Elveţia a depăşit pragul de 10.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus

Elveţia a depăşit pragul de 10.000 de cazuri de infectare cu coronavirus, a anunţat joi guvernul, care intenţionează să detecteze grupuri de persoane în spaţiul public cu ajutorul telefoanelor mobile.

În prezent, în Elveţia, ţară cu 8,5 milioane de locuitori, 161 de persoane au murit din cauza COVID-19 şi peste 10.600 au fost testate pozitiv, potrivit Oficiului Federal de Sănătate Publică.

Elveţia este a 5-a cea mai afectată ţară din Europa după numărul de persoane infectate, în urma Italiei, Spaniei, Germaniei şi Franţei, potrivit OMS. Din cele 91.400 de teste efectuate până în prezent în Elveţia, 14% au fost pozitive.

Deşi a interzis grupurile formate din mai mult de 5 persoane, Elveţia a refuzat pentru moment să instituie izolarea populaţiei la domiciliu.

„În prezent este prea devreme să vorbim despre relaxarea (măsurilor). Mai întâi, trebuie să avem dovada că am atins vârful acestei epidemii, ceea ce, din păcate, nu este încă cazul”, a declarat Daniel Koch, de la Oficiul Federal de Sănătate Publică, în timpul unui conferinţă de presă la Berna.

Primul caz a fost descoperit pe 24 februarie în cantonul Ticino, la frontiera cu Italia. De atunci, coronavirusul a apărut în toate cantoanele elveţiene.

Câteva dintre ele au făcut apel la armată. Aproape 3.800-4.000 de militari sunt mobilizaţi în prezent pentru a răspunde pandemiei, adică „totalitatea forţelor medicale ale armatei elveţiene”, a anunţat Raynald Droz, şeful Statului Major al Comandamentului de Operaţiuni.

După ce a ordonat închiderea şcolilor, cafenelelor, restaurantelor şi a tuturor magazinelor cu excepţia celor alimentare, de sănătate şi de primă necesitate, şi după ce a interzis manifestaţiile publice şi private, guvernul elveţian a interzis vinerea trecută adunările, inclusiv „spontane”, cu mai mult de cinci persoane.

Peste jumătate de milion de cazuri confirmate de îmbolnăvire cu noul coronavirus la nivel mondial

26 martie e ziua când, oficial, s-a depășit pragul de jumătate de milion de oameni care s-au îmbolnăvit cu coronavirusul de tip nou, potrivit site-ului worldometers.info. Dintre cei 510.528 de oameni cu infecție confirmată oficial, 23.028 au murit, iar 122.232 s-au însănătoșit.

În România, până în prezent au fost confirmate 1.029 de cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Dintre cele 1.029 de persoane confirmate pozitiv, 94 au fost declarate vindecate și externate (53 la Timișoara, 28 la București, 6 la Craiova, 5 la Constanța, unul la Cluj și unul la Iași).

Până astăzi, 18 persoane diagnosticate cu COVID-19 și cu boli cronice preexistente, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău și Timișoara, au decedat.

Federația SANITAS caută soluții pentru personalul din sănătate care nu are cu cine să lase copiii

Reprezentanții Federației sindicale SANITAS anunță că au participat joi la videoconferința organizată de Ministerul Muncii cu reprezentanții sindicatelor. În cadrul videoconferinței s-au discutat mai multe teme care afectează și personalul din sănătate precum:
– Problemele familiilor monoparentale în care părintele lucrează în sistemele care nu beneficiază de zile libere pentru supravegherea minorilor;
– Problemele familiilor cu ambii părinți angajați în sistemele care nu beneficiază de zile libere pentru supravegherea minorilor;
– Posibilitatea cazării personalului medical pentru a evita infectarea membrilor de familie;
– Introducerea creșelor în categoria unităților care beneficiază de șomaj tehnic.
Potrivit sursei citate, aceste teme ar urma să fie regăsite în cel mai scurt timp într-un proiect de Ordonanță de Urgență.

