INSP: Australia şi Canada introduse pe lista ţărilor cu peste 500 de cazuri de COVID-19

Lista cu ţările care au peste 500 de cazuri confirmate de infecţie cu noul coronavirus, în cazul cărora se impune izolarea la domiciliu a cetăţenilor români ce vin din acestea, a fost actualizată miercuri, fiind adăugate Australia şi Canada.

Potrivit unei decizii a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cetăţenii români care vin din state cu peste 500 de cazuri confirmate de infecţie cu noul coronavirus vor fi izolaţi la domiciliu timp de 14 zile, acestea fiind cunoscute ca ”zone galbene”, relatează Agerpres.

Pe site-ul INSP a fost publicată miercuri lista actualizată cu aceste ţări. Ele sunt: Australia, Austria, Belgia, Canada, Coreea de Sud – partea ţării unde nu este instituită carantina, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie, Malaezia, Norvegia, Olanda, Republica Populară Chineză – zona în care nu este instituită carantina, Spania, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Statele care sunt marcate ca ”zone roşii” şi pentru care se impune carantina sunt: Republica Populară Chineză – regiunea Hubei, Italia – întreaga ţară, Coreea de Sud – Daegu (oraş) şi Cheongdo (judeţ) şi Iran – întreaga ţară.

 

AMASP solicită înăsprirea pedepselor pentru zădărnicirea combaterii bolilor; până la 15 ani de închisoare

Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) solicită autorităţilor înăsprirea pedepselor pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, propunând până la 15 ani de închisoare pentru fapta care duce la decesul unei persoane.

„Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor solicită puterii legislative şi puterii executive să facă demersurile necesare pentru modificarea conţinutului art. 352 din Codul penal, în contextul situaţiei de criză epidemiologică, astfel încât să permită autorităţilor judiciare să aplice în mod eficient dispoziţiile de drept penal în cazul încălcării măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase”, se precizează în solicitarea făcută publică miercuri.

Potrivit solicitării, AMASP propune modificarea dispoziţiilor articolului 352 Cod penal astfel: „(1) Nerespectarea de către o persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituţionalizată, precum şi a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani. (2) Nerespectarea de către o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituţionalizată precum şi a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani”.

Asociaţia este de părere că ar trebui mărite pedepsele şi în situaţia în care fapta duce la infectarea unei alte persoane.

„(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au condus la infectarea unei alte persoane, fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au condus la infectarea mai multor persoane, fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani. (5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au avut ca urmare decesul unei persoane, fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 15 ani. (6) Transmiterea, cu intenţie, a unei boli infectocontagioase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. Dacă în urma infectării se produce vreuna dintre urmările de la art 194 C. pen. sau decesul persoanei se aplică regulile privind concursul de infracţiuni”, mai propun procurorii.

Totodată, AMASP solicită sancţionarea cu până la 5 ani de închisoare şi pentru infracţiunea de „omisiune de a divulga cadrelor medicale sau altor autorităţi competente în prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase a unor informaţii esenţiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă”.

Mai mult, se cere sancţionarea cu până la 10 ani de închisoare pentru infracţiunea menţionată anterior, „dacă a condus la infectarea personalului medical sau autorităţilor angajate în prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase, ori au determinat reducerea în mod substanţial a capacităţii de funcţionare a unui spital sau a oricărei alte instituţii publice”.

„Solicitarea de modificare a dispoziţiei legale este justificată de faptul că, în contextul măsurilor luate pentru evitarea răspândirii SARS-CoV-2 (COVID-19), au fost întocmite până în prezent circa 40 de dosare penale pe teritoriul României, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. (1) Cod penal, existând suspiciuni cu privire la săvârşirea unor fapte de natură penală ce au condus la infectarea unor persoane sănătoase, intrarea în carantină a unor instituţii medicale sau alte pericole faţă de sănătatea publică”, spun magistraţii.

