Spitalul Județean Timișoara continuă să își extindă serviciile pentru a răspunde nevoilor pacienților care necesită recuperare medicală după afecțiuni grave, accidente vasculare cerebrale, traumatisme severe sau intervenții chirurgicale complexe, potrivit Agerpres. Astfel, unitatea sanitară va deschide un centru de recuperare la Lovrin, în apropiere de oraș, ce va deveni funcțional în următorii doi-trei ani, cu scopul de a oferi tratamente de recuperare complete, inclusiv utilizarea apelor geotermale locale, adjuvante în procesul de vindecare.

„Centrul medical de recuperare de la Lovrin este unul din cele două proiecte pe care le-am câștigat, recent, pe linia de finanțare România-Ungaria și va fi parte a secției externe a Spitalului Județean. Este un obiectiv de o utilitate și importanță deosebite, pentru că domeniul recuperării medicale este deficitar în România și aceasta reprezintă totdeauna o provocare pentru un spital mare de urgență, așa cum este spitalul nostru. Tratăm pacienți cu diverse patologii serioase, grave, dar în momentul când a depășit faza acută, avem mari probleme să găsim un loc unde să poată beneficia de tratamentul de recuperare. (…) E foarte greu să faci o statistică privind numărul celor care ‘sunt pierduți funcțional, invalizi’ în urma unor probleme de sănătate, dar putem spune fără îndoială că în lipsa unei recuperări adecvate, categorii întregi de patologii vor fi afectate, vor fi condamnate să rămână cu sechele care altfel puteau fi evitate”, a declarat managerul Spitalului Județean Timișoara, prof. dr. Dorel Săndesc.

Recuperarea medicală este crucială pentru pacienții care au suferit traumatisme severe, accidente vasculare cerebrale, dar și pentru cei cu afecțiuni cardiace sau reumatismale. „Este vorba de pacienți cu traumatisme severe, la orice nivel, de la traumatism cranio-cerebral, toracic, până la membre. Toți au nevoie de recuperare, că este paralizat, că nu mai poate respira bine, că are musculatura atrofiată după o internare de luni de zile. Recuperarea îi pune pe picioare la propriu și la figurat și am văzut diferențele în practica noastră. Pacienți care au ajuns la un serviciu de recuperare au venit refăcuți miraculos aproape, pe când cei care nu beneficiază de asta sunt condamnați la suferință mai mare, la dependență socială mai mare și la suferință mai mare pentru societate”, a explicat Săndesc.

Centrul medical de recuperare de la Lovrin va fi construit de la zero și va include facilități moderne pentru tratamente de recuperare. Acesta va dispune de 40 de paturi pentru internare, un centru de tratament ambulatoriu, o piscină exterioară cu acoperire retractabilă și spații administrative. De asemenea, vor fi prevăzute facilități pentru recuperare psihologică, esențială pentru pacienții care au suferit traume grave. „Vom avea diverse servicii de kinetoterapie, electroterapie, cultură fizică medicală, hidroterapie, masaj, psihoterapie, se va asigura un complex de servicii pentru pacienții care se vor adresa sau care vor fi internați în acest centru”, a menționat dr. Dorel Săndesc.

În plus, centrul va valorifica resursele geotermale din zona Lovrin, un element important în procesul de recuperare. Apa geotermală extrasă de la 2.000 de metri adâncime, la o temperatură de până la 92 de grade Celsius, va fi utilizată pentru tratamentele specifice, precum cele pentru reumatismul degenerativ, articular sau sechelele neurologice.

„Durata de recuperare este prevăzută în contractele cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiș. Există prevederi care permit plata serviciilor de recuperare. Se plătește pe zi de spitalizare până la un număr de 30 de zile. Această durată poate fi discutată atunci când este un caz deosebit sau pacientul poate beneficia de mai multe internări, când este cazul. Important este că avem aceste servicii în contractul cu CJAS, deci le vom putea activa foarte, foarte ușor”, a adăugat managerul.

