Un bufet de pe litoral a fost inchis, unui fast-food i-a fost suspendata activitatea, iar 24 de unitaţi au fost amendate cu peste 200.000 de lei in ultima saptamana de inspectorii Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Totodata, au fost confiscate şi retrase de la vanzare 151 de kilograme de produse alimentare improprii consumului uman, care vor fi neutralizate.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, seria controalelor in unitaţile amplasate in cele sapte zone de interes turistic – Navodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – a continuat şi in saptamana 19-25 august.

Astfel, medicii veterinari oficiali care activeaza in cadrul Comandamentului Sezon Estival 2019, au verificat 215 unitaţi, respectiv: 146 unitaţi de alimentaţie publica, sapte pizzerii, o cantina, 11 laboratoare cofetarie patiserie, doua patiserii, 45 de magazine alimentare, un supermarket şi o toneta de ingheţata.

in urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:

– comercializarea directa catre consumatorul final a produselor alimentare in spaţii neaprobate sanitar veterinar;

– ambalarea şi etichetarea necorespunzatoare a produselor alimentare, in vederea depozitarii şi valorificarii, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei in vigoare;

– condiţii necorespunzatoare de igiena in spaţiile de producţie;

– depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare;

– nemenţinerea 48 de ore a probelor de preparate culinare;

– folosirea ambalajelor, ustensilelor, recipientelor şi utilajelor in stare insalubra.

Pentru abaterile de la legislaţia sanitara veterinara şi pentru siguranţa alimentelor, 24 de unitaţi, respectiv  9 restaurante, 4 unitaţi tip fast – food, 3 unitaţi tip bufet, 2 magazine alimentare, un bar, 2 pizzerii, 2 snack baruri şi un laborator cofetarie patiserie, au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi in valoare de 225.000 de lei.

De asemenea au fost confiscate şi retrase de la vanzare 151 de kg de produse alimentare improprii consumului uman, produse care au fost dirijate catre o unitate de neutralizare.

Totodata, au fost emise o ordonanţa de interzicere a activitaţii pentru o unitate tip bufet şi o ordonanţa de suspendare temporara a activitaţii pentru o unitate de tip fast food.

inca o victima a tragediei de la Sapoca a murit. Este vorba despre o femeie, transferata la Spitalul Universitar din Capitala. „Pacienta avea 79 de ani si suferise o interventie chirurgicala complexa, pe toata perioada tratamentului a fost in stare grava, intubata, instabila hemodinamic, ventilata mecanic”, se arata intr-un comunicat transmis de Ministerul Sanatatii. Bilantul mortilor de la Sapoca ajunge astfel la sase.

Doi raniti, in continuare in stare grava

Barbatul  internat la Sfantul Pantelimon este in continuare in stare grava, in coma profunda, intubat. Tot grava se mentine si starea pacientului internat la Spitalul Floreasca. „Cu toate ca sedarea a fost oprita, coma nu s-a superficializat. Prezinta pusee severe de hipertensiune arteriala si stari febrile. Prin lipsa de progres clinic, sansele pacientului scad progresiv”, transmite Ministerul Sanatatii. 

Exista insa si vesti bune. O pacienta de la Sapoca internata la Spitalul Universitar este in stare stabila. Femeia a fost transferata inca de saptamana trecuta in sectia de neurochirurgie. Totodata, doi dintre ranitii de la Bagdasar Arseni au o evolutie pozitiva, iar cel de-al treilea este programat astazi pentru operatie. De asemenea,  vineri, o pacienta care era internata  Spitalul Sfantul Pantelimon  a fost transferata  la Spitalul Judetean Buzau- sectia Neurologie.

Ministerul Sanatatii va primi, in urmatorii trei ani, de la Uniunea Europeana, aproximativ 22 milioane de lei de pentru implementarea mai multor masuri care vizeaza cresterea gradului de vaccinare in Romania.

“Am depus in cadrul Programului Operational Capacitate Administrativa (POCA), 7 proiecte de interes major pentru sistemul sanitar in acord cu Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020. Am primit aprobare pentru primul proiect prin care urmarim sa crestem gradul de acoperire vaccinala in tara”, a scris Sorina Pintea pe Facebook.

