentru sprijinul acordat în efectuarea în condiţii de siguranţă a acestei misiuni salvatoare de vieţi”, transmite ANT.

sursa foto: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”/Facebook

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, prin Direcția Antreprenoriat Studențesc, Alumni, Activități Studențești, Proiecte și Programe, în parteneriat cu Societatea Studenților în Farmacie București, desfășoară o nouă ediție a proiectului „Școala de Vară SSFB”.

Evenimentul va avea loc în perioada 31 iulie-4 august 2024, la Moeciu, Cheile Grădiștei.

„Prin intermediul temei din această ediție, „𝑃ℎ𝑎𝑟𝑚𝑎𝑐𝑦 (𝑖𝑛)𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡: 𝑠𝑢𝑚𝑚𝑒𝑟, 𝑓𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑑 𝑚𝑜𝑟𝑒!”, 120 de studenți și absolvenți farmaciști, din 8 Centre Universitare din Țară și din Republica Moldova, vor participa la workshop-uri și training-uri ca să învețe ce este depenedența emoțională și cum o pot gestiona în relația cu pacienții”, anunță UMF „Carol Davila”, pe pagina de Facebook.

Studenții și absolvenții care își doresc să participe la o experiență care va contribui la dezvoltarea personală și profesională, se pot înscrie prin intermediul unui formular, în cadrul celei de-a doua perioade de înscrieri, ce are loc până la data de 28 aprilie.

sursa foto: MediaUno/Facebook

Institutul Național de Statistică a găzduit, vineri, Conferința „Avansuri și provocări în lupta împotriva cancerului”, eveniment organizat în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: Licence for a Better World”.

În cadrul conferinței, au luat cuvântul:

• Dr. Nelu Tătaru, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților
• Prof. Univ. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
• Conf. Univ. Dr. Diana-Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică
• Nicoleta Pauliuc, Președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine publică și Securitate Națională din Senatul României
• Prof. Dr. Cornelia Nițipir, Profesor Universitar Oncologie Medicală, Disciplina Oncologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Dr. Carol Davila” București, șef sectie Oncologie Medicală Spitalul Universitar de Urgență Elias
• Prof. Univ. Dr. Anca Coliță, manager general Institutul Clinic Fundeni
• Dr. Ioana Dinu, medic primar Oncologie Medicală, Institutul Clinic Fundeni
• Mirela Iordan, Country Manager Pfizer România
• Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb România
• Conf. Univ. Dr. Roxana Bohiltea, medic specialist în obstetrică și ginecologie, membru fondator și președinte Societatea Română de Medicină Preventivă
• Dr. Iuliana Pantelimon, Asistent Universitar Universitatea de Medicină și Farmacie ”Dr. Carol Davila” București, Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino”, Departamentul Oncologie Medicală
• Dr. Cristina Berteanu, Director medical Memorial România
• Mihaela Geoană, Fondator și Președinte Fundația Renașterea
• Dr. Oana Cristina Voinea, Asistent Universitar Departamentul de Morfopatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Dr. Carol Davila” București, Institutul Cantacuzino, președinta Asociației Societatea Română de Sindrom Lynch
• Dr. Cristina Tănase Damian, Specialist infertilitate, membră ABCIP, Gynera Fertility Center
• Dr. Emilian Imbri, Expert în politici de sănătate
• Alina Comănescu, Expert în comunicare, Fondatoarea Asociației Sănătate pentru Comunitate

„Bucharest Leaders’ Summit: Licence for a Better World”, organizat de Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Institutul Național de Statistică și Asociația MediaUno, se desfășoară în perioada 4-26 aprilie 2024.

Printre conferințele organizate pe parcursul celor trei săptămâni ale evenimentului, în perioada 4-26, se regăsesc:

• „Drumul spre sustenabilitate: Direcții și provocări pentru dezvoltarea durabilă”
• „Inima societății: Abordări moderne în cardiologie pentru o viață mai sănătoasă”
• „Speranțe noi, vieți noi: Optimizarea și accesibilitatea FIV”
• „Imunizarea face parte din prezent pentru un viitor sănătos: Strategii și provocări în campaniile de vaccinarea”
• „Redefinirea educației: Provocări și soluții pentru sistemul educațional românesc”
• „Pielea sub lupă: Inovații și provocări în dermatologie”
• „Viitorul sănătății în România: Inovație și acces pentru toți”
• „Frontierele imunității: Provocări și inovații în imunologie”

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, s-a aflat, vineri, la Iaşi, pentru a lua parte la începerea primelor lucrări de construcţie a Spitalului Regional de Urgenţe (SRU). „Ne aflăm în faţa celui mai important obiectiv de investiţii din Moldova din ultimii 30 de ani, Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi”, a precizat ministrul.

„Aproape 700 de milioane de euro e o investiţie enormă care practic începe în această zi. Mă bucur că putem să sărbătorim împreună. Cel mai mult o să mă bucur atunci când acest spital va intra în funcţiune, peste 4 ani. Acesta este termenul de execuţie a acestui spital. Sunt convins că va fi gata la timp. Constructorul îşi va da silinţa să înceapă la timp acest lucru. Cred că pentru comunitatea ieşeană, din Moldova, acest spital este simbolic”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, la evenimentul la care au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene, partidelor politice, ai reprezentanţilor Agenţiei de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate şi Agenţiei de Dezvoltare Nord Est.

Ministrul Sănătăţii a afirmat că în scurt timp vor începe lucrările şi la celelalte două spitale regionale de urgenţă.

„La început am fost mai puţin optimist, acum sunt mult mai optimist că zeci de spitale noi din România se vor construi. Sunt foarte multe spitale în curs de execuţie în momentul de faţă, iar aceste trei spitale regionale (…) sunt în faza în care debutează lucrările efective. (…) În scurt timp vor debuta lucrările şi la spitalele regionale de urgenţă din Craiova şi Cluj”, a menţionat Alexandru Rafila.

Ministrul a subliniat că dezvoltarea unui astfel de spital presupune o resursă înalt calificată, care există „în bună măsură la Spitalul ‘Sfântul Spiridon’ din Iaşi, dar nu este suficientă”.

„Discutăm de un spital de 120.000 metri pătraţi, de 20 de săli de operație, discutăm despre o generație de medici tineri care trebuie să se formeze, să învețe să lucreze la aceste standarde. Acesta este principalul motiv pentru care noi, ca Minister al Sănătății, avem un parteneriat cu universităţile de medicină și farmacie, care sunt parte a acestor proiecte de dezvoltare a spitalelor regionale”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

O tumoră de 11,5 kilograme a fost extirpată, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu Jiu, de la o femeie de 74 de ani, intervenţia chirurgicală durând aproximativ două ore, a anunţat, vineri, unitatea medicală.

Pacienta, în vârstă de 74 de ani, din judeţul Gorj, s-a internat la începutul acestei săptămâni în Secţia Chirurgie 1 a SJU Târgu Jiu, pentru a fi supusă unei intervenţii chirugicale de îndepărtare a unei tumori foarte mari, localizată în abdomen.

Din cauza afecţiunii pe care o dezvoltase, femeia avea probleme respiratorii, dificultăţi de mişcare şi tulburări de tranzit intestinal, fiindu-i afectată profund calitatea vieţii.

„Pacienta a fost operată în data de 17 aprilie de către o echipă medicală compusă din dr. Marian Diaconescu, medic specialist chirurgie, şi dr. Constantin Vilaia, medic specialist chirurgie – Secţia Chirurgie Generală 1, dr. Virginia Armega, medic specialist ATI – Secţia ATI 2, asistenţii medicali Murariu Monica, Truşcă Ioana, Martescu Mirela, infirmier Cican Adina (Bloc Operator) şi asistentele medicale Pănescu Daniela şi Bănduţoiu Elena (Secţia ATI 2)”,  a transmis SJU Târgu Jiu, pe pagina de Facebook.