Investiția totală pentru construirea centrului se ridică la 43 de milioane de lei, iar finalizarea acestuia va adresa nevoia urgentă de locuri pentru recuperare medicală din zona vestică a României. Centrul va prelua pacienți nu doar din Spitalul Județean Timișoara, dar și din Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare și Spitalul „Dr. Karl Diel” Jimbolia, fiind amplasat strategic la jumătatea distanței între aceste unități medicale.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătății Orale, marcată pe 20 martie, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a atras atenția asupra importanței sănătății orale, subliniind impactul acesteia asupra sănătății generale a populației, informează Agerpres. Sănătatea orală nu se rezumă doar la un zâmbet estetic, ci are implicații semnificative asupra afecțiunilor sistemice, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, problemele respiratorii și declinul cognitiv.

Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Florin Lăzărescu, a declarat, cu ocazia acestui eveniment: „Sănătatea orală trebuie să fie recunoscută ca un pilon fundamental al sănătății generale și o prioritate în politicile de sănătate publică. Vorbim despre impactul real pe care sănătatea orală îl are asupra longevității și calității vieții fiecărei persoane. Educația, prevenția și accesul la îngrijiri medicale stomatologice sunt esențiale pentru reducerea bolilor orale și a complicațiilor asociate. Un simplu control stomatologic regulat poate preveni tratamente costisitoare și poate asigura un standard de viață mai ridicat pentru pacienți. CMSR își reafirmă angajamentul în direcția promovării unui sistem stomatologic mai accesibil, mai eficient și mai orientat spre prevenție.”

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor Stomatologi, România se confruntă cu o mare discrepanță între numărul de medici stomatologi și cei care au contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici stomatologi, doar 5.976 au contracte cu CNAS, ceea ce reprezintă mai puțin de 30% dintre aceștia, oferind servicii decontate de stat.

Situația este și mai îngrijorătoare în mediul rural, unde doar aproximativ 1.500 de medici stomatologi au contracte cu CNAS, deservind o populație de peste 9,6 milioane de locuitori. Aceasta înseamnă că, în medie, un medic stomatolog trebuie să acopere nevoile a peste 6.400 de pacienți, ceea ce face accesul la îngrijiri stomatologice mult mai dificil.

Totodată, România continuă să ocupe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește frecvența vizitelor la medicul stomatolog, ceea ce subliniază nevoia urgentă de măsuri suplimentare pentru prevenția afecțiunilor orale și creșterea accesibilității serviciilor stomatologice.

„Începând cu anul 2025, bugetul alocat de CNAS pentru servicii stomatologice a fost majorat cu 15%, ajungând la aproximativ 500 de milioane de lei, însă această sumă acoperă doar 6 – 7% din necesarul real, estimat la peste 5,3 miliarde de lei anual,” a explicat sursa citată, evidențiind discrepanțele între nevoile reale ale populației și resursele financiare alocate.

De asemenea, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Orale, Colegiul Medicilor Stomatologi din România va organiza o ședință a Consiliului Național, în cadrul căreia vor fi discutate aspecte esențiale ale reglementării activității stomatologice. Printre subiectele importante pe ordinea de zi se numără adoptarea unui nou Cod deontologic, reglementarea publicității în stomatologie, clarificarea normelor de comunicare profesională și întărirea standardelor etice, cu scopul de a proteja și informa corect pacienții.

În ceea ce privește sănătatea orală a românilor, studiul național de sănătate orală 2024 realizat de CMSR relevă date alarmante: 66% dintre copii și 64% dintre adulți suferă de carii dentare cavitare, 35% dintre copii și 57% dintre adulți au inflamație gingivală, iar 73% dintre adulți suferă de edentații neprotezate. Aceste statistici reflectă nevoia urgentă de educație, prevenție și tratament corespunzător pentru a îmbunătăți starea de sănătate orală a populației.

În pofida acestora, 80% dintre adulți preferă automedicația în locul unui consult de specialitate, iar 92% consideră consulturile stomatologice regulate esențiale, însă doar 44% au fost la un control în ultimul an.

La Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani, pacienții care necesită proteze pentru genunchi și șold se confruntă cu o perioadă lungă de așteptare, de până la un an și jumătate, din cauza numărului mare de solicitări și a unui buget limitat pentru astfel de intervenții, transmite Agerpres. Potrivit șefului Secției de Ortopedie, medicul Radu Malancea, protezările sunt finanțate printr-un program național, iar statul acoperă costurile, ceea ce determină o cerere foarte mare. „E o avalanșă de cerințe. Foarte multă lume suferă de genunchi care trebuie protezați”, a declarat Malancea.