Potrivit Ministerului Sanataţii, cu banii primiţi de la Uniunea Europeana pentru implementarea primului proiect finanţat va fi elaborata Strategia Naţionala de Vaccinare, inclusiv Planul de acţiuni aferent acesteia şi va fi consolidat un sistem de monitorizare a acestora.

De asemenea, va fi imbunataţita capacitatea instituţiilor din sistemul de sanatate pentru completarea şi accesul in timp real la informaţii privind stadiul vaccinarii pentru populaţie şi stocurile disponibile. 20 de judeţe identificate ca fiind prioritare vor fi dotate cu camere frigorifice pentru pastrarea stocurilor de vaccin, cu maşini şi servicii de curierat pentru transport vaccin.

Mai mult, va fi dezvoltat şi Registrul Electronic Naţional de Vaccinari, prin crearea, in secţiunile de management al stocurilor de vaccin existente la direcţiile de sanatate publica, a unui modul de calcul valoric al acestor stocuri.

in cadrul proiectului, personalul din Ministerul Sanataţii şi din structurile cu responsabilitaţi in dezvoltarea şi punerea in aplicare a politicilor şi programelor de vaccinare şi imunizare va fi instruit şi va fi derulata o campanie de informare şi conştientizare a importanţei vaccinarii.

Pacientii cu sevraj la alcool necesita o monitorizare foarte atenta, deoarece sunt imprevizibili. in numai un minut pot trece de la calm la cea mai puternica agitatie. Ce trebuie facut pentru a preveni situatii dramatice, in care pacientul poate deveni un pericol pentru el si pentru cei din jur, dar si ce impedimente exista ne-a explicat dr. Dan Rosca, medic primar psihiatru, seful Sectiei XVI Dezintoxicare de la Spitalul de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” Bucuresti.  

– Avand in vedere faptul ca pacientii cu sevraj la alcool sunt imprevizibili, cum trebuie procedat in cadrul spitalului?

Dan Rosca: in spitalele noastre, atat alcoolismul, cat si toxicomaniile (adica dependentele de droguri) sunt tratate in serviciile de psihiatrie. in alte tari exista servicii speciale pentru alcoolici si toxicomani.

Specializarea ar fi utila datorita faptului ca – nu ca noi n-am putea trata, tratam si noi bine – ai avea acelasti tip de pacient si ai avea un personal foarte antrenat pentru ce trebuie sa faca. Foarte atent, prin faptul ca trateaza mereu acelasi tip de pacienti, prin faptul ca are deja o experienta, prin instruirea periodica. Foarte antrenat sa sesizeze anumite lucruri premonitorii. Omul e linisit, calm, dar zice: “stiti, eu m-am internat alaltaieri”. Tu stii sigur ca el s-a internat azi dimineata. E ceva care scartaie. Cum zic eu cu asistentul meu pe sectia mea, “domn’ Gigel, vezi ca asta la noapte o face lata”. Sigur o sa intre in sevrajul acela urat, in care n-o sa mai stie nimic despre el. Pentru ca noaptea lucrurile astea se agraveaza si se amplifica si atunci, de obicei, e un moment foarte dificil.

Reluand putin ideea, pacientul este primit. Chiar daca sevrajul pare banal, trebuie sa fii foarte atent. Peste zi, daca l-ai primit dimineata, sa notezi semnele care ar putea sa anunte ceva mai dramatic, sa avertizezi tura de dupa-amiaza, dupa ce pleaca medicul acasa, sa fie la fel de atenta asupra acelor semen.  Obligatoriu, peste noapte, tura de noapte trebuie sa efectueze o supraveghere foarte atenta si cvasipermanenta a acestor pacienti, care sunt imprevizibili. Imprevizibilitatea consta in faptul ca, intr-un minut, in doua minute, pot sa treaca de la liniste si calm la cea mai puternica agitatie, care poate sa fie periculoasa fie pentru pacient, fie pentru cei din jur.

