Visele ne pot oferi informaţii interesante despre vieţile noastre, insa in pofida convingerii raspandite ca acestea reprezinta proiecţii ale dorinţelor şi temerilor noastre ascunse, de fapt, nu exista studii care sa demonstreze acest lucru, conform unui material publicat de Live Science.
„Chiar nu exista studii care sa susţina acest punct de vedere”, susţine Deirdre Barrett, psiholog şi cercetator in domeniul viselor de la Şcoala medicala a Universitaţii Harvard, citat de Agerpres.
Oamenii insa au cautat dintotdeauna semnificaţii ascunse in spatele viselor. in Mesopotamia şi in Egiptul Antic visele erau considerate mesaje de la zei. Grecii şi Romanii le foloseau ca forme de divinaţie, pentru a afla ce le rezerva viitorul. insa credinţa ca simbolurile din vise ascund adevaruri ascunse despre noi este mult mai moderna. Ea provine din secolul XIX, de la nimeni altul decat „parintele” psihanalizei, Sigmund Freud. El a propus ipoteza ca visele funcţioneaza ca nişte supape care ne dezvaluie cele mai ascunse şi intime dorinţe pe care ni le reprimam, şi ca o modalitate de a indeplini aceste dorinţe.
De la Freud, ştiinţa viselor a progresat şi ipotezele cu care lucreaza acum sunt puţin mai banale decat cea propusa de Freud. Visele nu sunt nici criptice şi nici fantastice. De fapt, susţine ştiinţa moderna, visul este surprinzator de apropiat de ceea ce se intampla in timpul zilei, atunci cand ne gandim la ceva anume. Acest lucru nu inseamna insa ca visele nu au semnificaţie. Studiile indica faptul ca atunci cand dormim, procesam aceleaşi interese, amintiri, preocupari şi griji pe care le avem şi in timpul starii de veghe.
„Avem fantezii legate de dorinţele noastre, ne gandim la posibile ameninţari sau pur şi simplu la ce se intampla in viaţa noastra sociala sau cu cei dragi”, a declarat Barrett pentru Live Science.
Astfel, visele au, din punct de vedere psihologic, un inţeles ca extensii ale gandurilor, preocuparilor şi grijilor noastre din starea de veghe, explica şi G. William Domhoff, cercetator specializat in vise de la University of California, din Santa Cruz, intr-o lucrare ştiinţifica publicata in revista The Scientific Review of Mental Health Practice. Studiile sugereaza ca visele sunt mai adesea naraţiuni plauzibile ale vieţilor noastre de zi cu zi decat „filme” fantastice şi pline de acţiune.
insa, deşi visele sunt foarte similare gandurilor pe care le avem in starea de veghe, creierul funcţioneaza foarte diferit atunci cand dormim.
„Mintea noastra opereaza intr-o stare biochimica foarte diferita atunci cand dormim”, conform lui Barrett. Acest lucru inseamna ca in perioada somnului, cocktailul chimic din creierul nostru se schimba. Unele regiuni ale creierului devin mult mai puţin active, iar altele devin mult mai active. Spre exemplu, cortexul vizual secundar – regiunea responsabila de formarea imaginilor – devine mult mai activ in timpul somnului, el fiind raspunzator de imaginile deosebit de vii pe care le vedem in vis. De cealalta parte, cortexul prefrontal, care in mod normal ne filtreaza gandurile, este foarte puţin activ.
Astfel, ele ofera informaţii importante cu privire la modul in care creierul nostru proceseaza lumea timp de aproximativ o treime din viaţa, atat cat petrecem dormind. Iar cel puţin in aceasta privinţa Freud avea dreptate. „El a introdus ideea ca visele au inţelesuri. Ca ne pot spune despre noi”, a adaugat el.