Intervenţia chirurgicală a durat o oră şi 50 minute şi a fost realizată cu succes, îndepărtându-se în totalitate şi fără complicaţii tumora cu greutatea de 11,5 kilograme.

Pacienta este internată, în prezent, în secţia Chirurgie 1, pentru recuperarea post-operatorie.

Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului, publicat în Monitorul Oficial:

Art. I. – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 18 mai 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 2 se introduce un nou articol, art. 21, cu următorul cuprins:

” Art. 21. – (1) Pentru înfiinţarea structurilor prevăzute la art. 2 lit. a) şi b), conducerea unităţii sanitare transmite direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii solicitarea fundamentată de înfiinţare a acestora.

(2) Pentru analiza solicitării prevăzute la alin. (1) se constituie o comisie de evaluare, în vederea verificării condiţiilor stabilite de prezentul ordin.

(3) Componenţa comisiei de evaluare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, fiind formată din membrii desemnaţi şi membrii supleanţi, după cum urmează:

a) un reprezentant şi un supleant al universităţii de medicină şi farmacie din teritoriul în care se află unitatea respectivă sau din teritoriul deservit din punct de vedere metodologic;

b) un reprezentant şi un supleant al Comisiei de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

c) un reprezentant şi un supleant al Comisiei de ATI;

d) un reprezentant şi un supleant al direcţiei de sănătate publică pe teritoriul căreia se află unitatea sanitară respectivă.

(4) Dacă unitatea sanitară solicitantă îndeplineşte condiţiile stabilite prin prezentul ordin, comisia întocmeşte un raport de evaluare prin care îşi dă acordul pentru înfiinţarea structurilor prevăzute la art. 2 lit. a) şi b), în baza căruia se vor întocmi referatul de aprobare pentru modificarea structurii organizatorice a unităţii sanitare solicitante şi, respectiv, ordinul ministrului sănătăţii, de către direcţia de specialitate.

(5) În situaţia în care unitatea sanitară solicitantă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezentul ordin, comisia de evaluare întocmeşte un raport de evaluare, prin care propune respingerea solicitării.

(6) Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii comunică unităţii sanitare solicitante ordinul/avizul pentru modificarea de structură solicitată sau motivele pentru care solicitarea acesteia a fost respinsă.

(7) Unităţile sanitare care au în componenţă structurile prevăzute la art. 2 lit. a) şi b) au obligaţia să solicite direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii reevaluarea, ori de câte ori condiţiile iniţiale care au stat la baza emiterii acordului prevăzut la alin. (4) au fost modificate, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la producerea acestor modificări, urmând să funcţioneze în continuare până la finalizarea reevaluării.

(8) După finalizarea reevaluării prevăzute la alin. (7), comisia de evaluare întocmeşte raportul de evaluare şi transmite Ministerului Sănătăţii, după caz, propunerea de menţinere a structurilor prevăzute la art. 2 lit. a) şi b), dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezentul ordin, sau propunerea de desfiinţare a structurilor prevăzute la art. 2 lit. a) şi b), dacă deficienţele constatate nu pot fi soluţionate la nivelul unităţii sanitare respective.

(9) Modificarea structurii organizatorice a centrelor pentru arşi şi a unităţilor funcţionale pentru arşi este condiţionată de raportul de evaluare prevăzut la alin. (4).”

2. La articolul 3, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Centrul pentru arşi se organizează la nivel de secţie sau la nivel de compartiment în cadrul secţiei de chirurgie plastică estetică şi microchirurgie reconstructivă în cadrul unor spitale de urgenţă care au resursele umane şi materiale necesare pentru tratamentul bolnavilor cu arsuri grave. Centrul pentru arşi cuprinde între 5 şi 7 paturi de terapie intensivă (TI) pentru pacientul critic, în rezerve individuale, un număr de paturi cuprins între 5 şi 7 paturi de terapie intermediară şi îngrijire postoperatorie (TIIP) pentru pacientul care a depăşit faza critică şi minimum 5 paturi chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă. La nivelul unităţii sanitare pot fi prevăzute şi paturi de spitalizare de zi, organizate cu circuite separate, conform legislaţiei în vigoare. Accesul pacientului cu arsuri grave în centrul pentru arşi se face prin zona proprie de internare. Caracteristicile structurale ale centrului pentru arşi sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(4) În cadrul centrului pentru arşi se pot trata atât pacienţi copii, cât şi pacienţi adulţi, situaţie în care zonele de saloane şi de tratamente pentru copii trebuie să fie separate, cu condiţia existenţei personalului medical prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.”

3. La articolul 3, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:

„(41) Pentru eficientizarea gradului de utilizare al paturilor de la nivelul centrului pentru arşi, când activitatea din cadrul acestuia permite, acestea pot fi utilizate pentru a trata şi alte patologii specifice specialităţii chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, cu avizul şefului de secţie, beneficiind de întreaga infrastructură a centrului.”

4. La articolul 3, alineatele (5) şi (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Centrul pentru arşi care funcţionează la nivel de compartiment în cadrul secţiei chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă este condus de un medic coordonator, medic confirmat în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă.

. . . . . . . . . .

(12) La nivelul centrului pentru arşi se poate organiza şi o linie de gardă în specialitatea anestezie şi terapie intensivă şi o linie de gardă în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”

5. La articolul 4, alineatele (2) – (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) La nivelul unităţii funcţionale pentru arşi se asigură asistenţă medicală de urgenţă calificată şi asistenţă medicală de specialitate pentru bolnavii cu arsuri de gravitate medie, precum şi pentru cei proveniţi din compartimentele pentru arşi, în situaţia în care este depăşită competenţa unităţii respective sau evoluţia cazului impune acest lucru. În situaţia în care unitatea funcţională pentru arşi este parte dintr-un spital de urgenţă, se pot interna şi trata şi pacienţii cu arsuri grave, după caz. În cadrul unităţii funcţionale pentru arşi se pot trata atât pacienţi copii, cât şi pacienţi adulţi, situaţie în care zonele de saloane şi de tratament pentru copii trebuie să fie separate, cu condiţia existenţei personalului medical prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Unităţile funcţionale pentru arşi se organizează la nivel de secţie sau la nivel de compartiment în cadrul unor spitale de urgenţă care au resursele umane şi materiale necesare pentru tratamentul bolnavilor cu arsuri de gravitate medie şi arsuri grave, după caz. La nivelul unităţii funcţionale pentru arşi se pot organiza o linie de gardă în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă şi o linie de gardă în specialitatea anestezie şi terapie intensivă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Unitatea funcţională pentru arşi care funcţionează la nivel de compartiment în cadrul secţiei chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă este condusă de un medic coordonator, medic confirmat în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă. Unitatea funcţională pentru arşi cuprinde între 3 şi 5 paturi pentru pacienţii cu arsuri care au depăşit faza critică sau pacienţii cu arsuri de gravitate medie sau redusă, număr care poate fi mai mare în situaţii justificate prin adresabilitate, şi între 1 şi 3 paturi de terapie intensivă, organizate în rezerve individuale de izolare, pacienţi cu arsuri de gravitate medie si arsuri grave. Caracteristicile structurale ale unităţii funcţionale pentru arşi sunt prevăzute în anexa nr. 1. Personalul care deserveşte unitatea funcţională pentru arşi este format din personal medico-sanitar cu experienţă în asistenţa medicală şi îngrijirea acestei categorii de pacienţi. Încadrarea cu personal se realizează în conformitate cu prevederile din anexa nr. 2.”

6. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. – (1) Compartimentul pentru arşi este un compartiment cu nivel de competenţă minimă, organizat distinct în toate spitalele judeţene ca şi compartiment al secţiei de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală fără personalitate juridică, având un număr minim de 2 paturi destinate bolnavului cu arsuri, şi asigură servicii de profil pentru pacienţii cu arsuri de gravitate redusă sau pacienţii postcritici transferaţi din unităţi funcţionale pentru arşi sau centre pentru arşi, conform unor acorduri de colaborare asumate la nivel de unitate sanitară.

(2) Compartimentul pentru arşi se poate organiza şi în cadrul altor spitale decât cele judeţene, care au resursele umane şi materiale necesare pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor cu arsuri de gravitate redusă.

(3) În cadrul secţiilor de chirurgie pediatrică pot fi organizate paturi pentru tratamentul copiilor cu arsuri, paturi care pot intra în structura compartimentelor/secţiilor de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă din spitalul respectiv. Asistenţa medicală va fi asigurată de medici în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, chirurgie pediatrică sau în echipa multidisciplinară, după caz.”

7. Articolele 12 şi 13 se abrogă.

8. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. zonă destinată vizitatorilor – zona de acces, recepţia, zona de aşteptare pentru vizitatori, vestiarele pentru personal/vizitatori, camera de consiliere, opţional – zona de cazare peste noapte a vizitatorilor şi oficiul alimentar;”.

9. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Zona destinată îngrijirii pacienţilor este formată din:

– zona de acces;

– zona de primire şi pregătire a pacienţilor;

– saloanele – rezerve individuale pentru pacienţii critici;

– postul de supraveghere;

– sala de operaţii în cadrul centrului în vecinătatea rezervelor individuale pentru pacienţii critici;

– sala de tratamente/pansamente/baie terapeutică;

– spaţii de depozitare pentru materiale sanitare, echipamente medicale şi medicamente;

– acces permanent la unitatea de transfuzie sanguină;

– spaţiu pentru analizor propriu pentru determinări de urgenţă;

– opţional, bancă de piele acreditată sau acces la bancă de piele acreditată, dacă există la nivel naţional;

– saloanele cu paturi de terapie intensivă (TI) intermediară/postoperatorie;

– saloanele de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă şi arşi.

Întreaga structură trebuie să fie ventilată automat prin sistem HVAC, însă trebuie să se asigure şi posibilitatea de ventilare naturală în cazul în care sistemul HVAC nu funcţionează.”

10. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 1.1 „Zona de acces” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.1. Zona de acces

Se recomandă ca pacienţii, vizitatorii şi personalul medical să aibă căi de acces separate. Dacă nu există posibilitatea de separare, personalul, vizitatorii şi personalul medical pot folosi aceeaşi intrare. Aprovizionarea structurii se face prin intrarea utilizată de personalul medical sau intrarea unică, după caz.”

11. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 1.2 „Zona de primire şi pregătire a pacienţilor” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.2. Zona de primire şi pregătire a pacienţilor

Zona de primire şi pregătire a pacienţilor este poziţionată la intrarea în centru/unitatea de primiri urgenţe, după caz, şi este formată din: o încăpere pentru intervenţii rapide cu un pat/masă de operaţii/brancard procedural cu o suprafaţă de minimum 20 mp şi spaţii de depozitare; opţional, se poate prevedea o încăpere-anexă pentru intervenţii rapide în cazuri de urgenţă, cu 3-4 paturi, cu o suprafaţă minimă de 15 mp/pat. Încăperile trebuie să fie dotate cu câte un spălător cu apă sterilă, să fie dimensionate astfel încât să permită accesul personalului medical la pacient de pe toate laturile patului, personalul medical să poată manevra pacientul şi echipamentele necesare în condiţii de siguranţă.

Fiecare pat va avea caracteristicile unui pat de TI conform Ordinului ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu completările ulterioare.”

12. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 1.3 „Rezerve individuale pentru pacientul critic” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.3. Rezerve individuale pentru pacientul critic

Rezervele în care se îngrijesc bolnavii cu arsuri grave sunt rezerve cu 1 pat de terapie intensivă (TI) şi au o suprafaţă de minimum 15 mp. Dintre rezervele din centrul pentru arşi, una este cu destinaţie de izolator pentru pacienţii colonizaţi/infectaţi cu tulpini de germeni multirezistenţi; pentru rezerva izolator se recomandă un spaţiu-tampon propriu.

Rezervele vor fi dimensionate astfel încât să permită accesul personalului medical la pacient de pe toate laturile patului, personalul medical să poată manevra pacientul şi echipamentele necesare în condiţii de siguranţă.

Rezerva propriu-zisă are o suprafaţă de minimum 15 mp, în care este îngrijit pacientul (dotată cu instalaţie specială de tratare a aerului).

Va fi prevăzut un spaţiu-tampon, la intrarea în zona dedicată rezervelor individuale pentru pacienţii critici şi postului de supraveghere, în care se vor găsi obligatoriu: soluţii de dezinfectare a mâinilor sau lavoar cu apă sterilă caldă sau rece; spaţiu pentru echiparea vizitatorilor; spaţii de depozitare pentru materiale sterile şi de unică folosinţă; spaţiul-tampon trebuie să aibă o suprafaţă de minimum 5 mp; opţional, un echipament pentru spălat şi dezinfectat plosca.

Accesul în rezerve se face prin spaţiul-tampon de la intrarea în zona dedicată rezervelor individuale sau/şi de la intrarea în rezervă; aparatele de aer condiţionat din rezervă trebuie să fie dotate cu filtre HEPA şi/sau filtre cu penetrare ultrauşoară (Ultra-Low Penetration-ULPA), pentru prevenirea contaminării virale şi bacteriene a aerului.

Răcirea şi încălzirea aerului trebuie realizate prin sistem HVAC automatizat. Trebuie instalate facilităţi pentru reglarea temperaturii şi a umidităţii, la parametrii stabiliţi de echipa medicală, ţinându-se cont la reglare de creşterile de căldură ce rezultă din utilizarea echipamentelor medicale. Grilele de ventilaţie trebuie poziţionate astfel încât să nu producă disconfort pacienţilor.

Se vor utiliza materiale şi finisaje interioare adecvate la pereţi şi planşee, pentru asigurarea confortului fonic al pacientului.

În cadrul centrului pentru arşi în care se tratează atât pacienţi copii, cât şi pacienţi adulţi, zonele de saloane şi de tratamente ale acestora trebuie să fie separate.

La proiectarea şi dimensionarea saloanelor se va ţine cont şi de următoarele elemente:

a) să fie asigurat accesul personalului medical la pacient de pe toate laturile patului;

b) personalul medical să poată manevra pacientul şi echipamentele în condiţii de siguranţă;

c) cel puţin cinci membri ai echipei medicale să poată acţiona cu uşurinţă la patul bolnavului în situaţii de urgenţă;

d) să fie posibil accesul a maximum doi vizitatori în salon.

Fiecare rezervă trebuie să fie dotată cu următoarele elemente:

a) un pat electric capabil de a ajunge în poziţia de scaun, Trendelenberg şi de resuscitare; saltea antiescară, care să elibereze presiunea şi să ofere posibilitatea de terapie tip percuţie vibraţie, rotaţie laterală etc.;

b) opţional, un scaun cu spătarul înalt cu dispozitiv de ridicare pentru picioare şi înclinare pentru pacient;

c) o consolă medicală astfel amplasată încât să fie funcţională, cu două braţe sau echivalent pentru a deservi o gamă de echipamente şi pentru furnizarea de gaze medicale (opţional şi gaze anestezice), conexiunea la reţeaua de curent electric şi la reţelele de curenţi slabi (obligatoriu la reţeaua de date);

d) chiuvetă medicală pentru spălarea mâinilor şi aparate pentru substanţe de dezinfectare a mâinilor;

e) spaţiu de depozitare închis pentru o cantitate de consumabile estimată pentru 24 de ore;

f) spaţiu de depozitare pentru medicamente (dulap de medicamente sau în interiorul noptierei de lângă patul pacientului);

g) dispozitiv de ridicare a pacienţilor, de preferinţă, montat în plafon sau alte soluţii tehnice.