Deci asta trebuie sa faci, sa fii precaut. Și sa monitorizezi atent. Uneori e greu de realizat. Spitalele de psihiatrie beneficiaza de o norma de personal sa zicem buna. Buna pentru celalalte specialitati. Uneori, nu toata ziua, dar uneori in aceste situatii complicate poate ca ar fi nevoie de mai mult personal. Și mai ales de un personal antrenat nu atat pentru tratamente si diagnostic (adica doctori si asistente), ci un personal antrenat pentru nursing, pentru ingrijire, pentru contentionarea pacientului agresiv: un infirmier specializat pentru psihiatrie. Deci nu un om care stie si el sa duca plosca, sa il stearga [pe pacient], sa il tina in brate cand e dezechilibrat, ci un ins care sa stie cum sa procedeze in conditiile in care apar fenomene periculoase pentru pacient si pentru sine.

Medicina nu e matematica. Orice lucru poate reprezenta un semn. Marele inamic al medicinei, al practicii este rutina. Rutina e buna, ne face mai destepti, mai buni, mai nu stiu cum. Dar te face si putin mai nepasator. Cand tu ai vazut 200 de pacienti in ultima luna, care toti au venit cu sevraj si au plecat sanatosi acasa – ca asa se intampla – “e, inca unul”. il vezi: “lasa, ca ii trece lui, ii fac un diazepam si ii trece”. E, e unul caruia nu-i mai trece asa usor. Acel unu este evenimentul exceptional. Poate sa fie unul la 1.000, unul la 100.000, dar e evenimentul exceptional care iti poate tie marca o cariera, chiar ti-o distruge, si care poate duce chiar si la pierderi de vieti omenesti. Deci trebuie sa fii, practic, tot timpul in priza. Greu de realizat. 

– in cazul in care se intampla ca pacientul sa devina violent, cum trebuie intervenit?

Dan Rosca: Se aplica o procedura care este legiferata: contentia. Deci legatul. Exista legaturi speciale, care i se aplica.  Ei, intrebarea e ca pana sa ii aplici legaturile, trebuie sa il asezi pe un pat. El poate sa fie foarte puternic. De asta vorbesc despre infirmieri. Uneori, personalul e exclusiv feminin: e o doctorita de garda,  sunt doua asistente subtirile, doua infirmiere si ele micute, care tebuie sa izoleze un om de doi metri. in spitalul nostru [Obregia], exista si o firma de paza care ne ajuta. Marea problema este ca firma de paza nu are voie sa puna mana pe pacienti, ci doar sa protejeze personalul de loviturile pacientului. Deci ei nu sunt personal medical, nu trebuie sa faca acte medicale, cum ar fi contentia. Bine, ei se pot interpune in asa maniera isteata sau pur si simplu prezenta lor poate sa-l sperie chiar si pe cel agitat si confuz, in asa fel incat personalul medical sa-l lege, sa-l contentioneze.

Contentia insa nu este un lucru de joaca, legi un om si il tii o zi legat. Nu! Douazeci de minute, pentru ca altfel poate sa ii dauneze starii sale fizice. Timp in care il monitorizezi. Trecand peste faptul ca ii faci injectii cu ce trebuie sa ii faci ca el sa fie linistit, ii iei tensiunea, ii iei pulsul, pentru ca scopul – Doamne fereste! – nu e sa moara legat de tine, ci sa se linisteasca. Dupa aceea ii dai drumul, iar revii la masura. il izolezi intr-un spatiu special amenjat. Adica e putina bataie de cap, de o zi-doua-trei, dar dupa aceea pacientul de obicei isi revine si e ok.  

– Se face training in acest sens?

Dan Rosca: Sunt instruiti. Avem proceduri. Noi actionam procedurizat. Avem proceduri pentru tot soiul de situatii. E un lucru relativ nou si bun in medicina romaneasca faptul ca suntem acreditati odata la cinci ani, acreditarea inseamna verificarea tuturor procedurilor pe care le avem. Și de aici ne procedurizam activitatea. Procedurile sunt preluate si reluate cu asistentii, cu infirmierii, care stiu ce trebuie sa faca. Bineinteles ca fiecare stie in limitele capacitatilor proprii de sti si a abilitatilor pe care le are.

