BREAKING NEWS Pandemia de coronavirus: Suntem în scenariul 4

Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus, SARS-CoV-2, a ajuns la ora 20.00 la 2.109, a anunțat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Potrivit liniilor stabilite de autorități, aceasta plasează România în scenariul 4 privind noul coronavirus.

El a precizat că s-au înregistrat 65 de decese.

 

Măsuri înăsprite pentru cei care încalcă izolarea și carantina

 

Anterior, secretarul de stat Bogdan Despescu, a anunțat că persoanele care părăsesc locul de carantină fără aprobarea autorităților competente vor relua carantina timp de 14 zile din momentul în care sunt prinse, vor suporta cheltuielile efectuate cu carantinarea și vor răspunde penal pentru faptele lor.

De asemenea, persoanele care părăsesc izolarea fără aprobarea autorităților competente vor intra în carantină timp de 14 zile din momentul în care sunt prinse, vor suporta cheltuielile efectuate cu carantinarea și vor răspunde contravențional pentru faptele lor.

 

Clarificări privind internarea bolnavilor

 

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat că bolnavii de coronavirus nu sunt internaţi obligatoriu în orice spital, dar că persoanele cu urgenţe trebuie tratate şi pentru acestea, indiferent dacă există sau nu testul pentru COVID-19.

„O să mă refer la ordinul prin care am stabilit că pacienţii nu pot să rămână în UPU şi că trebuie să fie internaţi chiar dacă nu au testarea pentru COVID infirmată sau confimată. Am făcut unele reacţii şi vreau să clarific ordinul. (…) Articolul 2, alin. 2 spune: ‘Pacienţii prevăzuţi la alin. 1, pentru care este necesară spitalizarea, sunt internaţi în secţiile spitalului unde s-au prezentat – asta e prima variantă – în secţiile celorlalte spitale de specialitate conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1091 pe 2006 (…) – a doua variantă – sau în spitale nominalizate de Direcţiile de Sănătate Publică – a treia variantă – care pot să fie şi spitalele de suport pentru COVID care sunt anunţate de Ministerul Sănătăţii. Deci, nimeni nu a zis că bolnavul se internează obligatoriu în spitalul respectiv, dar o soluţie pentru bolnav trebuie să fie găsită, iar bolnavul, dacă este în stare critică, trebuie să fie tratat. Şi aici vorbim de exemplu de cazuri de traumă care sunt suspicionate să aibă şi COVID. Nu pot să aştepte trauma să fie tratată până se termină testul pentru COVID”, a declarat Arafat într-o conferinţă de presă la MAI.

El a adăugat că nu este vorba despre o internare forţată a bolnavilor de coronavirus.

„Deci nu este vorba despre o internare forţată a bolnavului COVID pozitiv în orice spital. Este o forţare pentru a se lua decizii potrivit stării pacientului pentru a-i salva viaţa. Aici vorbim de urgenţe”, a precizat şeful DSU.

Încă 13 decese de coronavirus în România

Au fost raportate încă 13 decese ale unor persoane confirmate cu noul  coronavirus, anunță Grupul de Comunicare Strategică.

Toate cele 13 persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 80 de ani au fost internate în Spitalul Judetean de Urgență Suceava, in mai multe sectii, după cum urmează, nefrologie, boli interne, chirurgie plastică, gastroenterologie.
Decesele au fost înregistrate în perioada 22- 29 martie 2020.

Data confirmării rezultatelor pozitive către INSP este 30 martie 2020.

VIDEO Procedura de echipare și dezechipare a Echipamentului Individual de Protecție (EIP) cu combinezon

Procedura de echipare și dezechipare a Echipamentului Individual de Protecție (EIP) cu combinezon pentru personalul medical, în contextul infecției cu SARS-CoV-2.

Un material informativ realizat de Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – Filiala București, cu sprijinul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta. O producție Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro.