Consola medicală trebuie să fie conectată la o reţea de curent electric de urgenţă şi să permită o alimentare neîntreruptă cu curent electric (poate fi şi prin utilizarea de echipamente de tip UPS) la un număr de ieşiri electrice stabilit de comun acord. Prizele legate la reţeaua de urgenţă trebuie codificate cu culori diferite faţă de cele obişnuite. Pot fi prevăzute prize suplimentare cu comutator sau clapetă, conectate la circuite închise, ce pot fi instalate lângă pat şi ce vor putea fi folosite pentru echipamentul portabil nemedical.

Toate rezervele trebuie să poată asigura intimitate vizuală şi auditivă adecvată fiecărui pacient, atunci când acesta are nevoie; trebuie să beneficieze de lumină naturală şi de ferestre cu vedere spre exterior, acolo unde este posibil; este recomandat să fie asigurată lumina de veghe pe timp de noapte pentru a nu deranja pacienţii. Este recomandat ca iluminatul artificial să fie reglabil şi să aibă o putere suficientă şi caracteristici tehnice potrivite pentru a permite intervenţii chirurgicale direct în salon.

Se vor utiliza pereţi de sticlă sau geamuri pentru supravegherea pacienţilor dinspre holuri sau dinspre zonele de supraveghere, prevăzute cu dispozitive care permit asigurarea intimităţii pacientului atunci când este cazul.

Opţional, se pot instala mijloace de supraveghere video cu circuit intern în rezerve/saloane conectate la punctul de supraveghere, ce pot fi utilizate şi pentru comunicarea cu aparţinătorii/vizitatorii pacientului.

În rezerve se recomandă poziţionarea plafonului la o înălţime de minimum 2,50 m faţă de pardoseală pentru a permite montarea de dispozitive suspendate şi de dispozitive de ridicare a pacienţilor montate în plafon. Se vor lua în calcul caracteristicile tehnice (atât legate de dimensiuni, cât şi legate de greutate) în montarea acestor dispozitive.

În cadrul centrului, de preferat în zona de internare sau tranzit, vor fi prevăzute spaţii de depozitare, manevrare şi circuite pentru echipamentele enumerate mai jos:

a) aparat mobil de radiologie;

b) sistem de monitorizare EEG;

c) electrocardiograf;

d) ecocardiograf;

e) aparate de monitorizare cardiacă invazivă/minim invazivă;

f) defibrilatoare;

g) aparat de fibroscopie digestivă, bronhoscop, videolaringoscop, trusă de intubaţie;

h) echipament pentru ventilaţie noninvazivă (presiune pozitivă continuă/presiune pozitivă pe două nivele; acesta poate fi montat pe consola medicală);

i) dispozitiv de pansat plăgi cu sistem de terapie cu presiune negativă;

j) aparate pentru aplicarea de tehnici de epurare extrarenală;

k) opţional, aparate pentru plasma exchange, dializă hepatică, schimburi gazoase extracorporale; aparat de dializă peritoneală.

Dacă centrul pentru arşi este pentru adulţi şi pentru copii, organizarea zonei pentru copii va fi distinctă de cea pentru adulţi şi va fi prevăzută şi cu spaţiu de joacă şi activităţi educaţionale pentru copiii din centru. Încadrarea va fi cu personal calificat pentru această categorie de pacienţi.”

13. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 1.4 „Postul de supraveghere” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.4. Postul de supraveghere

Postul de supraveghere va fi amplasat astfel încât personalul să poată vedea toate rezervele, precum şi calea de acces în zona destinată rezervelor individuale pentru pacienţii critici. Sistemul de control acces şi/sau interfonul trebuie conectat(e) la postul de supraveghere, pentru a putea fi utilizat(e) şi în afara programului de lucru al personalului de la recepţie.

Sistemele de alarmare la incendiu, cele care semnalizează avaria dispozitivelor pentru gaz medical şi a prizelor de curent electric, precum şi cele de apelare-asistentă aflate în saloane trebuie conectate cu postul de supraveghere. Tot aici trebuie să se afle şi monitorul central de supraveghere a parametrilor medicali ai fiecărui pacient critic.

Postul de supraveghere este dotat cu un telefon pentru apeluri interne şi externe.”

14. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 1.5 „Sala de operaţii” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5. Sala de operaţii

Zona de îngrijire a bolnavilor cu arsuri grave trebuie să cuprindă şi o sală de operaţii cu spaţiile aferente acesteia. Sala de operaţii trebuie să dispună cel puţin de următoarele spaţii: spălător pentru medici cu o suprafaţă de minimum 10 mp, sală de operaţii de minimum 30 mp, sală de curăţare a instrumentarului medical de minimum 5 mp, spaţiu de depozitare a materialelor sterile cu o suprafaţă de minimum 6 mp. Sala de operaţii va fi amplasată în cadrul centrului în vecinătatea rezervelor individuale pentru pacienţii critici. Opţional, poate cuprinde sală de pregătire a pacientului cu o suprafaţă de minimum 10 mp.

În situaţii excepţionale, vor putea fi utilizate şi celelalte săli de operaţie din dotarea unităţii sanitare pentru tratamentul chirurgical al acestor pacienţi.”

15. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 1.6 „Sală de tratamente/pansamente” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.6. Sală de tratamente/pansamente

Sala de tratamente/pansamente/baie terapeutică trebuie să aibă o suprafaţă de minimum 16 mp şi trebuie să fie dotată cu următoarele echipamente: cadă de toaletare arşi/masă de pansamente (poate fi utilizată şi o masă de operaţii sau mici intervenţii), mobilier medical, dispozitiv de ridicare şi transport pentru pacienţi, lampă UV.

Sala de tratamente trebuie să fie dotată cu o chiuvetă cu apă sterilă. Iluminatul artificial trebuie să fie optim şi să aibă o putere suficientă şi caracteristici tehnice adecvate pentru a permite tratamentele. Trebuie prevăzută cu reţele electrice (în sistem IT pentru asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică) adecvate pentru echipamentele medicale ce sunt utilizate şi cel puţin 4 prize trebuie conectate la reţeaua electrică de urgenţă conform normativelor în vigoare.”

16. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 2.1 „Recepţia” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.1. Recepţia

Recepţia trebuie conectată la sistemul de control acces şi la interfonul montat la intrarea vizitatorilor, dacă acestea există, şi trebuie să fie dotată cu un monitor CCTV şi un telefon pentru apeluri interne şi externe. Este recomandat să fie conectată la sistemul CCTV pentru supravegherea intrării vizitatorilor. Zona de recepţie va avea o suprafaţă de minimum 5 mp.”

17. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 2.2 „Sala de aşteptare pentru vizitatori şi facilităţile asociate” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.2. Sala de aşteptare pentru vizitatori şi facilităţile asociate

Trebuie să existe o uşă între sala de aşteptare şi zonele unde se desfăşoară activitatea medicală, controlată de personal, pentru a împiedica intrarea vizitatorilor în zonele respective. În apropiere, se recomandă să existe automate pentru băuturi răcoritoare şi toalete. Se recomandă şi montarea unui televizor în sala de aşteptare. Opţional, poate fi prevăzută o sală de aşteptare separată pentru vizitatorii care petrec perioade mai lungi de timp în apropierea rezervelor de terapie intensivă. Sala de aşteptare pentru vizitatori va avea o suprafaţă de minimum 10 mp.