Cum sa zic, acum, de cand au crescut lefurile, poti sa mai selectezi din personal. Numai ca nu le-au crescut si la infirmieri. E foarte greu sa gasesti un personal dedicat, devotat, dornic de autoinstruire cand tu il platesti cu o suma mica. Pe o suma infinit mai mare el poate face acelasi lucru in strainatate. Și atunci va merge acolo. Și, ca in orice domeniu, aici raman oamenii care nu prea-si gasesc de lucru prin alta parte, la zona asta a infirmierilor. 

– Cand pacientii devin violenti, poate interveni teama in cazul personalului?

Dan Rosca: Teama e fireasca. Mai ales ca pacientul poate sa aiba si un obiect in mana. Tema obiectului contodent care a fost mult vehiculata in ultima vreme e o tema reala. Aici, iar, trebuie sa existe o rutina in a nu lasa obiecte periculoase la indemana bolnavilor. Or, eu lucrez pe o sectie de toxicomani si alcoolici si, inainte de a pleca acasa, le spun asistentelor sa le ia pacientilor inclusiv pixurile (pe care le-am dat ca sa mai scrie, sa mai desezene). E bine sa nu fie la indemana lor, mai ales peste noapte, cand nu se stie ce pateste omul prin somn, se scoala cu pixul in mana si il baga in ochiul nu stiu cui. Pe de alta parte, nu poti sa ascunzi noptiera. Nu poti sa ascunzi pumnul omului. Dar trebuie sa te gandesti in permanenta ca esti intr-un fel ca pe front. Poate sa vina un glont din orice directie, iar tu trebuie sa fii pregatit.

Starea asta tensioneaza personalul. Tensiunea asta uneori e buna. O cota de tensiune face sa fie vigilent. Dar o tensiune prelungita, perpetua, poate sa ii adorma simturile. Pana la sa zica “nu mai pot”, “nu mai suport”, n-o sa se intample nimic, cum nu s-a intamplat 20 de zile, in ziua 21 n-o sa apara nimic. Uite ca apare. 

– in cazul in care se esueaza la capitolul preventie, iar pacientul pune mana pe un obiect care poate fi periculos, cum se intervine atunci?

Dan Rosca: Procedura este aceasta: asistenta anunta imediat paza. Noi avem firma de paza in spital. Paza se repede catre sectia respectiva. in sectia mea, de toxicomani, avem agent de paza chiar in interiorul sectiei, in permanenta. Asta-i una. Dupa care incearca sa vorbeasca cu pacientul. Cat se poate. Adica nu te repezi tu, femeie mica, slaba, sa te lupti cu el. Dar tu trebuie sa-l stii, sa-l cunosti, sa fi prins oarecare mici trucuri de comunicare, stii la ce distanta trebuie sa stai, ca sa detensionezi putin situatia.

in cazuri extreme, mi s-a intamplat si mie chiar, ca medic, sa intervin si sa incerc sa pun mana pe pacient si sa ajut la contentionare. Decat sa moara el sau sa moara altcineva, mai bine ne repezim cu totii, il tinem. Poate sa sune cumva brutal, nemedical. Nu. E o masura care trebuie luata si face mai mult bine decat rau pacientul si tuturor celor din jur. Frumos ar fi sa avem ca in filme niste infirmieri dintr-aia de trei metri, imbracati in halate albe perfecte, care sa vina, care sa stie tot felul de trucuri, care sa fie instruiti inclusive pentru, sa zicem asa, relatia corp la corp. Greu. Astfel de oameni se vor duce catre alte meserii, mai platite.

– Un pacient cu sevraj la alcool poate sta in camera cu mai multi pacienti?

Dan Rosca: in principiu, da. in principiu, si nu numai la noi, si in alte tari, stau mai multi in camera. Bine, statul de unul singur in camera exista. Exista si rezerve de un singur pat si la noi. Uneori nu e benefic sa stea chiar singur in camera. Uneori e chiar util sa stea cu cineva, sa fie doi-trei. Problema este ca in momentul in care se declanseaza agitatia sau in care prevezi ca se va declanta agitatia, sa-l izolezi. Exista camere de izolare (sau ar trebui sa existe). Exista si izolarea in saloane speciale pentru supraveghere, in care un asistent si o infirmiera stau tot timpul cu ochii pe pacient si in care, dincolo de prezenta directa a asistentului si a infirmierei, exista si camera de luat vederi, care e tot timpul pe pacient. 

