Persoanele care au adoptat regimul alimentar vegan sau vegetarian se mandresc cu faptul ca au o alimentatie sanatoasa, dar se expun unui mare pericol. Astfel, fata de cei care consuma carne, veganii si vegetarienii prezinta un risc mai mare de accident vascular cerebral.

Descoperirea a fost publicata de British Medical Journal, in urma unui studiu major la care au participat 48.000 de oameni, urmariti pe o perioada de 18 ani. Astfel, raportat la mia de oameni, au existat trei cazuri in plus de atacuri vasculare cerebrale in randul veganilor si vegetarienilor, comparat cu persoanele care consuma carne. in schimb, numarul cazurilor de boli de inima a fost mai mic cu 10 in randul persoanelor cu un regim alimentar vegan sau vegetarian.

Veganii si vegetarienii, mai expusi atacurilor vasculare cerebrale

La studiu au participat persoane care consuma carne, vegetarieni si vegani, dar si persoane care consuma doar peste. Cercetarea s-a bazat pe informatii legate de obiceiurile alimentare, istoricul medical, fumatul si activitatea fizica.

in total, au existat 2.820 de cazuri de boli coronariene si 1.072 cazuri de accident vascular cerebral. S-a constatat ca persoanele care consuma doar peste au prezentat un risc cu 13% mai mic de boli coronariene decat consumatorii de carne, in timp ce vegetarienii si veganii aveau un risc mai mic cu 22%. insa, cei care practica un regim alimentar pe baza de plante aveau un risc cu 20% mai mare de accident vascular cerebral. Cercetatorii au sugerat ca acest lucru ar putea avea o legatura cu nivelurile scazute de vitamina B12, dar au adaugat ca sunt necesare mai multe studii pentru a investiga posibila legatura.

Cum ar trebui sa arate regimul alimentar

Studiul nu demonstreaza ca persoanele care au adoptat un  regim alimentar vegan sau vegetarian sunt mai putin sanatoase, atrag atentia doctorii britanici. „Ei au analizat ce au mancat oamenii si i-au observat ani de zile, deci este o asociere, nu o legatura de tipul cauza – efect. Mesajul, pentru toata lumea, este ca este logic sa avem o dieta bine planificata si sa mancam o mare varietate de alimente ”, a declarat dr. Frankie Philips de la Asociatia Dietetica Britanica. Recomandarile specialistilor din Regatul Unit in privinta unui regim alimentar sanatos includ consumul a cinci portii de legume si fructe in fiecare zi, construirea meselor in jurul alimentelor cu amidon bogate in fibre, precum cartofii, painea, orezul sau pastele, includerea in mese a produselor lactate si adaugarea de proteine obtinute din carne slaba, peste, fructe de mare sau nuci nesarate.

Toate gravidele, chiar daca nu au factori de risc sa dezvolte diabet gestational, trebuie sa efectueze testul de toleranta orala la glucoza, in saptamanile 24-28 de sarcina, atrage atentia prof. dr. Gabriela Radulian, sef Sectie Diabet II, la Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „Prof. Dr. Nicolae Paulescu”. Odata pus diagnosticul de diabet gestational, pacienta trebuie monitorizata pe toata perioada sarcinii.

„Daca valorile glicemice nu pot fi controlate doar prin interventie nutritionala, deci prin terapie medicala nutritionala, atunci se impune tratamentul cu insulina pe perioada sarcinii. Fie ca vorbim despre interventie nutritionala, fie ca vorbim si de asocierea insulinei, tintele terapeutice pentru gravida, odata diagnosticata cu diabet gestational, sunt cu totul altele decat pentru pacientul cu diabet zaharat. Daca dezechilibrul metabolic este important si nu sunt instituite masurile corespunzatoare in ceea ce priveste controlul metabolic (…) bineinteles ca pot aparea o serie de complicatii, atat prin prisma copilului, dar complicatii care sunt adesea prezente chiar in momentul nasterii, complicatii de tip obstetrical”, a explicat prof. Dr. Gabriela Radulian, intr-un interviu pentru Sanatatea TV.

Femeile care au fost diagnosticate cu diabet gestational trebuie sa fie monitorizate si dupa ce nasc, subliniaza medicul. 