Având în vedere complexitatea îngrijirii pacienţilor arşi grav şi pentru a limita riscul de infecţii, relaţia cu aparţinătorii/vizitatorii, în special a pacienţilor critici, se va realiza prin mijloace de telemedicină, în regim controlat şi limitat, pentru a respecta condiţiile de asepsie/antisepsie. După caz, se va permite accesul aparţinătorilor/vizitatorilor la pacient, cu avizul medicului-şef, îndeplinind cu stricteţe procedurile de asepsie/antisepsie.”

18. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 2.3 „Vestiar pentru vizitatori” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.3. Vestiar pentru vizitatori

În centru, vizitatorii vor putea avea acces la un vestiar-filtru, dotat cu o zonă unde aceştia îşi pot schimba hainele în intimitate. Acesta se va dota cu dulapuri de tip vestiar cu încuietoare pentru depozitarea hainelor şi obiectelor ce nu sunt admise în secţie.”

19. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 2.4 „Cameră de consiliere” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.4. Cameră de consiliere

Camera de consiliere trebuie amplasată într-o zonă liniştită din cadrul centrului şi trebuie să asigure intimitatea discuţiilor dintre personalul medical şi vizitatori. Camera de consiliere va avea o suprafaţă de minimum 7 mp.

Aceasta poate fi utilizată şi pentru a permite comunicarea de la distanţă, utilizând mijloacele tehnologice din dotarea centrului, dintre aparţinători şi pacienţii internaţi în centru.”

20. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 3.4 „Vestiare pentru personal” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.4. Vestiare pentru personal

La intrarea în centru se vor prevedea vestiare pentru personal. Acestea se vor dota cu dulapuri tip vestiar cu încuietoare pentru depozitarea hainelor şi pantofilor cu care personalul accede dinspre exterior în centru. Cu acces facil din vestiare se vor prevedea duşuri pentru personal. Cu acces facil se vor prevedea şi grupuri sanitare pentru personal. ”

21. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 3.5 „Camere de gardă” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.5. Camere de gardă

Se va prevedea cel puţin o cameră de gardă pentru personal, localizată suficient de aproape pentru ca personalul medical să revină în caz de urgenţă în rezerve. Camera de gardă necesită sisteme de apelare pentru rechemarea personalului medical în zonele de îngrijire a pacientului în cazul unei urgenţe.

Camera trebuie să aibă o suprafaţă minimă de 10 mp şi acces direct la un grup sanitar ce va avea în componenţa sa şi un duş.”

22. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 4.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.1. Spaţii de depozitare separate pentru: materiale sterile; materiale nesterile; medicamente; echipamente medicale; tărgi, cărucioare; lenjerie curată; lenjerie murdară; deşeuri medicale; deşeuri menajere; boxă de curăţenie şi spaţiu de depozitare pentru materiale de curăţenie; spaţii tehnice, după caz.

Spaţiile de depozitare pentru materiale sterile sau nesterile, precum şi spaţiul de depozitare pentru medicamente se vor poziţiona astfel încât să fie uşor accesibile din toate saloanele.

Spaţiile de depozitare pentru echipamente, tărgi şi cărucioare se vor poziţiona astfel încât să fie la îndemână în situaţii de urgenţă. Va fi prevăzut un spaţiu pentru decontaminarea acestora.

Pentru depozitarea echipamentelor imagistice se prevede o zonă deschisă în apropierea sau în cadrul depozitului de echipamente medicale, tărgi şi cărucioare. În această zonă se va prevedea un set de prize pentru încărcarea echipamentului. Tot în această zonă se va realiza depozitarea şorţurilor de protecţie împotriva radiaţiilor emise de aceste echipamente. Şorţurile din plumb trebuie depozitate vertical pentru a le menţine capacitatea de protecţie. Zona trebuie să includă şi un dispozitiv mobil de radiografie şi cel puţin un dispozitiv de ecografie. Vor fi respectate reglementările în vigoare care ţin de utilizarea echipamentelor cu radiaţii ionizante.

Spaţiile de depozitare pentru lenjerie murdară, deşeuri medicale şi menajere, boxa de curăţenie şi spaţiul de depozitare pentru materiale de curăţenie, precum şi spaţiile tehnice se vor poziţiona astfel încât evacuarea lor să fie realizată printr-o altă cale decât cea de acces pacienţi, personal şi vizitatori.”

23. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 4.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.3. Spaţiu pentru amplasarea unui analizor rapid – aparat de gazometrie sanguină, coagulare, biomarkeri de sepsis etc.”

24. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 4.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.4. Opţional bancă de piele acreditată şi acreditare pentru prelevare şi transplant de piele, după caz. ”

25. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 4.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.5. Oficiu pentru pacienţi – opţional

Dotarea minimă cu chiuvetă pentru spălarea veselei şi/sau pentru spălatul pe mâini, frigider, dulap pentru veselă şi tacâmuri şi cuptor cu microunde.”

26. În anexa nr. 1 „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la punctul I „Caracteristicile structurale ale centrelor pentru arşi” litera A „Zonă destinată îngrijirii pacienţilor critici”, subpunctul 4.6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.6. Zonă administrativă

Se vor prevedea birouri administrative pentru personalul medical (secretariat/recepţie, şef de secţie, asistentă-şef), psiholog etc.

Opţional, se pot prevedea cabinete de consultaţii, tratament şi pansamente, spaţii pentru informare, echipa tehnică, cercetare.”

27. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

28. În anexa nr. 3 „Dotări cu echipamente, aparatură şi consumabile ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la litera A, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. aparatură şi echipamente în sala de operaţii:

– aparat de anestezie performant cu echipamente aferente, console de anestezie, lămpi scialitice, masă de operaţii, acces nemijlocit la microscop operator, sistem de perfuzie rapidă şi încălzire a sângelui de tip level-1, acces nemijlocit la echipament chirurgical complet pentru efectuarea oricărui tip de intervenţie chirurgicală, echipament pentru recoltare grefe de piele liberă despicată şi conservare grefe de piele, brancard, aspirator chirurgical, lampă UV, monitorizare a parametrilor din sala de operaţii, mobilier, sistem de înregistrare, acces nemijlocit la echipament de intervenţie laparoscopic;”.

29. În anexa nr. 3 „Dotări cu echipamente, aparatură şi consumabile ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la litera A punctul 2, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) echipament complet în saloane (mobilier, console ATI, sistem de încălzire pacient, acces rapid la defibrilator, aspirator, nebulizator);”.

30. În anexa nr. 3 „Dotări cu echipamente, aparatură şi consumabile ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la litera A punctul 3, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) lame cuţit calibrat, dacă există în dotare;”.

31. În anexa nr. 3 „Dotări cu echipamente, aparatură şi consumabile ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la litera A, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. materiale sanitare consumabile pentru îngrijirea postarsură (recuperare) şi acces nemijlocit la echipamente necesare recuperării postcombustionale;”.

32. În anexa nr. 3 „Dotări cu echipamente, aparatură şi consumabile ale centrelor pentru arşi şi ale unităţilor funcţionale pentru arşi”, la litera A punctul 5, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) acces nemijlocit la echipamente necesare recuperării postcombustionale;”.

33. Anexa nr. 4 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

34. Anexa nr. 5 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

35. În anexa nr. 6 „Parcursul pacientului cu arsuri în interiorul sistemului medical adecvat vârstei – adult/pediatrie”, în tabel, coloana „Îngrijiri medicale” de la etapa de îngrijire în sistemul medical „Stadiul acut sau critic” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Necesită: Îngrijiri acordate în funcţie de tipul arsurii şi severitatea factorilor de risc asociaţi în: centru pentru arşi, unitate funcţională pentru arşi sau compartiment pentru arşi”.