– Pacientii dependenti de alcool pot fi tratati impreuna cu oameni care sufera de boli psihice?

Dan Rosca: Da. Asta este oarecum mica dificultate a sistemului romanesc de psihiatrie: amestecul pacientilor cu patologii diferite.  Asta nu inseamna ca doctorii si asistentii nu stiu sa trateze. Știu sa trateze. Dar acest amestec uneori e benefic, alteori nu. Amestecul alcoolicului cu schizofrenicul. Poate uneori ar fi necesara o uniformizare a pacientilor. 

– Care ar putea fi consecintele unui astfel de amestec?

Dan Rosca: in general, nu exista consecinte majore. in general, lucrurile merg bine, exista uneori chiar un fel de solidaritate intre pacienti. Am vazut, spre exemplu, la mine pe sectie, un pacient cu un sevraj groaznic, cu crize comitiale, care nu se putea hidrata (un sevraj la alcool), ajutat de toxicomani la heroina, oameni cu zeci de ani de puscarie, care veneau sa il ajute: “hai, ma, tovarase, ia de la mine putin suc”. Deci lucrurile astea pot sa functioneze pozitiv. Mai complicat e cand ai o fiinta agresiva, agitata, care poate fi asezata langa persoane care nu se pot apara, oameni cu dementa, oameni imobilizati la pat din nu stiu ce ratiuni. Atunci e bine sa ii separi. Daca ai unde si cum si poti. 

Plombele din amalgam nu vor mai putea fi folosite in tratamentul dintilor de lapte, la copiii sub 18 ani si la femeile insarcinate sau care alapteaza. Exceptie fac situatiile in care medicii stomatologi considera acest lucru strict necesar, din motive legate de nevoile medicale specifice ale pacientului.  Totul face parte dintr-un plan national de masuri pentru eliminarea treptata a utilizarii amalgamului dentar, elaborat de Colegiul Medicilor Stomatologi, propus de Ministerul Sanatatii pentru adoptare prin ordin de ministru. Ne vom alinia astfel la un regulament european privind  reducerea poluarii cu mercur, material folosit in producerea plombelor din amalgam. Cu intariziere, insa. Potrivit regulamentului UE, toate tarile membre ar fi trebuit sa publice planurile nationale de masuri pana la 1 iulie. 

Planul national de masuri

Pe langa interzicerea folosirii amalgamului in cazul tratamentului mai multor tipuri de pacienti, planul de masuri, aflat acum in transparenta decizionala, contine si alte prevederi:
– in cazul urgentelor stomatologice, indepartarea amalgamului dentar va fi posibila in toate cabinetele de medicina dentara;
– utilizarea de catre medicii stomatologi a amalgamului in vrac este interzisa;
– utilizarea amalgamului in scop stomatologic se va face numai sub forma incapsulata predozata;
– se interzice evacuarea deseurilor de amalgam dentar in mediu.

Atat Ministerul Sanatatii,  cat si Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania se angajeaza sa informeze populatia cu privire la riscurile de mediu ale mercurului si sa promoveze utilizarea alternativelor terapeutice fara mercur, eficiente atat din punct de vedere al costului, cat si clinic, pentru restaurarile dentare.

Mercurul, o amenintare pentru mediul inconjurator

„Mercurul se gaseste in mod natural in mediul inconjurator, dar in general este bine fixat in minerale si nu prezinta niciun risc semnificativ. Problema apare din cauza activitatilor umane, care duc la emisia unor cantitati mari de mercur in mediu, acest mercur putand circula apoi liber timp de mii de ani”, se arata intr-un articol publicat de Agentia Europeana de Mediu.

Principalul motiv de ingrijorare este prezenta mercurului in apa si in sedimente. „Nu exista dovezi ca amalgamul dentar prezinta un risc direct pentru sanatatea persoanelor care au restaurari cu amalgam, insa, cu toate acestea, atunci cand este eliberat in mediul inconjurator, mercurul care este stabil in amalgamul dentar poate fi tranformat de microorganisme intr-o forma care se poate acumula la niveluri toxice in pesti si alte vietati marine si poate intra in lantul alimentar”, spun reprezentantii Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania. Adica in hrana oamenilor. 