Încă două decese provocate de noul coronavirus

Încă două decese provocate de noul coronavirus în România. Numărul persoanelor care au murit se ridică la 52.
Este vorba despre o femeie de 65 de ani din judeţul Sibiu, internată pe data de 27 martie la SCJU Sibiu – ATI. În aceeaşi zi s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19, probe care au fost testate la Spitalul „Regina Maria” din Bucureşti. Ea a fost confirmată cu noul coronavirus pe data de 28 martie, iar decesul a fost pronunţat pe 30 martie.
Femeia avea o boală cardiovasculară.
De asemenea, decesul 52 este al unui bărbat de 52 de ani din judeţul Ialomiţa. El s-a prezentat la UPU Slobozia în data de 29 martie, i s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la INBI ”Matei Balş”, iar confirmarea de coronavirus a venit tot pe 30 martie. Decesul a fost înregistrat pe 29 martie. Nu are medic de familie şi nici aparţinători, din acest motiv nu se cunosc antecedentele patologice ale bolnavului.

HG: 2.000 de posturi suplimentare în cadrul direcțiilor de sănătate publică și la Ambulanță

Guvernul României a decis ca, pe o perioadă determinată de 6 luni, numărul maxim de posturi din cadrul direcțiilor de sănătate publică și serviciilor de ambulanță să fie suplimentat cu 2000 posturi.

Este vorba despre un număr de 1000 de posturi pentru direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti și 1000 de posturi pentru serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.

Măsura este necesară având în vedere evoluția situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului pe teritoriul României, precum și declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății la data de 10.03.2020. Evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare indică o creştere a numărului activităților de supraveghere activă, depistare timpurie, izolare şi tratare a cazurilor COVID 19 pozitive, de urmărire a contactelor şi prevenire a răspândirii continue a infecţiei care impune nevoia de suplimentare a personalului implicat în aceste activități.

În situația actuală, echipajele operative ale serviciilor de ambulanță sunt implicate atât în transportul pacienților confirmați cu COVID-19, cât și în recoltarea probelor de la persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu.

De asemenea, personalul direcțiilor de sănătate publică asigură triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei, monitorizează persoanele aflate în auto-izolare la domiciliu, monitorizează persoanele aflate în carantină, recoltează probe în teren de la persoanele care corespund definiției de caz pentru testare COVID-19.

În prezent, numărul de posturi alocat și repartizat integral prin ordin de ministru pentru direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București este de 3862, iar pentru serviciile de ambulanță județene și Serviciul de ambulanță București-Ilfov este de 11733 posturi.

Hotărâre de Guvern: Facilități pentru pacienți în timpul stării de urgență

Au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern noi reglementări privind modul de acordare a serviciilor medicale pe perioada stării de urgență, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este vorba despre o serie de facilități pentru pacienți.

Astfel, serviciile medicale și medicamentele necesare pentru tratarea cazurilor cu COVID 19 și a complicațiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României, pe toată perioada stării de urgență.

Prevederi privind consulațiile la medicii de familie

Tot pe perioada stării de urgență, medicii de familie și medicii de specialitate din ambulatoriul clinic pot acorda consultații la distanță, care pot fi realizate prin orice mijloace de comunicare, cu încadrarea într-un număr maxim de 8 consultații/oră.

De asemenea, în vederea asigurării managementului pacienților simptomatici de către medicii de familie și medicii de specialitate din specialitățile clinice din ambulatoriul clinic, pe perioada stării de urgență pacienții beneficiază de consultații, inclusiv la distanță, pentru orice manifestări clinice sugestive pentru infecția cu coronavirus, pentru toate persoanele aflate pe teritoriul României, chiar dacă nu sunt asigurate.

Medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriul clinic va consemna consultațiile medicale la distanță în fișa pacientului și în registrul de consultații, după caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat și a intervalului orar în care acestea au fost efectuate, și va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical. Documentele, inclusiv prescripțiile medicale, vor fi transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică.

Prevederi pentru pacienții cu boli cronice

Medicul de familie poate emite prescripție medicală, în continuare, pentru pacienţii cu boli cronice cu schemă terapeutică stabilă, în baza documentelor medicale care au fost emise pacientului – scrisoare medicală și/sau confirmarea înregistrării formularului specific de prescriere – și pentru medicamentele care până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri erau prescrise de către medicii specialişti.

Pentru pacienţii cu boli cronice cu schemă stabilă de tratament, medicii de familie pot elibera prescripție medicală fără a mai fi necesară o noua reevaluare a  medicului  specialist, respectiv fără a mai fi necesară reînnoirea scrisorii medicale iniţiale.

Pentru emiterea prescripției medicale se pot acorda consultații la distanță în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private.

