Rezolvarea dependentei de alcool este un proces indelungat, care dureaza ani, spune dr. Dan Rosca, seful Sectiei XVI Dezintoxicare de la Spitalul Clinic de Pshiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Ajutorul de specialitate este esential pentru cei care au probleme cu bautura, subliniaza medicul. Inclusiv membrii familiei trebuie sa ceara ajutorul unui specialist, care sa le explice cum trebuie procedat in astfel de situatii.
“Specialistul e de baza! Acesta e unul dintre viciile de abordare de catre omul obisnuit al acestei probleme: considera ca e o problema social comuna, toata lumea bea, toata lumea se imbata. Mai merg la doctor si pentru asta? Uite ca e nevoie. La doctor, la psiholog, la cine o fi el”, explica Dan Rosca.
Dezalcoolizarea nu e deloc usoara.
“Cand un om se lasa de o substanta psihoactiva, vrea sa o abandoneze, apare ceea ce se numeste „craving” (n.r. o pofta puternica, intensa, urgenta pentru ceva). De asta sunt parsive substantele acestea. Pofta. O pofta, ii auzi pe baietii care consuma heroina, dar si pe alcoolici care iti povestesc: “Domnule doctor, dvs. nu stiti ce e aia. Te-ai lasat de doi ani si vine un moment in care ti-ai omora si mama numai sa pui mana pe ceva“, spune medicul psihiatru.
Exista vindecare
Cu toate ca dorinta este greu de stapanit, iar procesul de dezalcoolizare este dificil, cei care sufera de o astfel de dependenta trebuie sa stie ca se pot vindeca.
„Exista vindecare. Asta te face sa si lucrezi in domeniul acesta. Ca daca n-ar exista, ai abandona. Marea problema e sa gasesti motivatia. (…) Și acum tin minte un domn cu care am ramas bun prieten, un tip remarcabil, cadru universitar, la vremea aia proprietar de policlinica intr-un oras de provincie, adus de nevasta „aici ramai, este ultima ta sansa”. La ora asta este decan la o facultate, i s-a propus si o functie mai mare, dar a zis ca nu suporta tensiunea, ca e prea mult si risca sa o ia de la capat. Au trecut ani de zile, n-a mai baut nimic, nimic, nimic. S-a reapucat de sport. Alt tip este manager de firma, dupa ce se prabusise. Deci exista aceasta posibilitate. (…) Deci asta trebuie sa stie un om: ca e greu, dar posibil si ca e bine sa nu se ascunda. Orice consumator de substante psihoactive (alcoolic, toxicoman) se ascunde, minte”, spune dr. Dan Rosca.
Va prezentam interviul integral
intrebare: Cum poate fi vindecata dependenta de alcool?
Dan ROȘCA: Acesta este un proces indelungat, care dureaza ani. Și incepe in spital, dar se continua indefinit in afara spitalului, prin diverse forme de asistenta: Alcoolicii Anonimi, cabinet individuale, comunitati terapeutice. Locuri in care oamenii merg si niste persoane care si-su rezolvat dependenta ii ajuta sa treaca peste dependenta. Sunt comunitati terapeutice in care exista psihologi care au fost alcoolici. Sau chiar medici care au fost alcoolici. Sau chiar alt tip de personaje care intervin si care au fost alcoolici. Vorbesc mult mai bine, sunt mai usor de crezut, au trait aceste experiente.
intrebare: Familia ce rol are?
Dan ROȘCA: Rolul familiei e unul foarte dificil. Familia e primul paratrasnet in calea alcoolicului. Saracul de el, saracii de ei! De aceea exista termenul de codependent. Apare un fel de relatie foarte ambigua. Femeia, saraca (poate sa fie si invers, dar de obicei femeia) trebuie sa-l suporte, il iubeste, il ingrijeste, ii e mila de el. El devine violent, ea devine submisiva. Sau devine agresiva. Și apare un fel de relatie disfunctionala, cu conflicte, in care e prins si copilul. Și oamenilor aceia incepe sa li se para ca e normal sa fie asa.
Deci familia ar trebui sa se adreseze unui specialist, ca sa fie instruita. Specialistul le va spune ce sa faca, ce sa nu faca, ce masuri de coercitie se pot lua. Dar specialistul e de baza! Acesta e unul dintre viciile de abordare de catre omul obisnuit al acestei probleme: considera ca e o problema social comuna, toata lumea bea, toata lumea se imbata. Mai merg la doctor si pentru asta? Uite ca e nevoie. La doctor, la psiholog, la cine o fi el.
intrebare: Unde se termina consumul normal de alcool si unde incepe dependenta?
Dan ROȘCA: Consumul normal de alcool – eu nu o sa va dau cantitati – , teoretic ar trebui sa bei foarte putin. in general sa nu bei in fiecare zi.
Acum, dependentul este o persoana la care apar niste fenomene deosebite: fenomenul de toleranta. Tolereaza doze din ce in ce mai mari. Practic, nu-I mai ajunge paharelul. La inceput, da, bea un paharel la masa. Nu mai simte nimic. Bea doua paharele. in doua, trei, patru, cinci saptamani nu mai simte nimic. Trei paharele, patru paharele, cinci paharele, le tolereaza tot mai bine (pana ajunge sa i se faca rau, evident). Și, incetul cu incetul, doza creste, pentru ca efectele scontate apar la doze tot mai mari.