36. Anexa nr. 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. -(1) Unităţile funcţionale de arşi aprobate/avizate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin au obligaţia ca până la data de 31 decembrie 2025 să se organizeze în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) Compartimentele de arşi aprobate/avizate până la intrarea în vigoare a prezentului ordin din cadrul secţiilor/compartimentelor de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă aflate în structura spitalelor de urgenţă au obligaţia de a se reorganiza ca unităţi funcţionale pentru arşi, cu respectarea prevederilor prezentului ordin, până la data de 31 decembrie 2025.

Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Încadrarea cu personal în structurile care asigură îngrijiri specializate pacienţilor cu arsuri grave
I. Centrul pentru arşi

Centrul pentru arşi funcţionează la nivel de secţie sau compartiment în cadrul secţiei de chirurgie plastică estetică şi microchirurgie reconstructivă în cadrul unor spitale de urgenţă şi va asigura continuitatea şi coordonarea îngrijirilor complexe pe care le impune bolnavul cu arsuri internat la acest nivel.

Centrul pentru arşi cuprinde între 5 şi 7 paturi de terapie intensivă (TI) pentru pacientul critic, în rezerve individuale, un număr cuprins între 5 şi 7 paturi de terapie intermediară şi îngrijire postoperatorie (TIIP) pentru pacientul care a depăşit faza critică şi minimum 5 paturi chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă.

La nivelul centrului pentru arşi se poate asigura o linie de gardă în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă şi o linie de gardă în specialitatea anestezie terapie intensivă.

Personalul centrului pentru arşi este format din:

a) medic şef de secţie sau medic coordonator – medic confirmat în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

b) asistent medical şef;

c) personal din specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă pentru bolnavii cu arsuri grave:

– minimum 4 medici în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

– 1 post asistent medical/1-2 paturi/tură;

– 1 post infirmieră la 1-2 paturi/tură;

– 2 posturi fiziokinetoterapeut;

– 2 posturi brancardier/tură;

– 1 post registrator medical;

d) personal din specialitatea anestezie şi terapie intensivă specializat în îngrijirea bolnavilor cu arsuri grave:

– minimum 4 posturi de medic confirmat în specialitatea anestezie şi terapie intensivă;

– 1 post de asistent medical/3 pacienţi cu epurare extrarenală, plasma exchange, dializă hepatică, schimburi gazoase extracorporeale; cu experienţă pentru astfel de tehnici;

– 1 post de asistent medical/1 pacient pentru efectuarea toaletei zilnice/a pansamentelor;

– 1 post de asistent medical pentru baia terapeutică;

– 1 post de infirmieră/1-2 paturi/tură;

– 1 post de îngrijitoare/tură;

e) alt personal din centru, după caz:

– 1 post de medic confirmat în specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie;

– 1 post de maseur;

– 1 post de kinetoterapeut/tură; activitatea se desfăşoară în 2 ture;

– 1 post de psiholog;

– 1 post de instructor de ergoterapie.

Dacă centrul pentru arşi asigură îngrijiri şi pentru copii, încadrarea va include medic confirmat în specialitatea pediatrie şi medic confirmat în specialitatea chirurgie pediatrică; pentru nou-născuţi/prematuri cu arsuri trebuie organizată o abordare distinctă care să includă medic confirmat în specialitatea neonatologie, asistentă medicală cu experienţă în neonatologie. Personalul trebuie să fie pregătit în managementul pacienţilor cu arsuri şi să existe o organizare distinctă pentru pediatrieneonatologie, după caz.

În perioade cu flux redus de pacienţi, medicul şef de secţie propune conducerii unităţii sanitare să redistribuie personalul în funcţie de nevoile şi de volumul de muncă din centru, acesta urmând să desfăşoare activitate, conform pregătirii profesionale, în secţiile/compartimentele de specialitate ale unităţii sanitare.

II. Unitatea funcţională pentru arşi

Unitatea funcţională pentru arşi se organizează la nivel de secţie sau la nivel de compartiment în cadrul secţiei de chirurgie plastică estetică şi microchirurgie reconstructivă în cadrul unor spitale de urgenţă şi va asigura continuitatea şi coordonarea îngrijirilor complexe pe care le impune bolnavul cu arsuri internat la acest nivel.

Unitatea funcţională pentru arşi cuprinde între 3 şi 5 paturi pentru pacienţii cu arsuri care au depăşit faza critică sau pacienţii cu arsuri de gravitate medie sau redusă, număr care poate fi mai mare în situaţii justificate prin adresabilitate, şi între 1 şi 3 paturi de terapie intensivă, organizate în rezerve individuale de izolare.

La nivelul unităţii funcţionale pentru arşi se poate asigura o linie de gardă în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă.

Personalul unităţii funcţionale pentru arşi este format din:

a) medic şef de secţie sau medic coordonator – medic confirmat în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

b) asistent medical şef;

c) personal din specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă pentru bolnavii cu arsuri grave:

– minimum 4 medici în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

– 1 post asistent medical/1-2 paturi/tură;

– 1 post infirmieră la 1-2 paturi/tură;

– 1 post fiziokinetoterapeut;

– 2 posturi brancardier/tură;

– 1 post registrator medical;

d) personal din specialitatea anestezie şi terapie intensivă specializat în îngrijirea bolnavilor cu arsuri grave:

– 1 post de medic confirmat în specialitatea anestezie şi terapie intensivă/2 paturi în zona cu paturi dependente de terapie intensivă;

– 1 post de asistent medical/4 pacienţi cu epurare extrarenală, plasma exchange, dializă hepatică, schimburi gazoase extracorporeale; cu experienţă pentru astfel de tehnici;

– 1 post de asistent medical/1 pacient pentru efectuarea toaletei zilnice/a pansamentelor;

– 1 post de asistent medical pentru baia terapeutică;

– 1 post de infirmieră/1-2 paturi/tură;

– 1 post de îngrijitoare/tură;

e) alt personal din unitatea funcţională, după caz:

– 1 post de kinetoterapeut/tură; activitatea se desfăşoară în 2 ture;

– 1 post de psiholog;

– 1 post de instructor de ergoterapie.

Dacă unitatea funcţională pentru arşi asigură îngrijiri şi pentru copii, încadrarea va include medic confirmat în specialitatea pediatrie şi medic confirmat în specialitatea chirurgie pediatrică; pentru nou-născuţi/prematuri cu arsuri trebuie organizată o abordare distinctă care să includă medic confirmat în specialitatea neonatologie şi asistentă medicală cu experienţă în neonatologie. Personalul trebuie să fie pregătit în managementul pacienţilor adulţi cu arsuri şi să existe o organizare distinctă pentru pediatrie-neonatologie, după caz.

În perioade cu flux redus de pacienţi, medicul şef de secţie propune conducerii unităţii sanitare să redistribuie personalul în funcţie de nevoile şi de volumul de muncă din unitatea funcţională pentru arşi, acesta urmând să desfăşoare activitate, conform pregătirii profesionale, în secţiile/compartimentele de specialitate ale unităţii sanitare.

III. Compartiment pentru arşi

Compartimentul pentru arşi se subordonează directorului medical şi va asigura continuitatea şi coordonarea îngrijirilor complexe pe care le impune bolnavul cu arsuri internat la acest nivel.

Compartimentul pentru arşi funcţionează cu un număr minim de 2 paturi destinate bolnavului cu arsuri.