„in primele opt-douasprezece saptamani dupa ce au nascut se poate face un nou screening, prin efectuarea testului de toleranta orala la glucoza, iar in conditiile in care valorile sunt normale postpartum, femeia diagnosticata cu diabet gestational poate fi apoi monitorizata la un an si la trei ani”, spune prof. dr. Gabriela Radulian.

in cazul pacientelor cu diabet gestational este nevoie de o echipa medicala mixta, formata dintr-un ginecolog, un neonatolog si, bineinteles, un diabetolog. 

Va prezentam interviul integral:

intrebare: Ce este diabetul gestational?

Prof. Dr. Gabriela RADULIAN:

Diabetul gestational reprezinta o tulburare de glicoreglare care este diagnosticata in perioada sarcinii, in saptamanile 24-28. De fapt, este nevoie de acest screening al diabetului gestational, deoarece femei care anterior nu prezentau niciun fel de modificare a metabolismului glucidic, testand in cadrul testului de toleranta orala la glucoza, respectiv dupa ingestia a 75 de grame de glucoza pulvis, repet, in saptamanile 24-28 de sarcina, se deceleaza o valoare a glicemiei care defineste diabetul zaharat.

De la bun inceput trebuie sa subliniez faptul ca diagnosticul de diabet zaharat nu este acelasi cu diagnosticul de diabet gestational, prin prisma valorilor glicemice. Cu alte cuvinte, diagnosticul de diabet gestational se pune in conditiile in care una – doar una – din urmatoarele trei valori este modificata. Și anume, daca glicemia dimineata, pe nemancate, a jeun, este mai mare de 92 mg/dl (miligrame pe decilitru) este diagnostic de diabet gestational. De asemenea, in cadrul testului de toleranta orala la glucoza, determinarea glicemiei la o ora, daca are o valoare de peste 180 mg/dl, de asemenea, este diagnostic de diabet gestational. Și nu in ultimul rand, determinarea valorii glicemice la doua ore, in cadrul testului de toleranta orala la glucoza de 153 mg/dl, de asemenea, poate pune diagnosticul de diabet gestational.

Deci, inca o data, definirea diabetului gestational nu recunoaste aceleasi criterii ca diabetul zaharat clasic. Totodata, doar modificarea unui singure valori din cele trei prezentate ( a jeun, la o ora sau la doua ore) in cadrul testului de toleranta orala la glucoza ne poate pune diagnosticul de diabet gestational.

Odata pus acest diagnostic, de diabet gestational, gravida trebuie urmarita pe toata perioada sarcinii, dar si post-partum. Daca valorile glicemice nu pot fi controlate doar prin interventie nutritionala, deci prin terapie medicala nutritionala, atunci se impune tratamentul cu insulina pe perioada sarcinii. Fie ca vorbim despre interventie nutritionala, fie ca vorbim si de asocierea insulinei, tintele terapeutice pentru gravida, odata diagnosticata cu diabet gestational sunt cu totul altele decat pentru pacientul cu diabet zaharat. Respectiv, este drept tinta glicemia de dimineata, glicemia a jeun ca si valoare 95 mg/dl si, de asemenea, la o ora (postprandial) 140 de mg/dl, iar in ceea ce priveste valoarea la doua ore de la masa, 120 de mg/dl. Deci tinte mult mai clare pentru diabetul gestational. Și, de asemenea, mult mai mici decat pentru ceea ce discutasem anterior la pacientul cu diabet zaharat.

Dupa nastere, este nevoie in continuare de monitorizarea femeilor care au fost diagnosticate cu diabet gestational. in primele opt-douasprezece saptamani dupa ce au nascut se poate face un nou screening, prin efectuarea testului de toleranta orala la glucoza, iar in conditiile in care valorile sunt normale post-partum, femeia diagnosticata cu diabet gestational poate fi apoi monitorizata la un an si la trei ani.

De cele mai multe ori, femeile cu nasteri anterioare care au avut copii macrosomi (cu greutate mare la nastere), de asemenea femeile cu obezitate sau care prezinta ereditate diabetica sunt adesea diagnosticate cu diabet gestational. De aceea este foarte important atat pentru evolutia sarcinii, dar si din punct de vedere al produsului de conceptie ca gravida sa fie permanent monitorizata dupa ce i s-a pus acest diagnostic de diabet gestational. Și sa nu uitam cel mai important lucru:  toate gravidele, chiar daca nu au factori de risc, trebuie sa efectueze testul de toleranta orala la glucoza, in saptamanile 24-28 de sarcina. 

intrebare: in cazul in care mama are diabet gestational, poate fi afectat bebelusul?