În fiecare lună, Secția de Ortopedie primește un buget de 80.000 de lei pentru proteze la genunchi și șold, dar acest lucru nu este suficient pentru a satisface cerințele pacienților. „La mine se așteaptă un an și jumătate pentru proteze. Omul, dacă nu este mulțumit și spune că stă prea mult, automat se duce în regim privat și plătește intervenția chirurgicală”, a explicat medicul Malancea.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat, miercuri, un apel de proiecte pentru finanțarea campaniilor de informare, educare și servicii medicale de screening pentru virusurile hepatice B și C, în cadrul Programului Sănătate. Bugetul total alocat acestui apel este de 32 milioane euro.

„Sănătatea persoanelor infectate cu virusurile hepatice B și C este profund afectată, pacienții având șansa la o viață mai bună doar dacă tratamentul este început din stadii incipiente ale bolii. Tocmai din acest motiv vom finanța din bani europeni proiecte în valoare de 32 milioane euro care vor contribui la ținta de eliminare a hepatitelor virale. Concret, peste 134.000 de persoane vor fi informate, iar din acestea peste 107.000 vor beneficia de screening”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Virusurile hepatice B și C reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea unei forme de cancer hepatic, iar România s-a alăturat altor state pentru a atinge obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății de a elimina hepatitele virale până în 2030. MIPE subliniază că apelul este lansat în acest context important al sănătății publice, care necesită măsuri de prevenire și tratament timpurie.

Cine va beneficia de proiectele de screening?

Potrivit MIPE, proiectele vor viza mai multe categorii de persoane vulnerabile. Astfel, vor beneficia de screening persoanele vulnerabile precum cele cu dizabilități/invalidități, cu probleme de sănătate mintală, din minoritățile etnice defavorizate (ex. cetățeni români aparținând minorității rome), migranți/refugiați, persoane infectate cu HIV/SIDA, persoane din căminele de bătrâni/cămine spital, persoane din centre de plasament/sistemul de protecția copilului, victime ale violenței domestice și ale traficului de ființe umane. De asemenea, vor beneficia și persoanele defavorizate socio-economic, cum sunt cele fără adăpost, neasigurate, care beneficiază de venitul minim de incluziune, care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau fără facilități sanitare, șomeri, angajați din familii în care venitul per membru de familie este sub salariul minim pe economie și persoanele care locuiesc în comunități marginalizate.

Care sunt categoriile care pot depune proiecte?

MIPE precizează că vor putea depune proiecte spitale publice cu competențe în diagnosticarea, stadializarea și tratamentul bolilor hepatice cronice, precum și universități publice de Medicină și Farmacie. Acestea vor putea implementa proiectele în parteneriate cu alte entități relevante, cum ar fi unități sanitare publice care furnizează servicii medicale, universități și ONG-uri cu experiență relevantă în domeniu.

Detalii despre depunerea proiectelor

Proiectele pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS2021, în perioada 21 martie 2025 – 16 iunie 2025.

Sibiu este, în perioada 19-22 martie 2025, gazda celei de-a noua ediții a Congresului Național de Psihiatrie, la care participă peste o mie de specialiști din domeniul sănătății mintale din România și din străinătate, conform Agerpres. Evenimentul are loc la Hotel Ramada Sibiu și este organizat de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), în colaborare cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Medicină.

„Consiliul Județean Sibiu este partener al Congresului Național de Psihiatrie 2025, un eveniment de referință în domeniul sănătății mintale din România, care se va desfășura în perioada 19-22 martie 2025, la Hotel Ramada Sibiu”, se menționează în comunicatul de presă al Consiliului Județean Sibiu.

Tema acestui congres este „Inovația în psihiatrie: punte între tradiție și evoluție”, iar printre momentele importante se numără festivitatea de deschidere, programată pentru miercuri, 19 martie 2025, ora 18:00, la Sala Thalia a Filarmonicii de Stat Sibiu.