AMASP arată că articolul 352 Codul penal sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă „nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”, respectiv cu o lună la 6 luni sau amendă aceeaşi faptă dacă aceasta este săvârşită din culpă. De asemenea, arată sursa citată, conform articolului 34 litera m) din HG 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, este sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum cuprins între 5.000 şi 10.000 lei nerespectarea de către persoane fizice, suspecţi şi convalescenţi de boli transmisibile, contacţi şi purtători sănătoşi de germeni patogeni, precum şi de către persoane juridice a măsurilor prevăzute de normele în vigoare, în scopul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile.

„Din analiza dispoziţiilor Codului penal se poate observa că infracţiunea prevăzută la articolul 352 este una de rezultat, altfel spus sancţionează doar acele situaţii unde se poate stabili, în mod cert şi direct, că nerespectarea măsurilor impuse a condus la infectarea unei alte persoane. În circumstanţele avute în vedere la redactarea acestui text s-a considerat că răspunderea penală poate fi atrasă doar pentru acţiunile care au un rezultat concret de multiplicare a numărului de persoane infectate”, menţionează AMASP.

Coronavirus: Agenția Europeană a Medicamentului oferă clarificări privind ibuprofenul

Nu există dovezi științifice care să ateste că ibuprofenul agravează efectele noului coronavirus, transmite Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

Agenția a precizat că vrea să infirme astfel informaţiile incorecte care circulă pe reţelele de socializare.

„La începerea tratamentului pentru febră sau durere în cazul COVID-19, pacienţii şi cadrele medicale ar trebui să ia în considerare toate opţiunile de tratament disponibile”, inclusiv ibuprofen şi medicamente asociate, precum şi paracetamol, cel mai utilizat analgezic.

Purtătorul de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății, Christian Lindmeier, a sfătuit persoanele care au suspiciunea că au contractat noul coronavius să nu ia buprofen fără consultarea medicului.

 

DSP a dat amenzi de aproape 2 milioane de lei pentru nerespectarea autoizolării

Până în prezent, inspectorii sanitari din cadrul direcțiilor de sănătate publică au aplicat amenzi în valoare de 1.835.000 lei unui număr de 120 persoane pentru nerespectarea autoizolării , conform HG 857/2011, art. 30, lit H, informează Grupul de Comunicare Strategică.

Cele mai multe amenzi au fost aplicate de către inspectorii sanitari din Neamț și Hunedoara, câte 12 amenzi în fiecare dintre aceste județe, cu valoare de 210.000 lei (NT) respectiv 134.000 lei (HD).

În cazul în care o persoană călătorește într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus din zonele de risc roșie/galbenă, la revenirea în țară rămâne obligatoriu în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia.

APAH-RO: Recomandări pentru pacienții cu boli hepatice cronice și transplant hepatic

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) publică pe o rețea socială o serie de recomandări pentru pacienții cu boli hepatice cronice și transplant hepatic venite din partea specialștilor de la Institutul Clinic Fundeni.

Pacienții posttransplant hepatic, cei cu hepatită autoimună cu medicație imunosupresoare de linia a doua, pacienții cu ciroză hepatică decompensată și/sau pacienții cu hepatită alcoolică sunt considerați în categoria cu risc înalt pentru complicații în cadrul COVID-19.

Pacienții cu ciroză hepatică compensată sunt considerați cu risc intermediar pentru complicații/evoluție nefavorabilă COVID-19.

De asemenea, pacienții cu cancer (hepatocacinom, colangiocarcinom) sunt mai susceptibili la aceasta infecție datorită imunosupresiei induse de cancer, dar și de medicația chimioterapică.

Recomandările publicate de APAH-RO:

1. Nu trebuie să vă modificați terapia imunosupresoare (doze, tip medicație). Orice modificare din proprie inițiativă, poate atrage un episod de rejet sau reactivare (hepatocitoliza) care complică și mai mult cursul unei posibile infecții COVID-19. Țineți legătura cu medicul curant pentru orice nelămurire sau grijă aveți legată de medicație!