Prof. Dr. Gabriela RADULIAN: Daca dezechilibrul metabolic este important si nu sunt instituite masurile corespunzatoare in ceea ce priveste controlul metabolic, atat prin terapie medicala nutritionala, cat si prin administrarea de insulina, bineinteles ca pot aparea o serie de complicatii, atat prin prisma copilului, dar complicatii care sunt adesea prezenta chiar in momentul nasterii, complicatii de tip obstetrical. 

intrebare: O femeie insarcinata diagnosticata cu diabet gestational trebuie monitorizata de o echipa mixta, nu-i asa?

Prof. Dr. Gabriela RADULIAN: Odata pus diagnosticul de diabet gestational, medicul ginecolog  impreuna cu medicul diabetolog vor face o echipa care va monitoriza femeia diagnosticata cu diabet gestational pana la momentul nasterii si post-partum. Pentru ca uneori, chiar si la copil, pot aparea, atat in momentul nasterii, cat si ulterior, anumite modificari ale valorilor glicemice. Și in aceste conditii echipa ginecolog, apoi neonatolog si, bineinteles, diabetolog este extrem de importanta in abordarea controlului metabolic, atat al mamei, cat si al copilului.

intrebare: Este predispus la diabet un copil nascut de o mama cu diabet gestational?

Prof. Dr. Gabriela RADULIAN:  Nu putem spune chiar predispus, putem afirma ca exista un risc de aparitie a diabetului zaharat, atat la copiii care au avut o greutate mare la nastere, deci vorbim despre copiii macrosomi, pe de o parte. De asemenea, vorbim despre un risc la copiii la care mamele lor au avut pe perioada sarcinii un diagnostic de diabet gestational. Dar mai este si o categorie aparte: de copii care au avut o greutate mica la nastere, chiar daca mamele lor nu au fost diagnosticate cu diabet gestational. Și aceasta categorie de greutate mica la nastere reprezinta un factor de risc in ceea ce priveste aparitia diabetului zaharat pe parcursul vietii. 

Raed Arafat respinge ideea ca pacientii neasigurati care se prezinta la UPU, dar ulterior se dovedeste ca nu reprezinta urgente , sa plateasca  consultatia. „Pacientul nu a mers la facultatea de medicina. Nu pot pretinde pacientului sa faca un triaj corect inainte sa ajunga la UPU, sa stie cand este o urgenta adevarata sau nu inainte sa vina la UPU. Pacientul vine semnaland o situatie, noi ca medici trebuie sa excludem o urgenta sau sa spunem ca da, e o urgenta”, spune seful DSU. Declaratiile  vin in contextul in care, dupa ce au fost dublate amenzile pentru medicii care lasa pacientii sa astepte peste timpii legali,  au aparut multe voci critice, care au argumentat ca personalul din multe spitale este subdimensionat si suprasolicitat. 

Impunerea unei plati pentru pacienti ar putea duce  la situatii dramatice, crede Arafat. 

„Nu poti sa vii sa spui la bolnav ca te pedepsesc daca nu ai avut o urgenta. Pentru ca asta inseamna ca pui bolnavul in situatia in care sa inceapa sa se gandeasca daca o durere toracica este sau nu este urgenta. Și sta si se gandeste. Și poate trece o ora cu infarcturi sau doua ore si intra in stop cardiac. Mai ales daca luam un caz diabetic. Diabeticii nu au dureri mari. Au dureri foarte mici, uneori au doar o stare de oboseala. Daca tu ii spui „pentru asta s-ar putea sa te pedepsesc”, daca persoana respectiva este o persoana saraca, daca este o persoana din categoriile vulnerabile, s-ar putea sa se gandeasca mult inainte sa mearga la UPU. Și sa intarzie prezentarea la UPU cu o problema grava care aparent nu este urgenta”, a explicat Raed Arafat. 

Arafat exclude varianta ca pacientii incadrati la cod albastru si alb sa nu mai fie consultati la UPU

Arafat exclude si varianta ca pacientii incadrati la codurile albastru si alb sa nu mai fie consultati de medicii din Unitatile de Primiri Urgente, ci trimisi catre ambulatorii.