„În contextul în care Legea 19/2020 (acordarea zilelor libere pentru părinții cu minori sub 12 ani) nu se aplică personalului din sănătate, Federația SANITAS a solicitat inclusiv Președinției identificarea unei soluții!
Administrația Prezidențială, așa cum ne așteptam, de altfel, pasează aceasta problema în sarcina Guvernului.
În consecință, în discuțiile de astăzi, din timpul videoconferinței cu reprezentanții Ministerului Muncii, Federatia SANITAS a readus în discuție această situație discriminatorie și a solicitat soluții urgente pentru personalul medical care nu are în grija cui să își lase minorii!”, scriu reprezentanții SANITAS pe o rețea socială.

OMS avertizează asupra impactului psihologic al coronavirusului în societate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat joi că ameninţarea COVID-19 şi măsurile necesare de izolare împotriva pandemiei provoacă în societate un impact psihologic puternic care nu trebuie ignorat în actuala criză şi acesta trebuie abordat prin măsuri ”creative”.

”Izolarea, distanţarea fizică, închiderea şcolilor şi a locurilor de muncă sunt provocări ce ne afectează şi este normal să resimţim stres, anxietate, frică şi singurătate în aceste momente”, a declarat la o conferinţă de presă şeful OMS pentru Europa, Hans Kluge.

Dar colectivul cel mai afectat este acela al lucrătorilor sanitari, care în plus sunt şi cei care se confruntă cu cel mai mare pericol în această pandemie, circa 10% dintre persoanele infectate cu coronavirus în Europa fiind de altfel cadre medicale, motiv pentru care OMS recomandă măsuri pentru a le susţine psihologic în această perioadă grea.

Printre aceste recomandări OMS enunţă schimbarea frecventă a turelor pentru posturile medicale cele mai stresante, sporirea comunicării între echipele de lucru, detaşarea de personal pentru asistenţă psihologică în spitale, iar în prima linie a luptei cu virusul să se afle cadrele medicale cele mai experimentate, spune experta OMS în psihologie Aiysha Malik.

Impactul psihologic poate fi de asemenea semnificativ în cazul femeilor gravide, persoanelor vârstnice şi copiilor, adaugă organizaţia, menţionând de asemenea că izolarea şi stresul agravează şi situaţia persoanelor care au diferite dependenţe, dar avertizează că recurgerea la alcool, droguri sau jocuri pentru a depăşi aceste dificultăţi ”nu face decât să înrăutăţească lucrurile”.

COVID-19: Lecțiile la nivel european.Dezbatere cu senatorul Adrian Wiener și europarlamentarul Cristian Bușoi

[front_live]248451222800477857352390-2020-03-26_13:44[end_live]

Adaptarea UE și lecțiile la nivel european în urma crizei generate de pandemia de coronavirus au fost discutate de Adrian Wiener, membru al Comisiei pentru Sănătate Publică a Senatului României și de europarlamentarul Cristian Bușoi, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European, în emisiunea Voci pentru Sănătate | Live cu Ileana Toma, dezvoltată de Sănătatea Press Group.

Senatorul Adrian Wiener a pledat pentru independența medicală a Uniunii Europene, ”o coordonată esențială pe care va trebui de acum încolo să o luăm foarte serios în considerare”. ”Să avem capacități de producție în Uniune pentru absolut tot nomenclatorul de esențiale medicale, să nu depindem de importurile extracomunitare în ceea ce privește echipamentele de protecție, în ceea ce privește principiile medicamentoase din care se fac foarte multe dintre medicamente. Cu toții cunoaștem faptul că multe dintre ele sunt produse în China sau în India. Sigur, într-o situație care nu este de criză, probabil că este convenabil economic să externalizezi foarte multe dintre aceste materii prime, să zicem. Dar dincolo de rațiunile economice, vedem cu toții cât de important este accesul la aceste resurse atunci când o astfel de criză lovește”, a spus el.