„Efectele asupra sanatatii depind de doza, dar principalul motiv de ingrijorare este impactul mercurului asupra copiilor nenascuti si a celor mici. Expunerea la mercur poate aparea si in uter, daca mama consuma peste sau fructe de mare. Acest lucru poate avea un impact semnificativ si pentru toata viata asupra dezvoltarii creierului si a sistemului nervos al sugarului, afectand memoria, limbajul, atentia si alte aptitudini. Se estimeaza ca, numai in Europa, in fiecare an se nasc peste 1,8 milioane de copii cu niveluri de mercur mai mari decat limitele de siguranta recomandate”, explica Agentia Europeana de Mediu.

La nivel mondial, cea mai mare sursa de mercur provine din minele mici de exploatare a aurului (unde aurul este extras de o singura persoana sau de grupuri mici de oameni, relativ usor si fara costuri mari, de obicei intr-un mediu nereglementat), arata datele Agentiei Europene de Mediu. Se estimeaza ca peste o treime din emisiile globale provin din astfel de surse.

Informatiile privind donarea de plasma sunt acum mai usor de obtinut. Asociatia Romana  a Pacientilor cu Imunodeficiente Primare (ARPID) a lasnsat site-ul www.donatorplasma.ro. Platforma face parte din campania „Pacient, caut donator! De plasma!”, al carei scop final este crearea unor centre pentru donarea de plasma si in Romania, in asa fel incat sa existe siguranta aprovizionarii cu medicamente derivate din plasma. Este vorba aici in primul rand imunoglobulina, vitala pentru pacientii cu imunodeficiente primare.

Sectiune pentru potetialii donatori

Platforma contine  informatiile de baza despre plasma umana si donarea de plasma, dar si o sectiune unde cei care vor sa devina donatori se pot inscrie. Astfel, va fi creata o baza de date a potentialor donatori. 

„Desi deocamdata in Romania nu se poate colecta plasma direct de la donatori, suntem convinsi ca exista romani cu suflet mare, dispusi sa doneze plasma, la fel cum doneaza sange. Dorim prin urmare sa constientizam publicul ca Romania are nevoie de plasma si sa determinam autoritatile sa ia masurile necesare pentru ca si in tara noastra sa se poata colecta direct plasma”, transmite Asociatia Romana  a Pacientilor cu Imunodeficiente Primare.

Sportivi si vedete sustin donarea de plasma 

Totodata, pe site-ul www.donatorplasma.ro sunt prezentate mai multe mesaje ale unor persoane publice care sustin demersurile privind donarea de plasma. 

„Ne bucuram ca sunt alaturi de noi fostul capitan al nationalei de fotbal Cristian Chivu, campioana mondiala si olimpica la scrima Ana Maria Branza, prezentatoarea TV Simona Gherghe, jurnalistii Ionela Nastase, Paula Rusu, Catalin Striblea, Ela Craciun, Cristina Herea, Geanina Lungu, Iulia Nagy, interpreta Alina Sorescu si actrita Paula Chirila, chef Adrian Hadean si multi altii”, scrie in comunicatul ARPID.

„Este foarte greu sa implementezi un sistem de management al calitatii, pentru ca presupune o schimbare de mentalitate”, spune dr. Vasile Cepoi, presedintele Autoritatii Nationale de Management al Calitatii in Spitale (ANMCS). Acesta a oferit si niste exemple concrete de situatii in care procedurile nu se respecta. 

„Un medic anestezist, care a fost nevoit sa fie si insotitor pentru un membru al familiei, a stat in permanenta cu el in spital, asistentele medicale s-au obisnuit cu prezenta medicului acolo si lucrau cum lucrau de obicei. Și a constatat ca antibioticul nu se administra la vreme (se administra cand venea de la farmacie si nu la ora cand ar fi trebuit administrat), ca se asociau doua sau trei antibiotice pe acelasi cateter, ca se asociau intre ele medicamente care nu trebuiau asociate s.a.m.d. Și si-a pus intrebarea: oare de cate ori mi-a mers rau un pacient si credeam ca e din vina mea si de fapt modul in care a fost tratat, modul in care i s-a administrat medicamentul n-a fost corect?”, spune presedintele ANMCS. 

