in pofida nivelurilor ridicate de nevoi nesatisfacute de asistenta medicala, trei sferturi dintre romani sustin ca au o stare buna de sanatate (71 % in 2017), putin mai multi decat media UE, se arata intr-un raport privind starea de sanatate din UE, publicat de Comisia Europeana.

”La fel ca si in alte tari, proportia persoanelor care declara ca au o stare buna de sanatate scade drastic odata cu inaintarea in varsta: de la 94 % dintre romanii cu varsta cuprinsa intre 16 si 44 de ani, la 69 % dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 64 de ani si la 23 % dintre persoanele cu varsta de cel putin 65 de ani. Aceasta scadere este mai accentuata decat media UE, cifrele pentru UE in ansamblu fiind: 87,5 % pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 44 de ani, 66,8 % pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 64 de ani si 41,4 % pentru persoanele cu varsta de cel putin 65 de ani”, potrivit documentului.

Ceva mai putin de jumatate dintre persoanele cu varsta de cel putin 65 de ani sufera de o afectiune cronica

in 2017, romanii cu varsta de 65 de ani se puteau astepta sa mai traiasca inca 16,7 ani, o crestere de aproape doi ani fata de anul 2000. ”Cu toate acestea, dupa varsta de 65 de ani, se traieste mai multi ani din viata cu o boala cronica sau cu o dizabilitate, situatie care plaseaza in acest sens Romania peste media UE. Desi disparitatea de gen in ceea ce priveste speranta de viata la varsta de 65 de ani ramane substantiala (barbatii romani avand o speranta de viata cu aproximativ trei ani si jumatate mai mica decat femeile), disparitatea este in concordanta cu media UE. in ceea ce priveste speranta de viata sanatoasa, in medie, femeile traiesc doar putin mai mult decat barbatii intr-o stare buna de sanatate (5,1 ani pentru barbati, fata de 5,9 la femei in 2017). Desi numai 46 % dintre romanii cu varsta peste 65 de ani declara ca au una sau mai multe boli cronice (comparativ cu 54 % in UE), majoritatea pot sa traiasca in continuare in mod independent pana la batranete. Cu toate acestea, 31 % dintre romanii cu varsta peste 65 de ani raporteaza ca se confrunta cu unele limitari in desfasurarea activitatilor cotidiene, precum imbracarea si hranirea, procentul fiind mult mai mare decat media UE”, potrivit documentului.

Peste jumatate din totalul deceselor din Romania pot fi atribuite unei serii de factori de risc comportamentali, care includ dieta neadecvata, consumul de tutun, consumul de alcool si activitatea fizica scazuta (62 %), cifra situandu-se mult peste media UE (44 %). Este avertismentul Comisiei Europene.

”Riscurile alimentare (27 %) includ aportul insuficient de fructe si legume si consumul excesiv de zahar si sare. Consumul de tutun (incluzand fumatul activ si fumatul pasiv) este cauza unei proportii de aproximativ 17 % din totalul deceselor, in timp ce 14 % dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste doua ori mai mare decat proportia observata la nivelul UE (6 %). Alte 4 % dintre decese sunt legate de nivelurile scazute de activitate fizica”, potrivit raportului privind starea sanatatii in UE publicat saptamana aceasta de Comisia Europeana.

Dieta nesanatoasa si activitatea fizica scazuta nu par sa aiba vreun impact asupra obezitatii la adulti

Aproape trei cincimi dintre adultii romani (59 %) raporteaza ca nu mananca cel putin un fruct pe zi si o proportie similara dintre acestia nu consuma legume, in pofida campaniilor recente pentru o alimentatie sanatoasa. Aceste cifre sunt mult mai mari decat in majoritatea tarilor UE.

Proportia de 38 % a adultilor din Romania care declara ca desfasoara saptamanal cel putin activitati moderate este cea mai mica din UE.

”in pofida prevalentei dietelor nesanatoase si a activitatii fizice scazute, rata obezitatii adultilor din Romania este cea mai mica din UE (doar unul din zece adulti era obez in 2017, in timp ce media UE a fost de 15 %). Cu toate acestea, excesul de greutate sau obezitatea devine tot mai raspandit(a) in randul copiilor, unul din sase adolescenti fiind supraponderal sau obez in perioada 2013-2014”, atrage atentia raportul.

Obezitatea, spre deosebire de multe alte comportamente de risc, este strans legata de nivelul de studii

”Persoanele cu un nivel mai scazut de studii sau cu venituri mai mici sunt, in general, mai predispuse sa se confrunte cu factori de risc comportamentali; cu toate acestea, numai obezitatea indica existenta unor inegalitati frapante in Romania”, scriu autorii raportului.