Medicii din spital pot elibera, dacă situaţia o impune, la externarea asiguratului, prescripţie medicală în ambulatoriu pentru maximum 90 de zile, conform scrisorii medicale/biletului de ieşire din spital, cu excepția medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, pentru care durata de prescriere este de până la 30 de zile. Detalierea modalității de prescriere va fi stabilită prin norme.

Se prelungește cu 90 de zile termenul de valabilitate a biletelor de trimitere pentru specialități clinice și a biletelor de trimitere pentru specialități paraclinice, a recomandării medicale pentru dispozitive medicale și a deciziei de aprobare pentru efectuarea investigației PET-CT.

Pe perioada stării de urgență se suspendă obligativitatea utilizării cardului național de sănătate și a documentelor înlocuitoare ale acestuia.

A fost aprobată prelungirea termenelor de aplicare a actelor normative referitoare la pachetele de servicii şi la Contractul-cadru, precum și la programele naționale de sănătate, pe toată perioada stării de urgență.

Coronavirus: Comisia Europeană colaborează cu platformele online pentru a combate dezinformarea

Comisia Europeană a anunțat că lucrează împreună cu marile platforme online pentru a combate dezinformarea.

În urma primei reuniuni cu platformele online la începutul lunii martie, vicepreședinta Comisiei pentru valori și transparență, Věra Jourová, a organizat vineri o teleconferință cu reprezentanți ai Google, Facebook, Twitter, Microsoft, Mozilla și ai asociației comerciale EDiMA, pentru a primi informații actualizate cu privire la răspândirea dezinformării legate de pandemia de coronavirus.
Platformele, toate semnatare ale Codului de bune practici privind dezinformarea au informat că măsurile luate în ultimele săptămâni au contribuit la accesul sporit la informații oficiale (cum ar fi cele publicate de OMS sau de autoritățile naționale de sănătate), precum și la retrogradarea și eliminarea conținutului dăunător. Platformele au confirmat că există un flux constant de informații false și dăunătoare, în principal legate de sănătate, pe care le elimină în număr mare. În mod similar, acestea au pus în aplicare măsurile de eliminare a anunțurilor legate de echipamente de protecție, precum măștile. Cu toate acestea, există lipsuri în aplicarea pe deplin a acestor noi politici, transmite Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Vicepreședintel C.E. a îndemnat companiile să facă schimb de date relevante cu cercetătorii, cu verificatori ai veridicității informației (fact-checkers), precum și să colaboreze cu autoritățile din toate statele membre și să facă schimb de modele de conținut eliminat, inclusiv cu Comisia.

„Salut măsurile ferme luate de platforme și sprijin abordarea axată pe facilitarea accesului la surse oficiale și, în același timp, pe eliminarea conținutului dăunător și a practicilor abuzive sau înșelătoare. Cu toate acestea, atât platformele, cât și autoritățile mai au multe de făcut. Platformele trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare pe deplin noile politici și pentru a oferi mai multe dovezi că măsurile lor funcționează. De asemenea, este la fel de important să ne intensificăm capacitățile analitice și să ne coordonăm mai bine răspunsul la informațiile dăunătoare”, a declarat Vera Jourova.

Reprezentanții platformelor au afirmat că a crescut traficul pe site-urile surselor oficiale, în special pentru chestiuni referitoare la sănătate, și au subliniat nevoia de a se menține o calitate superioară a conținutului respectiv în toate limbile.

De la izbucnirea crizei, Comisia a lansat un website dedicat răspunsului la coronavirus.

Coronavirus: Camere cu presiune negativă și echipamente de sterilizare prin nebulizare produse în România

Prim-ministrul Ludovic Orban a anunţat că în curând va începe producţia camerelor cu presiune negativă, ce vor putea fi folosite în spitale şi astfel vor putea fi izolaţi pacienţii cu coronavirus de ceilalţi bolnavi. De asemenea, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunțat că a discutat cu un producător român de echipamente despre utilizarea sterilizării prin nebulizare în cadrul unui proiect pilot.

„Trebuie să-l felicităm pe domnul ministru Ciucă pentru viteza remarcabilă cu care s-a mişcat, atât în producerea de izolete, cât şi în producerea cu camere de presiune negativă, care vor fi foarte utile în spital. Am înţeles că testele sunt aproape de final şi că se poate intra în producţie. Camerele cu presiune negativă sunt nişte incinte cu presiune negativă, în care, în interiorul saloanelor de spital, pot fi izolate persoane care sunt infectate cu COVID (…) Nişte camere cu presiune negativă din care nu iese practic aerul şi nu există niciun pericol de împrăştiere a virusului”, a precizat premierul în debutul şedinţei de guvern.