„Daca vrem sa venim sa spunem ca de la usa vrem sa decidem ca pe unii sa-i trimitem acasa si pe altii sa-i vedem, cu siguranta nu va dura mai mult de o luna-doua pana vom avea prima victima. Pentru ca memoria noastra de multe ori e scurta, aduceti-va aminte de cazul din Olt, in 2009, in care un medic a decis ca un pacient nu era urgenta, l-a plimbat intre doua clinici pana in final a ajuns inapoi la el si pacientul a decedat si rezultatul autopsiei a aratat ca pacientul avea un infarct miocardic extins. Și medicul refuzase sa-l consulte macar”, a spus fondatorul SMURD. 

Un medic poate spune unui bolnav ca nu reprezinta o urgenta numai dupa ce face un consult de baza, a mai argumentat Raed Arafat:

„Dar este responsabilitatea medicului de urgenta sa excluda o urgenta. Uneori excluzi o urgenta printr-un consult simplu, alteori excluzi urgenta prin analize, prin investigatii, pentru ca nu ai de unde sa stii. Va dau un alt exemplu. O durere de cap poate sa fie o hemoragie subarahnoidiana. Și poate ca trebuie sa faci anumite investigatii foarte avansate ca sa o excluzi. Nu poti sa vii sa spui la bolnav „Te doare capul du-te la medicul de familie”, trebuie sa il consulti, trebuie sa excluzi urgenta”, a atras atentia secretarul de stat.

Cauze si solutii ale aglomerarii unitatilor de primiri urgente, in viziunea lui Raed Arafat

Șeful Departamentului de Urgente a precizat ca numarul de pacienti care se sunt internati dupa ce se prezinta la Urgente este aproximativ 30%. „Faptul ca trimiti un pacient acasa de la UPU nu inseamna ca el nu trebuia sa vina acolo”, a subliniat, insa, Arafat. Acesta a adaugat ca trebuie sa ridice un semn de intrebare si de ce multi dintre pacienti aleg sa mearga la Urgente. 

„Pacientul vine pentru ca nu are acces in alta parte, pentru ca nu a putut sa ajunga in alta parte, pentru ca n-are bani sa plateasca in alta parte – sa o zicem si pe asta – si atunci ajunge in UPU. Sau pacientul vine pentru ca a aparut ceva acut, nu stie ce are, este ingrijorat, e o durere care a aparut sau o durere pe care o avea si s-a agravat si apare la UPU”, a explicat Arafat. 

Unitatile de Primiri Urgente ar fi mai putin aglomerate, crede Raed Arafat, daca medicina primara ar functiona si s-ar face vizite la domiciliu,. 

„Și daca CNAS i-ar permite sa vada mai multi bolnavi pe zi, nu numai 20 de bolnavi pe zi, ca asta a fost un moment de cotitura, cand s-a luat decizia de a taia numarul pacientilor pe care ii vede un medic de familie pe zi si atunci o parte dintre acesti pacienti s-au indreptat catre UPU”, a mai adaugat seful DSU. 

Medicul scolar sau personalul medical din unitatea de invatamant este cel care elibereaza avizul epidemiologic necesar la reluarea cursurilor dupa perioada de vacanta, conform legislatiei in vigoare.

Patronatul Medicilor de Familie din Bucuresti si Ilfov avertizeaza ca orice solicitare de la medicul de familie de aviz epidemiologic de catre educator, diriginte sau director de unitate de invatamant public sau privat acreditat/autorizat  reprezinta un ”exces de zel”. 

Potrivit unei adrese aprobate de ministrii Educatiei si Sanatatii, toate unitatile de invatamant sunt obligate sa efectueze un triaj epidemiologic dupa vacante. Și acest triaj, obligatoriu la revenirea in colectivitate, intra in atributiile medicului scolar, care trebuie sa raporteze la Directia de Sanatate Publica Judeteana si a Municipiului Bucuresti toate cazurile si/sau focarele de boli transmisibile. in plus, asistentul medical trebuie sa intocmeasca zilnic evidenta copiilor absenti pe motive medicale, urmand ca revenirea acestora in colectivitate sa fie conditionata de prezentarea avizului epidemiologic, eliberat de medicul de familie, pentru absente ce depasesc trei zile.  

Acelasi ordin comun prevede si faptul ca avizul epidemiologic de la medicul de familie este necesar doar dupa absentele mai mari de trei zile dupa un episod de boala, deci nu dupa vacanta, si doar la inscrierea intr-un ciclu scolar, adica prima zi de gradinita, clasa zero, clasa a cincea si clasa a noua.  