2. Regulile elementare recomandate pentru prevenția infecției sunt cele pe care le urmează populația generală: spălat des pe mâini cu apă și sapun sau soluții dezinfectante pe baza de alcool (timp de 20 secunde), nu vă atingeți fața/gura/nasul/ochii, tușiți sau strănutați în cot, utilizați batista de unică folosință pe care o aruncați imediat după utilizare, purtați mască când aveți simptome respiratorii, distanțare socială, evitați aglomerația (minim 2m distanță de alte persoane), lucrați pe cât posibil de acasă, curățați si dezinfectati toate suprafețele pe care le atingeți des în casă (mânerele ușilor/comutatoare, etc), cu soluții bazate pe clor/alcool.

3. Cele mai frecvente simptome sunt tuse, febră, astenie marcată, durere în gât, artralgii/mialgii, cefalee. În 5 până la 50% din cazuri, aceste simptome respiratorii pot fi precedate de greață și/sau diaree, dureri abdominale. Anunțați imediat medicul curant! Acesta vă va indica care este cea mai adecvata cale de urmat și ce tratament antitermic/antialgic aveți voie să luați! La nevoie, până reușiți să luati legătura cu un cadru medical, puteți utiliza paracetamol. Anumite medicamente antivirale ce se folosesc actual în terapia COVID-19, precum lopinavir/ritonavir, interacționează cu medicația imunosupresoare. În cazul în care medicul infecționist vă recomandă aceste medicamente, informați-l despre terapia imunosupresoare curentă și consultați medicul curant din centrul de transplant.

4. Veniți la control numai după ce ați luat legătura cu medicul currant. Se recomanda limitarea vizitelor la spital la situația exclusivă a existenței unei urgențe medicale sau complicații! Sunt încurajate teleconferințele/telefoanele/emailurile pentru consulturile obișnuite.

Science&Tech, o nouă rubrică pe platformele media ale Sănătatea Press Group

Sănătatea Press Group lansează, prin portalurile Ro Health Review și Sanatatea.TV, o rubrică centralizată Science&Tech. Aici se vor regăsi cele mai noi informații privind studiile care se fac în lupta împotriva noului coronavirus și nu numai.

În numai câteva luni, noul coronavirus care a fost detectat pentru prima data în China a devenit prima pandemie din ultimul deceniu, declanșând o adevărată cursă pentru a găsi tratamente și vaccinuri eficiente împotriva lui.

Primul pas a fost cunoașterea noului coronavirus. Astfel, genomul SARS-CoV-2 a fost secvențiat într-o lună.

Deja au început testele pentru vaccinuri. Un test clinic pentru evaluarea unui vaccin menit să protejeze contra noului coronavirus a început luni în Statele Unite.

În paralel, unele vaccinuri împotriva noului coronavirus dezvoltate de universităţi din China ar urma să ajungă în cel mai scurt timp în faza de teste clinice sau ar putea fi chiar puse la dispoziţie pentru utilizare în situaţii de urgenţă.

Între timp, software sofisticat permite efectuarea de simulări computerizate detaliate pentru a prezice modelul și zonele de transmite a noului virus. Se caută și tratamente cât mai eficiente pentru cei care au contractat deja SARS CoV-2.

În aceste condiții, Sănătatea Press Group, prin Divizia Media, lansează pe portalurile sale Ro Health Review și Sănătatea.TV rubrica Science&Tech, prin care își propune să își țină la curent cititorii cu cele mai noi progrese realizate în lupta împotriva noului coronavirus.

Diagnosticarea noului coronavirus: Testul rapid și testul de diagnosticare moleculară

Diagnosticarea infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 se poate realiza, în prezent, prin două metode: test rapid sau test de diagnosticare moleculară. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a explicat pentru Sănătatea.TV și Ro Health Review diferențele dintre cele două tipuri de teste.

 

Ce înseamnă testul rapid?