Personalul compartimentului pentru arşi este format din:

a) medic coordonator – medic confirmat în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

b) asistent medical coordonator;

c) personal din specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă pentru bolnavii cu arsuri grave:

– 2 medici în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă;

– 1 post asistent medical/1-2 paturi/tură;

– 1 post infirmieră la 1-2 paturi/tură;

– 1 post fiziokinetoterapeut/kinetoterapeut;

– 1 post brancardier/tură;

– 1 post registrator medical.

În perioade cu flux redus de pacienţi, medicul coordonator al compartimentului pentru arşi propune conducerii unităţii sanitare să redistribuie personalul în funcţie de nevoile şi de volumul de muncă din compartimentul pentru arşi, acesta urmând să desfăşoare activitate, conform pregătirii profesionale, în secţiile/compartimentele de specialitate ale unităţii sanitare.

ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 476/2017)

Atribuţiile, activităţile şi serviciile desfăşurate la nivelul centrului pentru arşi

Centrul pentru arşi coordonează şi îngrijirile ambulatorii pentru pacienţi, asigurând şi conexiuni cu structurile care acordă servicii de recuperare şi readaptare funcţională specifică. Aceste servicii medicale pot fi asigurate în cadrul centrului pentru arşi sau pot fi asigurate în baza unor acorduri de colaborare cu alţi furnizori de servicii medicale.

Centrul pentru arşi:

a) contribuie la diminuarea mortalităţii şi morbidităţii asociate arsurilor grave prin suprafaţă, profunzime sau localizare şi asigură pacienţilor săi posibilitatea de a obţine cea mai bună calitate posibilă a vieţii;

b) oferă servicii specializate adaptate particularităţilor clinice ale acestor bolnavi: de terapie intensivă specializată şi chirurgie a plăgilor arse, microchirurgie reconstructivă;

c) coordonează activităţile efectuate pacientului, inclusiv pe cele care implică alte specialităţi medicale, paramedicale, mijloace tehnice specifice, elaborează planul terapeutic al fiecărui bolnav şi supervizează continuitatea îngrijirilor; în acest mod se asigură individualizarea îngrijirilor conform nevoilor identificate ale fiecărui pacient în parte;

d) asigură legătura pacientului cu reţeaua de asistenţă comunitară în vederea reintegrării socioprofesionale şi/sau transferul către unităţi din lanţul de îngrijiri medicale specifice diagnosticului şi stadiului de boală;

e) contribuie la cercetare-dezvoltare şi la diseminarea cunoştinţelor în acest domeniu.

Servicii acordate în centrul pentru arşi

Serviciile oferite în centrul pentru arşi sunt asigurate de personal pregătit în managementul bolnavilor cu plăgi prin arsură (pentru adulţi şi organizare distinctă pentru pediatrieneonatologie, după caz), astfel:

În profil chirurgical se impune efectuarea unor manevre complexe, dar nu exclusiv:

a) pansamente chirurgicale ale arsurilor superficiale şi profunde, până la cicatrizare;

b) excizia arsurilor profunde;

c) autogrefe cutanate (prelevate de la pacient)/expandări, alogrefe cutanate (prelevate de la donor);

d) xenogrefe cutanate (de origine animală), substituenţi dermici, culturi de epiderm;

e) lambouri cutanate, musculo-cutanate, pediculate sau libere;

f) fixatoare externe, decorticări osoase;

g) toată gama de intervenţii de microchirurgie reconstructivă.

Pentru eficientizarea gradului de utilizare a paturilor, în situaţia în care activitatea medicală din cadrul centrului o permite, acestea pot fi utilizate pentru a trata şi alte patologii specifice specialităţii chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, cu avizul medicului şef de secţie sau medicului coordonator, beneficiind de întreaga infrastructură a centrului.

În cadrul centrului, pentru rezervele individuale cu paturi pentru pacienţi critici se acordă îngrijiri specifice de terapie intensivă de categoria I, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare (suport avansat de funcţii vitale – respirator, hemodinamic, neurologic, digestiv), anestezie pentru toate clasele de risc anestezic, tehnici locoregionale ecoghidate, monitorizare multimodală de funcţii vitale intraoperator şi în terapie intensivă, prevenţie leziuni decubit, prevenţie şi control infecţii nozocomiale, recuperare precoce etc., după caz.

Centrul pentru arşi poate realiza transplant de piele şi poate deţine bancă de piele sau contract cu o bancă de piele, cu condiţia acreditării de către Agenţia Naţională de Transplant.

Centrul pentru arşi deţine ghiduri şi protocoale de triaj secundar şi terţiar, de transfer intra- şi interspitalicesc, de management al bolnavului cu arsură pentru toate etapele de evoluţie în interiorul sistemului medical.

Centrul pentru arşi va avea program de prevenţie/control infecţii nozocomiale propriu, care include: screening la internare în terapia intensivă, criterii de izolare, precauţii standard şi de contact (eventual şi pentru transmitere prin picături în caz de infecţie/colonizare respiratorie cu germeni gram negativi multirezistenţi), izolare (protectivă) în cameră individuală (rezervă) pentru arsuri > 20% şi personal dedicat; izolarea (de sursă) se impune şi pentru pacienţii cu infecţii sau colonizări cu microorganisme multirezistente; supraveghere activă a colonizării cu germeni multirezistenţi, igiena mâinilor – pentru a evita contaminarea încrucişată -, proceduri şi protocoale locale coordonate cu cele ale spitalului şi reglementările oficiale – respectate cu rigurozitate având în vedere riscul infecţios major la marii arşi, plan monitorizat de medicul epidemiolog al spitalului şi echipa de control infecţii din spital.

Centrul pentru arşi va avea program de recuperarereadaptare funcţională stabilit împreună cu medici de specialitate cu experienţă în domeniu, ataşat la planul terapeutic multidisciplinar al fiecărui bolnav aflat în evidenţa sa.

Centrul pentru arşi va avea program de control al durerii şi terapie paliativă – care să permită cea mai bună calitate a vieţii prin controlul simptomelor – atât pe durata spitalizării, cât şi conectat la servicii de paliaţie în afara centrului, cu procedurile şi protocoalele locale.

Centrul pentru arşi va deţine sistem de arhivare a datelor şi în format electronic (inclusiv arhivă foto).

La nivelul centrului pentru arşi se va organiza un program multidisciplinar de îmbunătăţire a performanţei, de care răspunde medicul şef de secţie sau medicul coordonator al centrului, care va include:

a) program educaţional pentru toate categoriile de personal implicat în activităţile centrului;

b) program educaţional pentru medici rezidenţi;

c) program de cercetare în domeniu;

d) analiza periodică a morbidităţii/mortalităţii – toate complicaţiile semnificative şi decesele vor fi analizate periodic şi documentate ca: „produse de boală” sau „cu potenţial de prevenţie” şi planul de măsuri pentru a putea fi evitate (acolo unde este cazul) – documentate în scris şi arhivată analiza finală;

e) întruniri multidisciplinare săptămânale de analiză a evoluţiei pacienţilor – vor participa medici din fiecare specialitate necesară la elaborarea planului terapeutic al pacientului şi monitorizarea acestuia;

f) analiza periodică a infecţiilor asociate asistenţei medicale, identificarea factorilor de risc, plan de măsuri;

g) audit anual care va include cel puţin: gravitatea arsurilor, mortalitate, incidenţa complicaţiilor, durata spitalizării;

h) analiza cantitativă – număr de internări, severitatea arsurilor, a patologiei comorbide, variaţii sezoniere, analiza activităţii de terapie intensivă;

i) analiza lunară a activităţii medicale din toate structurile implicate;

j) analiza calitativă a activităţii centrului (scale, fişe, liste de verificare, scoruri, indicatori – rata de complicaţii infecţioase şi noninfecţioase, de infecţii nozocomiale, durata ventilaţiei mecanice, diagnosticul leziunilor inhalatorii etc.).