La eveniment vor lua cuvântul personalități de renume internațional, printre care fostul director al Diviziei de Sănătate Mintală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prof. Univ. Dr. Norman Sartorius, fosta președintă a Asociației Europene de Psihiatrie, prof. Univ. Dr. Silvana Galderisi, și academicianul prof. Univ. Dr. Mircea Lăzărescu, primul președinte al Asociației Psihiatrice Române. De asemenea, vor mai vorbi președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), șef lucrări univ dr. Ana Giurgiuca, și președintele Congresului Național de Psihiatrie 2025, conf. Univ. Dr. Ciprian Băcilă.

Pentru a obține rezultate relevante și corecte în urma analizelor de sânge, este important să respectăm câteva reguli simple, pe care Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu le recomandă pacienților înainte de recoltarea sângelui.

Printre principalele recomandări se numără:

• Post alimentar: În majoritatea cazurilor, se recomandă ca pacienții să nu consume alimente cu 8-12 ore înainte de recoltare. Apa este permisă, însă sucurile, cafeaua și ceaiul trebuie evitate.
• Hidratare adecvată: Consumul unei cantități suficiente de apă ajută la o recoltare mai ușoară, facilitând vizualizarea venelor.
• Evitați efortul fizic intens: Activitatea fizică intensă înainte de analize poate influența anumite parametri sanguini, așadar este recomandat să evitați exercițiile fizice intense cu câteva ore înainte de recoltare.
• Fără alcool și fumat: Alcoolul și fumatul pot altera rezultatele analizelor, fiind recomandat să le evitați cu cel puțin 24 de ore înainte de recoltare.
• Consult medical: Dacă urmați un tratament medicamentos, întrebați medicul dacă este necesar să întrerupeți administrarea unor medicamente înainte de recoltare.

Respectarea acestor reguli simple contribuie la obținerea unor rezultate corecte și relevante, esențiale pentru diagnostic și tratament.

Pentru mai multe informații, pacienții sunt încurajați să ia legătura cu medicul lor curant.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat, recent, informații detaliate privind concediile medicale și plățile suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru anul 2024, ca răspuns la solicitările primite din partea mass-media.

Situația concediilor medicale în 2023 și 2024

În anul 2024, au fost emise 3.206.170 de certificate medicale, comparativ cu 3.385.466 în 2023. De asemenea, numărul zilelor de concediu medical suportate din FNUASS pentru persoanele juridice a fost de 7.150.903 zile, în scădere față de 8.104.084 zile în 2023. În schimb, pentru persoanele fizice, numărul zilelor de concediu medical suportate din FNUASS a scăzut semnificativ la 168.478 zile, față de 256.181 zile în 2023.

Diferența între concediul medical și certificatul de concediu medical

CNAS subliniază că noțiunea de concediu medical nu este sinonimă cu certificatul de concediu medical. Un concediu medical poate implica mai multe certificate emise (unul „inițial” și mai multe „în continuare”), în funcție de evoluția afecțiunii și de durata acestuia. De exemplu, pentru un concediu de sarcină și lăuzie, care are o durată totală de 126 de zile calendaristice, se emit minimum 5 certificate de concediu medical.

Concediul medical și plata acestuia

Nu toate zilele de concediu medical sunt suportate din FNUASS. Conform articolului 12 din OUG nr. 158/2005, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, conform Legii nr. 136/2020.

Top 10 coduri de boală pentru care s-au emis certificate medicale în 2024

CNAS a prezentat și cele mai frecvente afecțiuni pentru care s-au emis certificate medicale în 2024, precum:

1. 995 – Persoane ce se adresează serviciilor de sănătate pentru motive legate de reproducție – 4.591.905 zile
2. RM – Risc maternal – 863.044 zile
3. 124 – Tumora malignă a sânului – 777.569 zile
4. 651 – Alte atingeri ale discurilor intervertebrale – 685.886 zile
5. 931 – Fractură (membru inferior) – 545.892 zile
6. 921 – Fractură (membru superior) – 356.087 zile
7. 932 – Luxație, entorsă și întindere de ligamente ale articulației – 285.770 zile
8. 479 – Infarct cerebral – 270.761 zile
9. 653 – Dorsalgii – 266.722 zile
10. 014 – Tuberculoza aparatului respirator – 254.099 zile