De exemplu, aproape 11 % dintre persoanele cu un nivel mai scazut de studii erau obeze in 2017, comparativ cu 7,5 % in randul persoanelor cu studii superioare.

in ceea ce priveste fumatul, rezultatele sunt inversate, aproape 13,5 % dintre persoanele din grupurile cu un nivel mai scazut de studii fiind fumatori regulati, comparativ cu aproape 21 % dintre persoanele din grupurile cu cel mai inalt nivel de studii. Cu toate acestea, rata fumatului a fost similara pentru ambele grupuri, cel al persoanelor cu venituri mari si cel al persoanelor cu venituri mici (18-20 %).

Unul din cinci adulti romani fumeaza zilnic

”Consumul de tutun este o provocare majora pentru sanatatea publica in Romania. in pofida unei usoare reduceri a ratelor fumatului incepand din 2008, unul din cinci adulti inca fuma zilnic in 2014, in concordanta cu media UE. Exista o disparitate de gen majora in ceea ce priveste fumatul, ratele fumatului in randul barbatilor (32 %) fiind de patru ori mai mari decat cele in randul femeilor (8 %). Consumul regulat de tutun de catre adolescenti este, de asemenea, un motiv de ingrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 si 16 ani declarand in 2015 ca au fumat in cursul lunii precedente, aceasta rata fiind printre cele mai mari din UE. Nu sunt inca vizibile efectele Legii din 2016 pentru prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun”, este semnalul de alarma tras de Comisie.

Consumul excesiv de alcool este o problema majora, in special in randul barbatilor din Romania

in medie, peste o treime dintre adultii din Romania au declarat ca consuma episodic alcool in exces cel putin o data pe luna, ceea ce reprezinta o rata aflata pe locul doi in UE (35 % fata de 20 % in medie in UE).

Mai mult, aceasta cifra arata o diferenta semnificativa intre sexe, intrucat peste 50 % din barbati au raportat consumul excesiv de alcool.

Doi din cinci adolescenti de 15 si 16 ani din Romania au declarat in 2015 ca au experimentat cel putin un episod de consum excesiv de alcool in cursul lunii precedente. Aceasta rata este, de asemenea, peste media UE si constituie un motiv serios de ingrijorare, avand in vedere asocierea dintre consumul excesiv de alcool si vatamarile accidentale, in special la adolescenti.

CNAS trebuie sa respecte autonomia si independenta medicului in  luarea deciziei la patul bolnavului sau in fata pacientului, insa, in ceea ce priveste operatiile cezariana, acestea trebuie realizate numai cu indicatie terapeutica. Este mesajul transmis de presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, conf. dr. Adela Cojan, intr-un interviu acordat SanatateaTV.ro.

” Casa nu poate interveni din punct de vedere financiar sau administrativ in luarea deciziei asupra actului medical. E decizia medicului impreuna cu parturienta in legatura cu actul terapeutic ce urmeaza sa fie efectuat pentru finalizarea expulziei”, a adaugat ea.

Adela Cojan a atras atentia, ca decizia trebuie sa se ia numai cu respectarea ghidurilor terapeutice si ca exista solutii pentru a asigura respectarea acestora. ”Propunem totusi implementarea acelor sisteme de audit clinic prin intermediul carora la indemana fiecarui manager de spital sa existe posibilitatea verificarii respectarii protocoalelor medicale si a respectarii indicatiilor terapeutice din ghidurile medicale. Este vorba despre colegi din aceeasi specialitate care, impreuna cu specialisti din structurile de management al calitatii sa verifice nivelul respectarii protocoalelor medicale”, a mai spus ea.

Adela Cojan a explicat si cum se calculeaza tarifele decontate de CNAS pentru nastere.

” in Monitorul Oficial este un tarif pe caz ponderat care este stabilit pentru fiecare spital din tara asta. Este, in tara noastra, cuprins intre 1.600 si 2.200 de lei, depinde de spital – ca e universitar, municipal, orasenesc si asa mai departe. Deci cam aici se duce TCP-ul, tariful pe caz ponderat. El  se inmulteste cu o valoare relativa. Valoarea relativa care indica nivelul resurselor consumate. La cezariana iti trebuie sterilizare, sala de operatie, echipa chirurgicala, anestezie, monitorizare post-anestezie si post-interventii chirurgicale. Este mult mai costisitoare. Casa plateste cazurile tratate in functie de complexitatea lor. Daca la nasterea naturala valoarea relativa este subunitara si inmultim 1.600, 2.200 sau 2.000 de lei cu 0,8% si ajungi la o suma la cezariana este supraunitara”, a afirmat ea.

Romania este pe primul loc in Europa in privinta proportiei nasterilor prin cezariana din totalul nasterilor din tara. Potrivit celor mai recente date, rata de cezariene din Romania este de peste 53%, in timp ce numai putin peste 46% sunt nasteri naturale.