„Un alt medic imi spunea ca intamplator a asistat la o situatie de genul urmator: a venit asistenta si i-a oferit medicamentele pacientului; si pacientul s-a uitat si a spus: dar nu sunt medicamentele mele. Acesta e un caz fericit. inseamna ca pacientul acela a fost instruit si a inteles, stia ce medicatie are. Ce ne facem in situatia in care pacientul nu a fost instruit sau nu e capabil sa-si recunoasa tratamentul? Spre exemplu, intr-un studiu publicat intr-o revista de specialitate era prevazut ca in dializa, spre exemplu, doua treimi dintre pacienti au spus ca nu li s-a explicat despre fiecare medicament in parte, ce efecte are si la ce sa se astepte si ce se intampla daca nu-l administreaza s.a.m.d. Deci sunt probleme de comunicare serioase intre personalul medical si pacient, intre profesionisti, de asemenea, sunt o serie intreaga de probleme de comunicare”, adauga dr. Vasile Cepoi.

Ce e de facut?

Astfel de situatii nu pot fi reglementate nici prin ordine de ministru, nici prin hotarari de guvern, spune presedintele ANMCS. E nevoie de o educare continua si de o analiza permanenta a ceea se intampla in unitatea sanitara. 

„Mentalitatea trebuie schimbata incepand cu managementul de varf. Deci sa se renunte la „se poate si asa”, la luarea deciziilor dupa miros, sa ai o atitutdine proactiva, sa prevezi ce s-ar putea intampla rau, adica sa cunosti cum se face managementul riscurilor. Apoi sa reusesti sa motivezi personalul. Cred ca e cel mai greu lucru de facut. Pentru ca introducerea unui astfel de sistem inseamna sa se vada ce faci. inseamna sa nu mai poti face oricum. inseamna sa desfasori o activitate care sa duca la rezultate asteptate. Ceea ce inseamna, cel putin pana la implementarea sistemului, un consum mai mare de timp si o teama din partea angajatului ca se vede permanent ceea ce face”, explica oficialul.

Profesionalismul managerului se vede in masura in care reuseste sa-si motiveze personalul sa faca ceea ce trebuie sa faca, subliniaza presedintele ANMCS. 

„Și nu numai prin masuri coercitive, ci prin mecanisme care sa nu permita ca cineva sa nu faca treaba asa cum trebuie. Adica trebuie sa ridice bariere in fata tuturor posibilitatilor de a gresi. De la simpla modalitate de a purta o uniforma specifica unui sector de activitate care e cu risc crescut – de exemplu, un bloc operator, sa nu poti trece cu acelasi echipament in partea cealalta a spitalului; la faptul ca usa e securizata si nu poti sa intri; la faptul ca daca nu respecti ora de administrare a tratamentului sa stii ca cineva supervizeaza si vede ca nu ai respectat acel lucru; daca nu ai identificat corect pacientul sa poata sa se vada acel lucru. De aceea noi am introdus – de fapt ele existau, dar nu erau utilizate in practica – acele planuri de ingrijiri pe care asistentul medical trebuie sa le completeze, sa le aiba ca instrument de lucru”, spune Vasile Cepoi.

Calitatea managementului e reflectata in managementul calitatii

„Deci, daca se implementeaza toate aceste lucruri si exista o consecventa in respectarea regulilor si in verificarea respectarii regulilor, daca se fac periodic analize retrospective si se vede in ce masura regulile au fost respectate si respectarea regulilor a dus la rezultatele scontate, atunci inseamna ca faci un management de calitate si calitatea managementului e reflectata in managementul calitatii”, subliniaza presedintele ANMCS.

Fiecare spital judeţean din ţara trebuie sa aiba un centru de prelevare de organe. Ministrul sanataţii, Sorina Pintea, a facut acest anunţ la inaugurarea Secţiei de Terapie Intensiva şi a Centrului de Transfuzii Sanguine din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţa Bistriţa. Ministrul a dat şi un termen, 15 septembrie, data la care ar urma sa intre in vigoare aceasta obligativitate.