 

Testul rapid pune în evidență efectul la nivelul sistemului imun pe care îl are contactul virusului cu organismul. Mai exact, pune în evidență anticorpii de tip IgG și IgM.

Aceste proteine indică dacă sistemul imunitar al unei persoane a răspuns sau nu la o infecție cu noul coronavirus.

 

Cum se face testul rapid?

 

Testul rapid se face folosind sânge, iar rezultatele sunt gata în câteva minute. Aceasta îl face să fie ușor de utilizat, iar personalul necesar necesită o pregătire și dotări minime. Poate fi făcut inclusiv în locuințele suspecților. Însă poate fi făcut, cel mai devreme, atunci când pacientul are deja simptomatologie, pentru ca rezultatele să fie de încredere.

 

Limitările testului rapid

 

Testele realizate arată că testul rapid poate oferi rezultate fals pozitive sau fals negative. Potrivit studiilor, motivele pentru rezultatele fals negative pot fi, în primul rând, legate de concentrații scăzute de anticorpi. Când nivelurile de anticorpi IgM și IgG sunt sub limita de detecție, rezultatul va fi negativ.

Un alt motiv pentru rezultate fals negative poate ține de specificul răspunsului imunitar al fiecărui pacient în parte.

În al treilea rând, anticorpii IgM vor scăderea și dispărea după două săptămâni. În unele cazuri, este greu de știut exact când a fost infectat un pacient sau cât timp a fost infectat. Deci, în momentul testului, nivelul IgM poate fi sub cel detectabil de test.

Posibilele reacții încrucișate cu alte tipuri de coronavirusuri sau cu virusuri gripale nu au fost studiate deocamdată.

 

Ce înseamnă testul de diagnosticare moleculară?

 

Testul de diagnosticare moleculară pune în evidență ARN-ul viral, adică prezența virusului în organism.

Conform ghidului elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, se recomandă prelevarea de probe respiratorii superioare (exsudat nazal sau faringian), preferabil împreună cu sânge și probe respiratorii inferioare (spută sau lavaj bronhoalveolar – în cazul formelor grave de boală).

 

Cum se face testul de diagnosticare moleculară?

 

După recoltarea probei, aceasta se introduce într-un flacon steril și trimisă unui laborator care are acces la kit-ul de testare. Acolo, specialiștii folosesc o procedură numită RT-PCR (reacție de polimerizare în lanț) pentru a pune în evidență prezența virusului.

În prezent, testele de diagnosticare moleculară se pot efectua în șapte centre de boli infecțioase din țară: București – la spitalele Victor Babeș și Matei Balș -, Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova.

Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente genetice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS-CoV-2.

La fel cum fiecare specie are un cod genetic unic, fiecare virus are un cod genetic singular. Detectarea virusului se realizează prin generarea de copii multiple ale secvențelor genice analizate, după mai multe cicluri de amplificare in situ.

Practic, testul permite eventuala prezență a ARN-ului SARS-CoV2 în proba prelevată.

 

Limitările testului de diagnosticare moleculară

 

Testul de diagnosticare moleculară poate fi realizat numai de personal specializat, care să aibă training în manevrarea produsului și aparaturii necesare.

Obținerea rezultatelor poate dura până la câteva zile.

Vârsta medie a pacienților diagnosticați cu noul coronavirus în România este de 41 de ani

Vârsta medie a pacienților diagnosticațic cu noul coronavirus este de 41 de ani, arată o statistică transmisă de Ministerul Sănătății.

– 5 pacienţi (2%) au între 0-9 ani;
– 8 pacienţi (3%) au între 10-19 ani;
– 31 de pacienţi (13%) au între 20-29 de ani;
– 64 de pacienţi (26%) au între 30-39 de ani;
– 70 de pacienţi (28%) au între 40-49 de ani;
– 47 de pacienţi (19%) au între 50-59 de ani;
– 12 pacienţi (5%) au între 60-69 de ani;
– 9 pacienţi (4%) au între 70-79 de ani.