Cercetatorii olandezi au identificat 14 biomarkeri in sangele uman care au legatura cu riscul de deces, ceea ce deschide calea catre posibilitatea de a estima riscul de moarte intr-un orizont de timp de 5-10 ani.

 „Daca putem identifica persoanele varstnice vulnerabile cu ajutorul unui test de sange, pe viitor am putea trece la anticiparea acestei vulnerabilitaţi”, explica dr. Eline Slagboom, experta in epidemologie molecula şi imbatranire de la Universitatea Leiden, Olanda.

in prezent, capacitatea medicilor de a oferi pronosticuri cu privire la mortalitatea pacienţilor batrani a crescut considerabil. Aceasta situaţie se datoreaza cantitaţii mari de informaţii stranse de-a lungul timpului, cat şi faptului ca aceste predicţii sunt realizate pe termen scurt. Acest lucru nu este, insa, valabil si pe termen mediu si lung.Echipa condusa de dr. Slagboom explica faptul ca indicatori precum colesterolul sau tensiunea arteriala, folosiţi pentru a determina riscurile la care sunt supuşi indivizii de varsta mijlocie, nu pot fi folosiţi şi in cazurile pacienţilor batrani.

Pentru a identifica acei biomarkeri care ar putea sa fie folosiţi in cazurile pacienţilor in varsta, oamenii de ştiinţa au analizat mostre de sange de la 44.168 de indivizi, cu varste cuprinse intre 18 şi 109 ani. Dintre aceştia, de-a lungul timpului 5.512 au murit. Analizand datele participanţilor, care conţineau masuratorile a 226 biomarkeri, cercetatorii au identificat 14 care sunt asociaţi, independent unii de alţii, cu riscurile de deces.

 „Aceste informaţii sugereaza faptul ca realizarea unui profil al biomarkerilor ar putea fi utila in practica medicala curenta”, a explicat dr. Slagboom. Daca speranţele cercetatorilor vor deveni realitate, atunci studierea celor 14 biomarkeri ar putea sa devina o procedura comuna pentru sistemele de sanatate de pe glob, totuşi, experţii avertizeaza ca pana in acel punct mai trebuiesc realizate o mulţime de studii care sa confirme aceste descoperiri.

Comisia Europeana va aloca si in anul scolar 2019-2020 o suma importanta destinata consumului de lapte si fructe si legume in scolile din Romania. Mai exact, este vorba despre 17,66 milioane de euro, dintre care 6,86 milioane sunt destinate consumului de fructe si legume si 10,8 milioane sunt destinate programului de distribuire de lapte si produse lactate. Anuntul a fost facut intr-un comunicat de presa al Comisiei Europene.

Scopul programului UE pentru scoli este promovarea unei alimentatii sanatoase si a unor regimuri alimentare echilibrate, prin distribuirea de fructe, legume si produse lactate si prin propunerea, totodata, a unor programe educationale referitoare la agricultura si la o nutritie adecvata.

O traditie sanatoasa

Programul pentru scoli a ajuns deja la al treilea an, iar statisticile arata ca peste 20 de milioane de copii au beneficiat de acest program in anul scolar 2017-2018 la nivelul blocului comunitar, aceasta cifra reprezentand 20 % din copiii din intreaga Uniune Europeana.

„Adoptarea unor obiceiuri alimentare sanatoase de la o varsta frageda este importanta. Gratie programului UE pentru scoli, tinerii nostri cetateni nu doar se vor bucura de produse europene de calitate, ci vor invata, totodata, despre nutritie, agricultura si productia de alimente, cu munca grea pe care o implica aceasta din urma”, a declarat comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan.

in fiecare an scolar, acestui program i se aloca o suma totala de 250 de milioane de euro. Pentru 2019-2020, au fost alocate 145 de milioane de euro pentru fructe si legume si 105 milioane de euro pentru lapte si produse lactate. Desi participarea la program este facultativa, toate statele membre ale UE au ales sa participe, fie la o parte a programului, fie la intregul program. 

Programul a fost demarat dupa ce autoritatile de la Bruxelles au constatat ca, in Uniunea Europeana, consumul de fructe si legume proaspete si de lapte nu respecta recomandarile nutritionale internationale sau nationale. Pe de alta parte, consumul de alimente procesate, adesea bogate in zahar, sare, grasimi sau aditivi, este in crestere.