„impreuna cu domnul director Radu Zamfir de la Agenţia Naţionala de Transplant, am luat decizia de a implementa obligativitatea existenţei unui centru de prelevare la nivelul fiecarui spital judeţean, pentru ca avem terapii intensive, avem dotari la marea majoritate a spitalelor, este cazul sa incepem sa lucram. Programul naţional de transplant a fost restructurat, exista posibilitatea de a stimula financiar pe cei care sunt implicaţi efectiv şi este cazul sa ne gandim la pacienţii care aşteapta aceste organe”, a spus Sorina Pintea, potrivit Agerpres.

Ministrul sanataţii a menţionat şi ca in ultima saptamana in ţara au fost patru cazuri de prelevare de organe, printre acestea fiind si o inima care a fost trimisa la un tanar din Germania.

„A fost emoţionant pentru mine, pentru ca au fost prelevari de ficat, rinichi, astea sunt uzuale, dar a fost prelevarea unui cord de la un copil de 16 ani, care, din pacate, a plecat din ţara pentru ca nu am avut pacient compatibil. Spun din pacate pentru ca ma gandesc la pacienţii din Romania, dar aceasta inima bate in pieptul unui tanar de 17 ani din Germania, deci colaborarea cu Eurotransplant este din ce in ce mai puternica,” a declarat Sorina Pintea.

Ministrul sanatatii a vorbit si despre necesitatea campaniei de prelevare de organe care se deruleaza deja, aratandu-se increzatoare ca, odata cu implementarea obligativitaţii infiinţarii centrelor de transplant, situaţia se va imbunataţi.

Sectia de Terapie Intensiva si Centrul de Transfuzii din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita beneficiaza de-acum de dotari moderne. Cele doua compartimente au fost complet reabilitate, extinse si dotate cu echipamente medicale de ultima generatie. Fondurile destinate modernizarii spitalului, in valoare de 12 milioane de lei,  au fost alocate de ministerul sanatatii, se arata intr-un comunicat al institutiei.

Sectia de Terapie Intensiva, dotata cu aparatura de cea mai inalta performanta

Sectia ATI a fost dotata cu aparatura medicala de cea mai inalta performanta. Potrivit managerului unitatii medicale, Gabriel Lazany, sectia este dotata acum cu: paturi speciale, ventilatoare respiratorii la fiecare pat, monitoare pentru functii vitale, seringi automate, infuzomate, rampe penru distributia fluidelor medicale, carucior de resuscitare, defibrilator cu pacemaker extern, ecograf, echipament pentru epurare extrarenala, sistem de incalzire a solutiilor perfuzate, sistem de incalzire pentru pacient. Sectia beneficiaza, totodata, si de aparat EKG portabil, brancard pentru transport cu butelie de oxigen, ventilator de transport, monitor de transport, aparat de dozare a gazelor sanguine, aparat de masurare a coagularii si un lift mobil pentru ridicarea si transportul pacientului.

„Sectia pe care am vazut-o astazi este una dintre cele mai moderne din Europa”, a declarat, la Bistrita, Sorina Pintea.

Cresterea gradului Sctiei ATI

Și suprafata sectiei a fost extinsa, la 710 metri patrati. Acum, sectia cuprinde si nuclee  de ingrijire: postul de supraveghere (directa şi/sau monitorizata), camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de monitorizare si semnalizate, cabinete pentru medici anestezisti, sala de mici interventii si tratamente speciale, spatii de depozitare, spatiu sanitar pentru prelucrarea si igienizarea obiectelor de inventar, cu boxa pentru rufe si deseuri, vestiar-filtru pentru personalul medical, prevazut cu grup sanitar si dus, filtru de acces pentru pacienti si materiale, cuplat cu un vestiar pentru echiparea in vestimentatie de protectie a persoanelor din afara sectiei.

„in executarea lucrarilor au fost utilizate materiale bactericide, garantate pe intreaga durata de viata a constructiei, avand o activitate bactericida de 5 ori mai mare, ceea ce inseamna de 100.000 de ori mai putine bacterii”, se arata in comunicatul transmis de Ministerul Sanatatii.

Dupa aceste investitii, Comisia de acreditare a propus cresterea gradului sectiei de terapiei intensiva la gradul I.