În aceste condiții, Adrian Wiener a făcut un apel către Parlamentul European pentru a pune în discuție independența Europei din punct de vedere medical.

La rândul său, europarlamentarul Cristian Bușoi a afirmat că există o discuție mai veche la nivel european privind preluarea mai multor prerogative în privința sănătății de către Bruxelles. Potrivit lui, punerea în comun a resurselor, a exemplelor de bune practici, dar și a expertizei medicală profesională pot fi oportune.

”Nu știu dacă după această criză va exista și voința politică de modificare a tratatelor și de delegare a mai multor atribuții la nivelul UE”, a spus el.

GCS: Vârsta medie a pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 este de 45 de ani

Vârsta medie a pacienţilor diagnosticaţi, până în prezent, în România, cu noul coronavirus este de aproximativ 45 de ani, cel mai mare procent reprezentându-l persoanele cu vârste cuprinse între 19 şi 50 de ani (60%).

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, cei cu vârste cuprinse între 51 şi 69 de ani reprezintă 28% din cazurile de îmbolnăvire, iar cei cu vârstă mai mare sau egală cu 70 de ani – 6%.

De asemenea, 3% sunt minori, 53% – femei, iar 44% – bărbaţi.

Dintre cele 1.029 de persoane confirmate pozitiv la noul coronavirus, 16 pacienţi (2%) au între 0 şi 9 ani; 24 pacienţi (2%) au între 10 şi 19 ani; 104 de pacienţi (10%) – între 20 şi 29 de ani; 215 de pacienţi (21%) – între 30 şi 39 de ani; 267 de pacienţi (26%) – între 40 şi 49 de ani.

De asemenea, 192 pacienţi (19%) au între 50 şi 59 de ani; 117 de pacienţi (11%) – între 60 şi 69 de ani, 60 pacienţi (6%) – între 70 şi 79 de ani, iar 9 (1%) pacienţi au peste 80 de ani. Date în curs de colectare 25 (2%).

Un grup de ONG-uri solicită autorităților tratament pentru bolile cronice ale persoanelor vulnerabile

Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), Asociația Carusel, Asociaţia Eu Sunt! Tu?, Asociația Accept, Asociația Pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multi – Drog Rezistentă (ASPTMR), Romanian Harm Reduction Network (RHRN) și UNOPA – Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA au dat publicității astăzi o scrisoare deschisă adresată autorităților locale, Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii și Protecției Sociale prin care trag un semnal de alarmă asupra situației persoanelor vulnerabile în această perioadă marcată de pandemia COVID-19. 

Grupul de ONG-uri are și o listă de solicitări adresate autorităților române:

(1) Implementarea urgentă a unor măsuri de susținere socială și medicală a persoanelor aparținând categoriilor vulnerabile, în special a persoanelor fără adăpost, a celor ce locuiesc în zonele defavorizate ale marilor orașe, ca și în zonele rurale, a celor care au rămas fără venituri în această perioadă, a persoanelor fără acte/ asigurare medicală.

(2) Asigurarea tratamentului și pentru bolile cronice de care suferă aceste persoane (SIDA, TBC, hepatite etc), dar și a urgențelor, inclusiv a celor psihiatrice.

(3) Sprijinirea serviciilor deja existente care lucrează cu aceste persoane (implementate de organizații neguvernamentale), prin oferirea de materiale de protecție.

(4) Asigurarea tratamentului și a îngrijilor necesare pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, TBC și/ sau hepatite.

(5) Cooperarea și coordonarea la nivel local, cu autoritățile și ofertanții publici și privați de servicii sociale și medicale, pentru gestionarea problemelor medicale și sociale în perioada epidemiei.

Iohannis: România va achiziționa, în numele UE, echipamente medicale de protecție

România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre. Anunțul a fost făcut de președintele României, Klaus Iohannis.