Niciun pacient nu are peste 80 de ani.

Dintre cele 246 de persoane diagnosticate cu noul coronavirus, 5% sunt minori, 50% sunt femei adulte, iar 45% sunt bărbaţi adulți, mai reiese din statistică.

Cât rămâne noul coronavirus pe suprafețe?

Noul coronavirus poate rămâne pe suprafețele de plastic și de oțel inoxidabil până la două-trei zile. În cazul suprafețelor de carton, virusul a fost detectabil până la 24 de ore. Este concluzia unui studiu finanțat de Guvernul american și publicat de New England Journal of Medicine (NEJM).

Studiul a fost realizat de oameni de ştiinţă de la Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, Universitatea din California, Los Angeles şi Universitatea Princeton.

 

Viabilitatea în aer a noului coronavirus, studiată

 

Cercetătorii au folosit de asemenea un nebulizator pentru a răspândi virusul în aerul înconjurător. Prin această tehnică, ei au descoperit urme de virus sub formă de aerosol – adică particule suspendate în aer – timp de trei ore.

Studiul a atras o serie de  critici, experţii considerând că utilizarea unui nebulizator nu simulează adecvat tusea sau strănutul unui pacient şi riscă să crească în mod artificial amploarea contaminării pe cale aeriană.
Virusul este transmis în primul rând prin micropicături expulzate de pacienţi atunci când tuşesc sau strănută, iar în această formă (diferită de un aerosol) este viabil doar câteva secunde.

Testele similare efectuate în cazul coronavirusului SARS au demonstrat o viabilitate echivalentă în afara corpului uman.

Aceasta nu explică însă de ce pandemia COVID-19 a afectat aproape 200.000 de oameni, cu aproximativ 8.000 de decese, în timp ce SARS a infectat doar 8.000 de persoane şi a ucis 800.

Diferenţele epidemiologice „provin probabil de la alţi factori, cum ar fi o încărcare virală mai mare în tractul respirator superior” şi capacitatea pacienţilor fără simptome de a transmite noul coronavirus, au notat autorii studiului.

Un pilot TAROM, infectat cu coronavirus; alţi zece piloţi sunt în autoizolare la domiciliu

Un pilot al companiei TAROM a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, iar alţi zece piloţi cu care acesta a intrat în contact se află la autoizolare, a anunţat, miercuri, directorul general al companiei, George Barbu.

„Colegul nostru se simte foarte bine, este asimptomatic. El a fost în contact cu o persoană care a fost declarată pozitiv duminică. Colegul nostru a anunţat duminică oficial şi celelalte persoane cu care a fost în contact direct. Este vorba despre zece persoane, toţi piloţi. De duminică toţi se aflau în autoizolare la domiciliu, aşteptau rezultatul testului efectuat pentru primul pilot. Acum toţi se află la autoizolare, în continuare, şi ei şi familiile lor. Estimăm un număr total de 30 de persoane, împreună cu familiile lor, care se află la autoizolare. Toţi sunt asimptomatici, sunt ok, nu au niciun simptom”, a explicat directorul TAROM, pentru un post de televiziune, precizând că piloţii nu au intrat în contact la o şedinţă, ci „a fost o întâlnire a lor”.

Potrivit lui George Barbu, în afară de pilotul depistat pozitiv, niciunul dintre cei 1.800 de salariaţi nu au fost confirmaţi cu noul coronavirus, dar piloţii cu care acesta a fost în contact încă nu au fost testaţi.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, activitatea celorlalte departamente din cadrul TAROM se desfășoară normal. Piloții Airbus și Boeing împreună cu personalul navigant își desfășoară activitatea normal, cu respectarea măsurilor de combatere și de prevenire a răspândirii a noului coronavirus.

De asemenea, flota ATR își desfășoară activitatea normal, cu excepția contacților direcți ai pilotului. Activitatea Aeroportului Otopeni și a celor care se ocupă de dirijarea traficului aerian nu este afectată de această situație.