Centrul pentru arşi asigură continuitatea şi calitatea îngrijirilor la bolnavii aflaţi în evidenţa centrului şi prin următoarele servicii:

a) terapie recreaţională pentru copii (spaţiu adecvat);

b) educaţia pacientului şi a familiei referitor la programul de recuperare/readaptare funcţională specific;

c) suport pentru familie şi cei apropiaţi pacientului;

d) elaborarea şi coordonarea planului de externare care cuprinde evaluări medicale periodice;

e) evaluarea nevoilor fizice, psihologice şi de dezvoltare ale pacientului, status vocaţional;

f) planificarea nevoilor viitoare de reabilitare şi de chirurgie reconstructivă, suport psihologic;

g) integrarea cu serviciile ambulatorii/medicul de familie/expertiza capacităţii de muncă;

h) internare temporară sau definitivă în unităţi de tip îngrijire cronică/hospice/paliaţie sau conexiunea cu asistenţa socială din zona de domiciliu a pacientului şi/sau servicii de îngrijire.

ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 476/2017)

Criterii de internare, reinternare, transfer/externare din centrul pentru arşi

Criteriile de internare în centrul pentru arşi sunt următoarele:

a) > 10% arsuri grad 2 (adulţi şi copii);

b) arsuri la faţă, scalp, mâini, picioare, organe genitale, perineu, articulaţii mari;

c) arsuri circumferenţiale indiferent de vârstă;

d) arsuri de grad 3, indiferent de suprafaţă;

e) arsuri electrice;

f) arsuri chimice;

g) arsuri cu suspiciune de leziuni ale căilor inhalatorii;

h) arsuri la pacienţi cu risc (copii cu vârsta sub 4 ani, cu rahitism, malnutriţie, boli metabolice, pacienţi în vârstă de peste 50 de ani, indiferent de suprafaţa arsă, şi la cei care au asociate boli generale – diabet, boli autoimune, insuficienţă cardiacă sau respiratorie ori renală, boli psihice);

i) arsuri asociate cu politraumatisme/traumatisme (sau convenţie/contract cu o unitate sanitară cu o structură adecvată pentru managementul acestor bolnavi);

j) pacienţi care necesită resuscitare în urma şocului consecutiv arsurii;

k) pacienţi care prezintă afecţiuni asociate arsurilor, precum necroliza toxică epidermică, fasceita necrozantă, sindromul stafilococic al pielii opărite, dacă suprafaţa afectată este de cel puţin 10% pentru copii şi vârstnici şi de cel puţin 15% pentru adulţi sau dacă există incertitudini legate de tratament.

Planificarea proactivă a îngrijirilor va fi făcută:

a) de la internare;

b) în funcţie de nevoile fiecărui pacient în parte, stabilite în urma evaluărilor multidisciplinare;

c) cu anticiparea etapelor ulterioare: la momentul stabilizării medicale, planul de readaptare precoce, orientarea în cadrul sistemului de îngrijiri ambulatorii în zona de domiciliu a pacientului şi modul în care centrul va superviza planul de îngrijiri;

d) vor fi precizate în planul terapeutic mecanismele de legătură şi comunicare;

e) orientare în cadrul sistemului de îngrijiri al bolnavului ars – criterii de referinţă, traseu.

Criteriile de internare în rezervele individuale cu paturi care sunt dependente de terapie intensivă pentru pacientul critic din cadrul centrului pentru arşi sunt următoarele:

a) adult cu arsură > 20% suprafaţă corporală;

b) leziune prin inhalare, cu sau fără necesar de ventilaţie mecanică;

c) pacienţi cu afectare severă, potenţial reversibilă, de funcţii vitale, dar cu potenţial letal;

d) pacienţi cu două sau mai multe disfuncţii de organ care pot conduce către o complicaţie ameninţătoare de viaţă;

e) pacienţi cu disfuncţie de unul sau mai multe organe, clinic manifeste, în prezent stabilizaţi;

f) pacienţi cu patologie comorbidă cronică ce le limitează activităţile zilnice şi alterare ameninţătoare de viaţă a funcţiei respiratorii/cardiocirculatorii;

g) pacienţi stabilizaţi, cu risc de deteriorare a funcţiei respiratorii/cardiocirculatorii ca impact al arsurii;

h) pacienţi în supraveghere postoperatorie cu necesar de ventilaţie mecanică şi/sau monitorizare intensivă de funcţii vitale şi/sau tratament, ca urmare a intervenţiei chirurgicale (pentru restul pacienţilor aflaţi în perioada postoperatorie se justifică internarea în salonul cu paturi care sunt dependente de TIIP după criteriile cuprinse în Ordinul ministrului sănătăţii, interimar, nr. 1.500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare).

Criteriile de externare din rezervele individuale cu paturi care sunt dependente de terapie intensivă pentru pacientul critic sunt următoarele:

a) pacientul nu mai are nevoie de monitorizare continuă cardiopulmonară (în medie se apreciază că pacienţii staţionează în rezerve individuale cu paturi care sunt dependente de terapie intensivă 0,5-1 zi/% de suprafaţă cutanată arsă);

b) la momentul transferului plăgile prin arsură sunt în mare parte vindecate, pacienţii tolerează nutriţia enterală (care le asigură întregul necesar caloric zilnic) şi au început planul de recuperare-readaptare; planul terapeutic zilnic presupune schimbarea zilnică a pansamentelor şi 1-2 şedinţe de reabilitare. În afara complicaţiilor, pacienţii rămân internaţi în medie 1-4 săptămâni după externare, după nevoile funcţionale ale fiecăruia.

Criterii de transfer din rezervele individuale cu paturi care sunt dependente de terapie intensivă, în structura de recuperare-readaptare funcţională:

a) plăgile sunt închise fără afectare funcţională semnificativă prin contractură;

b) pacientul primeşte şi tolerează enteral necesarul caloric zilnic;

c) din punctul de vedere al programului de recuperare, pacientul este independent.

Dacă nu există dizabilităţi funcţionale induse de arsură, pacientul poate fi externat la domiciliu, fără să mai fie nevoie să treacă printr-o unitate de recuperare.

În cazul unităţilor funcţionale pentru arşi ce se regăsesc în cadrul unor spitale complexe, multidisciplinare şi beneficiază de dotări specifice îngrijirii arşilor gravi, cu posibilitatea de internare a pacienţilor critici în rezerve individuale cu paturi care sunt dependente de terapie intensivă, se pot interna/externa/transfera pacienţi în acord cu criteriile mai sus menţionate.

Criterii de reinternare în centrul pentru arşi:

a) necesită chirurgie reconstructivă;

b) necesită chirurgie estetică;

c) prezintă deteriorarea stării generale şi necesită o evaluare medicală extensivă care nu poate fi făcută în ambulator.

Criterii de orientare către structuri care acordă servicii de reabilitare medicală:

a) persoane cu vârsta de peste 18 ani şi adolescenţi cu caracteristici somatice de adulţi care prezintă, ca urmare a arsurilor grave, dizabilităţi importante care limitează activitatea şi restricţionează participarea;

b) arsură în zone de risc – regiuni mobile, cap, faţă, organe genitale;

c) pacientul necesită intervenţii complexe cu utilizarea platoului tehnic complex folosit pentru marii arşi;

d) starea pacientului impune prezenţa unei echipe multidisciplinare specializate;

e) pacienţii care nu au atinse zonele de risc menţionate anterior, dar necesită monitorizarea stării generale şi nu mai prezintă criterii de internare în centrul de reabilitare medicală postacută pot fi transferaţi într-o structură de medicină fizică şi de reabilitare.