Cercetatorii americani au descoperit ca multe suplimente comercializate pentru sanatatea creierului pot contine piracetam, un ingredient care nu s-a dovedit eficient pentru prevenirea sau ameliorarea dementei sau a afectarii cognitive si nu este aprobat pentru vanzare in S.U.A.

intr-o analiza a cinci produse achizitionate online, specialistii americani au descoperit ca patru contin piracetam, uneori in cantitati periculos de mari. Al cincilea, care a fost etichetat si vandut ca piracetam, nu continea nicio cantitate detectabila de medicament. Agentia care administreaza alimentele si medicamentele in Statele Unite (FDA) a avertizat in februarie anul trecut ca asa-numitele suplimente pentru imbunatatirea cognitiva pot fi ineficiente, nesigure si ar putea impiedica pacientii sa obtina diagnosticul si tratamentul corect.

„Orice produse care contin medicamente neaprobate ar putea induce in eroare consumatorii sa creada ca exista astfel de terapii si sa-i impiedice sa acceseze terapii care sunt cunoscute ca ajuta in simptomele bolii, sau mai rau, deoarece unele tratamente frauduloase pot provoca probleme medicale grave sau chiar fatale”, a declarat comisarul FDA dr. Scott Gottlieb. Și, desi FDA nu a mentionat in mod anume piracetamul, acesta este unul dintre ingredientele cel mai des intalnite din suplimentele neautorizate pentru imbunatatirea cognitiva, noteaza cercetatorii in „JAMA Internal Medicine”.

Efectele secundare pot fi grave

Pentru studiu, dr. Pieter Cohen de la Hospital Primary Care din Massachusetts si colegii sai au cautat online suplimente cu piracetam in lista de ingrediente, apoi au cerut esantioane sa faca teste in laborator si sa vada cat contin din acel ingredient.

Au fost testate zece probe de la patru producatori. Cantitatea de piracetam continuta in dozele recomandate a variat intre 831 mg si 1.542 mg. in cele patru produse care contineau ingredientul, cantitatea de piracetam a variat de la 85% la 188% din cantitatea trecuta pe eticheta. in urma recomandarilor producatorilor, consumatorii ar putea fi expusi la cantitati cuprinse intre 831 mg si 11.283 mg piracetam pe zi, in functie de produsul consumat, noteaza cercetatorii.

in Europa, unde piracetamul este prescris pentru tulburari precum dementa si deficienta cognitiva, comprimatele sunt de obicei de 800 mg sau 1.200 mg, iar dozarea zilnica tinde sa fie de la 2.400 mg la 4.800 mg, sustine echipa de studiu.

in urma administrarii unor doze mai mici decat au gasit cercetatorii in unele suplimente disponibile la vanzare in S.U.A., efectele secundare ale piracetamului includ anxietatea, insomnia, agitatia, depresia, somnolenta si cresterea in greutate, scriu autorii cercetarii. Efectele secundare pot fi mai grave la doze mai mari, desi nu se cunosc riscurile exacte. Echipa care a realizat studiul precizeaza ca toti consumatorii ar trebui sa renunte la suplimentele cu piracetam, avand in vedere lipsa dovezilor ca ar ajuta cunoasterea si potentialele efecte secundare daunatoare.

„Medicii ar trebui sa avertizeze pacientii ca suplimentele comercializate ca potentiatori cognitivi pot contine medicamente interzise in doze supraterapeutice”, este concluzia finala a studiului.

Prof. dr. Anca Dana Buzoianu este noul rector ales al Universitatii de Medicina si Farmacie ”Iuliu Hatieganu”, din Cluj-Napoca. Ea a obtinut 585 de voturi, din totalul 609 voturi declarate valide.

Prof. dr. Buzoianu a avut trei mandate ca decan al Facultatii de Medicina din cadrul UMF Cluj-Napoca. ”Pe parcursul celor trei mandate in care am fost decan al Facultatii de Medicina, am implementat viziunea pe care am propus-o pentru facultate : „Facultatea de Medicina din Cluj, facultatea de medicina cu cea mai mare recunoastere internationala din Romania si din aceasta zona Europeana”. Munca mea si a echipei pentru realizarea acestui obiectiv a inceput cu adaptarea curriculumului la cerintele si modelul marilor scoli de medicina europene, introducerea metodelor educationale noi si a instrumentelor educationale moderne si a continuat cu cresterea semnificativa a numarului de studenti internationali si realizarea a 4 evaluari externe ale calitatii educatiei in FM, rezultate care au validat directia noastra de dezvoltare. Dintre cele 4 evaluari externe, doua s-au finalizat cu obtinerea de diplome de calitate, iar cea mai recenta cu obtinerea acreditarii internationale AMSE/ASIIN”, spune ea.