Obligațiile de plată pentru indemnizațiile de concedii medicale

În ceea ce privește obligațiile de plată pentru indemnizațiile de concediu medical, CNAS raportează următoarele sume pentru 2023 și 2024:

• În 2023, obligațiile de plată la începutul anului erau de 2,6 miliarde lei, iar plățile realizate în limita bugetului aprobat au fost de 3,7 miliarde lei, lăsând o valoare a obligațiilor restante la sfârșitul anului de 3,4 miliarde lei.
• În 2024, obligațiile de plată la începutul anului erau de 3,4 miliarde lei, iar plățile realizate au fost de 4,0 miliarde lei, cu obligații restante de 4,1 miliarde lei la sfârșitul anului.

Pentru 2025, CNAS estimează că obligațiile de plată vor ajunge la 4,2 miliarde lei, față de un buget aprobat de 4,5 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025.

Reprezentanții medicilor din spitalele publice din România cer ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, să aplice legea referitoare la plata corespunzătoare a orelor de gardă, semnalând un conflict deschis cu autoritățile din domeniul sanitar, informează news.ro. Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului și, pentru cunoaștere, premierului Marcel Ciolacu, aceștia acuză că drepturile lor salariale sunt încălcate, în contextul în care plata gărzilor se face pe baza veniturilor din anul 2018.

„Nu vă impunem să rămâneţi în funcţie, Ministerul Sănătăţii nu este Spital de Urgenţă, dar aşteptăm demisia dvs. dacă nu aveţi un rezultat favorabil”, este mesajul ferm transmis de medicii care fac gărzi, adresat ministrului Rafila.

Medicii susțin că, de-a lungul ultimilor șapte ani, autoritățile au utilizat diverse „artificii” pentru a împiedica plata corectă a gărzilor, iar acest lucru a dus la o situație injustă, în care veniturile pentru gărzile efectuate nu reflectă realitatea economică actuală. Ei își exprimă nemulțumirea față de faptul că salariile din 2018 continuă să fie baza de calcul, deși salariile medicilor și ale altor angajați din sistemul de sănătate au fost ajustate de-a lungul anilor.

„La momentul investirii Guvernului României, aţi depus jurământul de credinţă că veţi respecta Constituţia şi legile ţării. Dar cum să respectaţi legislaţia, dacă nici nu o cunoaşteţi sau nu recunoaşteţi că Executivul are menirea să o aplice, inclusiv dumneavoastră din poziţia de ministru al Sănătăţii? Bănuim că aveţi un Departament Juridic la Ministerul Sănătăţii de unde trebuia să fiţi informat şi să nu ieşiţi la conferinţa de presă de la Craiova din data de 04.03.2025 dezinformând presa. Nimic din ce aţi expus despre plata orelor de gardă nu se poate susţine cu excepţia că se face conform salariilor din 2018 din cauza legislaţiei muncii”, se menționează în scrisoarea medicilor.

De asemenea, aceștia subliniază faptul că măsurile adoptate în ultimii doi ani în privința salarizării nu au adus beneficii semnificative medicilor, care au obținut doar o creștere de aproximativ 13%, comparativ cu majorările considerabile de 40% acordate asistenților medicali.

Medicii critică faptul că ora de gardă efectuată în cadrul normei de bază este plătită la nivelul salariului de bază actual, iar orele de gardă efectuate pe baza Contractelor Individuale de Muncă cu Timp Parțial sunt remunerate mult mai puțin. În acest context, aceștia spun că au fost aplicate „artificii” pentru a evita plata corectă a gărzilor, în funcție de salariul de bază aflat în plată.

Reprezentanții medicilor îi reamintesc ministrului Rafila că, în conformitate cu legislația muncii, medicii angajați cu timp parțial beneficiază de aceleași drepturi ca și cei cu normă întreagă, iar această lege trebuie respectată în totalitate.

„Vă atenţionăm că niciun medic nu poate fi obligat să continue această activitate profesională în linie de gardă cu acordarea plăţii la nivelul actual şi noi, medicii, putem ieşi din această situaţie umilitoare prin demisii şi atunci veţi putea să oferiţi aceste ore de gardă şi să apelaţi la alţi medici din state membre sau nemembre ale Uniunii Europene”, transmit medicii, subliniind că, în cazul în care problema nu va fi rezolvată rapid, nu vor ezita să părăsească sistemul de sănătate.