”La nivel european s-a decis, în baza unui proiect aprobat în timpul Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene, constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale, în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă, un mecanism european destinat prevenirii, pregătirii și reacției Uniunii Europene la diferite crize și dezastre, cum este epidemia cu care ne confruntăm”, a spus șeful statului.

”Într-o primă etapă, achiziția derulată de România, în numele Uniunii Europene, în limita sumei de 10 milioane de euro, va viza echipamente medicale de protecție – măști și costume individuale de protecție – și ventilatoare. Această procedură se desfășoară independent de achizițiile făcute direct de Comisie, dar evident că atunci când aceste materiale vor fi disponibile, vom putea și noi, în România, să solicităm o parte din această rezervă strategică”, a adăugat el.

Achiziții comune de echipamente și dispozitive medicale la nivelul UE

 

La nivelul Uniunii, prin intermediul Comisiei Europene, au fost demarate proceduri de achiziții în comun de echipamente și dispozitive medicale necesare gestionării epidemiei. Este vorba de mănuși, echipamente de protecție, ventilatoare și echipamente de laborator.

”Având în vedere că situația s-a deteriorat rapid și în țara noastră în ultimele zile, a devenit crucială dezvoltarea urgentă a procedurilor de achiziții comune ale Uniunii lansate pentru echipamente medicale. Este important ca aceste proceduri să fie finalizate cât mai repede cu putință, pentru ca statele membre interesate, adică și noi, și România, să poată intra rapid în posesia acestor produse”, a spus șeful statului.

Comisia Europeană a anunțat anterior că achizițiile comune au fost un succes și că ”echipamentul ar trebui să fie disponibil în termen de două săptămâni de la semnarea de către statele membre a contractelor cu ofertanții, pe care ar trebui să le încheie foarte rapid”.

 

Repatrierea românilor, o prioritate

 

Președintele a precizat că va discuta astăzi, cu omologii din UE, despre repatrierea cetățenilor români aflați în prezent fie în afara Uniunii, fie în state membre și care, din motive obiective, doresc să revină în România.

”Este importantă cooperarea tuturor pentru a putea permite revenirea cetățenilor europeni în țările lor de origine, mai ales în condițiile în care multe state au impus restricții de circulație. Cea mai vulnerabilă categorie continuă să fie lucrătorii noștri mobili, în special lucrătorii detașați și cei sezonieri. Noi facem tot posibilul pentru a le asigura întoarcerea în siguranță acasă. Cu toate acestea, nu este o sarcină ușoară, având în vedere numărul totuși semnificativ de cetățeni și restricțiile impuse deja peste tot în Europa”, a afirmat șeful statului.

153 cadre medicale și personal auxiliar confirmate cu COVID-19 în România

Conform datelor raportate din teritoriu către Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, în acest moment la nivel național sunt 153 de cadre medicale și personal auxiliar confirmate cu COVID-19, anunță Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceștia 70 sunt medici, 50 de asistente, 15 infirmiere, o îngrijitoare și 17 personal auxiliar.

Din punctul de vedere al repartiției pe județe: Arad – 2, București – 36, Constanța – 1, Covasna – 5, Hunedoara – 12, Iași – 3, Neamț – 2, Suceava – 90, Vrancea – 2.

Coronavirus în România: A fost înregistrat cel de-al 18-lea deces

A fost înregistrat un nou caz de deces al unei persoane infectate cu noul coronavirus, fiind cazul numărul 18 la nivel național, anunță Grupul de Comunicare Strategică.

Este vorba despre o femeie în vârstă de 76 ani, din județul Cluj, internată în data de 20.03.2020 în Spitalul Huedin. Pacienta a fost transferată în data de 22.03.2020 în secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase Cluj, după ce a fost confirmată cu COVID-19.

Pacienta avea afecțiuni preexistente: hipertensiune arterială, diabet zaharat.