Ea a facut parte din comisii, consilii stiintifice si grupuri de lucru de specialitate ale mai multor institutii printre care Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Consiliului Uniunii Europene sau Agentia Nationala a Medicamentului.

Atributiile rectorului

Rectorul reprezinta Universitatea in relaţiile cu Ministerul Educaţiei Cercetarii Tineretului şi Sportului, Consiliul Naţional al Rectorilor, organisme interne şi internaţionale, precum şi cu orice persoane fizice sau juridice din ţara sau din strainatate. El  este ales pentru un mandat de 4 ani şi este confirmat de Ministrul Educatiei.

Pot ocupa funcţia de rector personalitati ştiinţifice sau academice din ţara sau din strainatate. O persoana nu poate ocupa funcţia de rector pentru mai mult de opt ani, indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele şi de intreruperile acestora, potrivit regulamentelor in vigoare.

Noul manager interimar al Institutului Clinic Fundeni, Anca Colita, activeaza ca medic primar pediatrie, sef sectie pediatrie 2, I.C.Fundeni, din 2011, si este seful disciplinei Pediatrie al institutiei, Departamentul 7, din 2012.

 Anterior, ea a fost asistent universitar, Disciplina Pediatrie Fundeni, in cadrul Departamentului Pediatrie UMF „Carol Davila” Bucuresti/I.C. Fundeni Bucuresti. in 2003, ea a obtinut titlul de Doctor in Ştiinţe Medicale in urma susţinerii publice, in iunie 2003, a tezei cu titlul “Tipul celular ca factor de prognostic in leucemiile acute la copil”. De-a lungul carierei, Anca Colita a obtinut un atestat de studii complementare in managementul serviciilor de sanatate, supraspecializare transplant de maduva osoasa si supraspecializare hemato-oncologie pediatrica.

Conform unor surse din spital care au dorit sa isi pastreze anonimatul, „dr. Anca Colita este un medic profesionist, serios, dedicat, iar faptul ca managerul a fost ales din cadrele medicale ale I.C. Fundeni trebuie sa reprezinte un motiv de mandrie”. 

Conform CV-ului oficial, conf. dr. Anca Colita a obtinut licenta de doctor medic in anul 1995, in urma studiilor efectuate la Universitatea „Ovidius” Constanta, Facultatea de Medicina. in perioada 1996 – 2000, ea a activat ca medic rezident pediatrie, iar apoi a obtinut diploma de medic specialist pediatrie in cadrul UMF”Carol Davila” Bucuresti / I.C.Fundeni Bucuresti. Din 1997, Anca Colita a ocupat si functia de preparator universitar, Disciplina Pediatrie Fundeni, Departamentul Pediatrie UMF „Carol Davila” Bucuresti/ I.C. Fundeni Bucuresti.

De asemenea, conf.univ. dr. Anca Colita activeaza ca membru in Societatea Romana de Hematologie si in Societatea Romana de Transplant Medular. 

”Victor Costache, ministrul Sanatatii a dispus, in data de 28 noiembrie 2019, revocarea din functie a doamnei Adriana Cotel, manager interimar al Institutului Clinic Fundeni si inlocuirea acesteia cu doamna conf.dr. Anca Colita”, a anuntat Ministerul Sanatatii intr-un comunicat de presa.

Adriana Cotel, fosta sefa a Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), fusese numita manager interimar al Institutului Clinic Fundeni la inceputul lunii noiembrie, cand a inlocuit-o din functie pe Alina Tanase.

Anca Colita a fost director medical al Institutului Clinic Fundeni si sefa sectiei de Pediatrie 2. 

Functia de director medical va fi ocupata de Alina Tanase. 

Premierul Ludovic Orban a declarat, in prima conferinta de presa organizata la Ministerul Sanatatii dupa investirea in functie a noului Guvern, ca managerul de la I.C. Fundeni va fi schimbat din functie.

Adriana Cotel a fost demisa din functia de manager al Institului Clinic Fundeni, au declarat surse din spital pentru SanatateaTV.ro.

in locul sau ar fi fost propusa conf. dr. Anca Colita.

Adriana Cotel, fosta sefa a Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) si a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a fost numita manager interimar al Institutului Clinic Fundeni la inceputul lunii noiembrie, cand a inlocuit-o din functie pe Alina Tanase.

Conf. dr. Anca Colita este director medical al Institutului Clinic Fundeni, sef sectie Pediatrie 2. 

Premierul Ludovic Orban a declarat, in prima conferinta de presa organizata la Ministerul Sanatatii dupa investirea in functie a noului Guvern, ca managerul de la I.C. Fundeni va fi schimbat din functie.