„Nebulizare cu ultraviolete în spaţiu închis, neintruzivă. (…) Am avut o discuţie foarte interesantă. Sunt nişte echipamente care sterilizează cu ultraviolete, în interior, aerul şi suprafeţele şi deja gândim un sistem, să căutăm un centru pilot, un spital, în aşa fel încât zona bolnavilor trataţi de COVID să poată fi amenajată, să nu mai existe probleme de infectare a celorlalţi din jur”, a spus ministrul Economiei

 

Încă trei decese de coronavirus în România

Încă trei decese de coronavirus au fost înregistrate astăzi în România, numărul total ajungând la 50.

Este vorba despre un bărbat de 74 de ani, din județul Hunedoara. Acesta a fost internat pe data de 19.03.2020 în Secția de oncologie Deva. Pe data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, ia rezultatele au venit pe 30 martieș

El a încetat din viață pe 27 martie.

Bărbatul suferea de adenocarcinom gastric stadiul IV, carcinomatoza peritoneală.

De asemenea, a fost confirmat decesul asociat cu infecție cu noul copronavirus al unui bărbat de 59 de ani, din județul Bacău. În data de 26.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic Boli Infecțioase Iași. Rezultatul a fost confirmat pozitiv în 27.03.2020.

Data decesului a fost 30.03.2020.

Bărbatul suferea de hipertensiune arterială, precum și diabet zaharat tip II decompensat.

Cea de-a 50- victimă este o femeie de 60 de ani, din județul Hunedoara. În data de 26.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Rezultatele testului au fost disponibile asatăzi. Femeia a încetat din viață ieri.

Ea a fost contact de salon cu caz confirmat și suferea de cardiopatie și insuficiență cardiacă.

MS a suplimentat numărul centrelor unde se efectuează teste RT-PCR pentru pentru noul coronavirus

Ministerul Sănătății a suplimentat cu 16 numărul centrelor unde se efectuează teste RT-PCR pentru pentru identificarea noului coronavirus, SARS-CoV-2.

Un ordin în acest sens a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial.

Anterior, numărul acestora era de 20.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, activitățile desfășurate la nivelul spitalelor pentru identificarea virusului care provoacă boala COVID-19 au fost introduse în Programul național de boli transmisibile.

Potrivit unui Ordin al ministrului Sănătății publicat în Monitorul Oficial nr. 197/11 martie 2020, este stabilit bugetul alocat programelor naționale de sănătate publică aprobate pentru anul 2020.

Potrivit ordinului, suma totală alocată programelor de sănătate publică pentru acest an este de 802,613 milioane de lei.

Pentru primul trimestru, bugetul total este de 150 milioane lei, sumele cele mai mari fiind 112,828 de milioane lei pentru Programul național de boli transmisibile și 22,229 de milioane lei pentru Programul național de boli netransmisibile.

În anexa 2, în Programul național de boli transmisibile, la Subprogramul de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare, a fost introdus un nou punct care vizează “Activități desfășurate la nivelul unităților de specialitate pentru identificarea virusului 2019-nCOV”. Aici este inclusă “testarea de laborator prin metoda RT-PCR a persoanelor asimptomatice expuse riscului de contaminare cu virusul 2019-nCOV, precum și a persoanelor simptomatice”. Este vorba de 21.000 de testări care vor fi decontate, costul mediu estimat pentru o testare RT-PCR de identificare a virusului fiind de 200 de lei.

Indicatorii de rezultat sunt: indicele de raportare a bolilor transmisibile de 75% pentru DSP și o pondere a persoanelor infectate cu coronavirus de minimum 1% pentru unitățile de specialitate care realizează testarea RT-PCR.

Actul normativ prevede zece unități sanitare din România care dețin în dotare echipament medical pentru efectuarea testării RT-PCR pentru identificarea virusului 2019-nCOV. Este vorba de Institutul Național de Boli Infecțioase “Matei Balș” București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș” București, spitalele de boli infecțioase din Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, și Craiova, Spitalul Clinic Județean Mureș și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).