Numarul doi este sevrajul. A ajuns omul la doze mari, se gandeste “hai sa ma opresc”. Ei, nu mai poate. Cand s-a oprit incep sa ii tremure mainile, i se face greata, il apuca dardaielile. Omul s-a sculat dimineata de tot (ca noaptea n-a baut) si atunci, ca sa scape de senzatia aia de rau groaznic, bea o vodca. Din momentul ala viata devine frumoasa, scapa de senzatiile fizice, de anxietate si o ia de la capat. Daca a inceput sa faca sevraj e semn de dependenta.
Deci cresti doza din ce in ce mai mult, inseamna ca esti dependent. Daca te opresti, apar semne de abstinenta, inseamna ca esti dependent.
Spuneati ca ajutorul medical este esential.
Dan ROȘCA: Ajutorul medical si psihologic este esential. in ciuda banalitatii aparente a problemei, ajutorul medical este esential. Banal este, pe de alta parte, sa ai masina. Te mai pricepi si tu, ca ai mai citit cate ceva. Dar trebuie sa mergi la mecanic sa ti-o repare. O bataie mica poate sa insemne un accident in urmatoarea suta de kilometri.
intrebare: Cum putem convinge un dependent de alcool sa apeleze la ajutor de specialitate?
Dan ROȘCA: Cu multa greutate. in general, oamenii se simt lezati in imaginea lor. “Dar ce, eu sunt alcoolic?”, “Beau si eu. M-ai vazut pe mine vreodata cazand pe jos?”. Astea sunt replicile pe care le-am cules. Sau „ma vezi pe mine ca ma bat cu altii?”. Sau “eu nu beau la carciuma, eu beau la mine acasa ”. Astea sunt replici pe care le va primi o fiinta care incearca sa o convinga pe alta care consuma sa apeleze la ajutor de specialitate.
E jena. “Ma duc la psihiatru, sunt nebun”. Este foarte complicat! Trebuie multa putere de sugestie.
De obicei, oamenii ajung in situatia in care lucrurile sunt nasoale. Am avut oameni de calibru, oameni cu studii superioare – si nu numai cu studii, dar si cu pregatire superioara – care au ajuns in momentul in care toti le-au zis, inclusiv sefii, „daca nu te internezi, mori”.
Și acum tin minte un domn cu care am ramas bun prieten, un tip remarcabil, cadru universitar, la vremea aia proprietar de policlinica intr-un oras de provincie, adus de nevasta „aici ramai, este ultima ta sansa”. La ora asta este decan la o facultate, i s-a propus si o functie mai mare, dar a zis ca nu suporta tensiunea, ca e prea mult si risca sa o ia de la capat. Au trecut ani de zile, n-a mai baut nimic, nimic, nimic. S-a reapucat de sport. Alt tip este manager de firma, dupa ce se prabusise. Deci exista aceasta posibilitate.
Exista vindecare. Asta te face sa si lucrezi in domeniul acesta. Ca daca n-ar exista, ai abandona. Marea problema e sa gasesti motivatia.
intrebare: Ce trebuie sa stie un om care bea de ani buni, dar care isi dea seama ca are o problema si vrea sa o rezolve?
Dan ROȘCA: Trebuie sa stie ca nu e usor. Cand un om se lasa de o substanta psihoactiva, vrea sa o abandoneze, apare ceea ce se numeste „craving” (n.r. o pofta puternica, intensa, urgenta pentru ceva). De asta sunt parsive substantele acestea. Pofta. O pofta, ii auzi pe baietii care consuma heroina, dar si pe alcoolici care iti povestesc: “Domnule doctor, dvs. nu stiti ce e aia. Te-ai lasat de doi ani si vine un moment in care ti-ai omora si mama numai sa pui mana pe ceva“. in cazul toxicomanilor, treci peste faptul ca e politistul la usa ta si te duci si cumperi heroina in vazul lumii si mergi si ti-o injectezi in parc. Alcoolicul, la fel, trec peste nevasta, copil, slujba. Știu ca ma da afara, dar nu conteaza, in momentul ala trebuie sa beau ceva.
Sunt fenomene greu de stapanit. Omul trebuie avertizat, trebuie sa stie. Am pacienti care ma folosesc ca pe un fel de hotline: “Dane, ma apuca!”. „Vino si stai trei zile internat”. Astea sunt trucurile pe care le foloseste un terapeut cu pacientul sau consumator.
in relatia de la Alcoolicii Anonimi exista un sponsor, un ins care il monitorizeaza pe cel mai slab.
Deci asta trebuie sa stie un om: ca e greu, dar posibil si ca e bine sa nu se ascunda. Orice consumator de substante psihoactive (alcoolic, toxicoman) se ascunde, minte.
Vorba unui prieten de-al meu, profesor de pian, care intra in toaleta treaz si iesea beat. Ascundea bautura in rezervorul de apa de la WC. Zice: “Și ma vedea nevasta-mea ca intru normal si ies manga. Și nu intelegea cum”. Și un tip de calibru de calitate. “Dar stiam ca daca nu beau – si ea ma pazea sa nu beau si mi-era rusine sa zic ca ies afara sa beau – nu pot, trepidez”. in general, in casa unui alcoolic gasesti bautura dupa cartile din biblioteca, in foarte multe locuri. Ca omul sa fie asigurat. incetul cu incetul, preocuparea asta devine acaparanta. Nu mai conteaza nimic. Este singurul tau prieten pe lumea asta.