Medicii solicită ca ministrul Sănătății să ia măsuri imediate pentru rezolvarea acestei situații, până la plata drepturilor salariale pentru luna martie 2025.

Perioada 18-21 martie 2025 marchează Săptămâna de Conștientizare a Specialității de Genetică Medicală, un demers propus de Asociația “American College of Medical Genetics and Genomics”. Această săptămână este un moment dedicat creșterii conștientizării rolului esențial al geneticii medicale în domeniul sănătății, de la diagnosticarea bolilor genetice, până la dezvoltarea tratamentelor personalizate pentru pacienți.

Genetica medicală a devenit din ce în ce mai importantă în medicină, datorită progreselor tehnologice care permit analiza detaliată a ADN-ului uman. Specialitatea joacă un rol crucial în identificarea riscurilor pentru afecțiuni cronice, precum cancerul și bolile cardiovasculare, dar și în dezvoltarea unor strategii de tratament și prevenție mai eficiente și personalizate, adaptate fiecărui pacient.

În România, genetica medicală este într-o continuă dezvoltare, iar consultațiile de genetică medicală decontate de CNAS sunt disponibile gratuit cu bilet de trimitere. Unele teste genetice sunt deja decontate prin programele naționale sau prin CNAS, iar această listă se preconizează a se extinde în anii următori. Colaborarea între medicii geneticieni și ceilalți specialiști medicali este esențială în diagnosticarea afecțiunilor genetice, multe dintre acestea fiind încadrate în categoria bolilor rare sau a predispozițiilor genetice, în special în cazurile de cancere ereditare.

În laboratorul de genetică medicală, specialiștii colaborează interdisciplinar pentru a oferi un diagnostic genetic complet. Acesta este realizat de o echipă multidisciplinară formată din medici geneticieni, biologi, bioinformaticieni și alți profesioniști din domeniu.

Săptămâna de conștientizare a geneticii medicale este un prilej de a înțelege mai bine impactul acestei specialități asupra sănătății și de a celebra realizările profesioniștilor din acest domeniu. La mulți ani tuturor celor implicați în genetică și medicină genomică!

Luna martie ne aduce, în mod neașteptat, o perioadă cu temperaturi scăzute și viscol, fapt care crește riscurile de sănătate, avertizează Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu. Deși ne așteptam la soare și flori, iarna își face simțită prezența, iar aceasta poate duce la diverse accidente și afecțiuni ale sănătății.

În acest context, specialiștii din cadrul spitalului recomandă să respectăm câteva măsuri preventive pentru a evita ajungerea la Unitatea de Primiri Urgențe:

1. Atenție la alunecări! Trotuarele pot fi foarte periculoase, mai ales când sunt acoperite cu gheață. Se recomandă încălțăminte cu talpă aderentă pentru a preveni căzăturile.

2. Îmbrăcați-vă corespunzător! Temperaturile scăzute pot favoriza virozele și chiar hipotermia. Persoanele vulnerabile, precum copiii și vârstnicii, trebuie să fie deosebit de atenți la îmbrăcăminte și protecție termică.

3. Evitați efortul brusc! Dacă trebuie să deszăpeziți mașina sau trotuarul, este important să faceți pauze și să nu suprasolicitați inima.

4. Fiți prudenți la volan! Frigul poate cauza formarea de polei pe drumuri, iar frânarea bruscă crește riscul accidentelor. Este important să conduceți cu prudență și să adaptați viteza condițiilor meteo.

5. Preveniți răceala și gripa! Schimbările bruște de temperatură pot afecta sistemul imunitar. Hidratarea corespunzătoare și suplimentele de vitamina C sunt esențiale pentru a preveni răcelile.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu le recomandă tuturor să aibă grijă de sănătatea lor în aceste zile de iarnă prelungită și să nu neglijeze măsurile de protecție. Stați la căldură, îmbrăcați-vă corespunzător și bucurați-vă de „spectacolul” pe care natura ni-l oferă!