În ce condiții pot fi trimise medicamente românilor din afara țării

În condițiile speciale de restricționare a circulației persoanelor, impuse de pandemia de COVID-19, medicamentele destinate pacienților români, aflați temporar în alte țări, unii din ei bolnavi cronici, pot fi trimise acestora, deoarece nu fac obiectul OMS 428/12.03.2020 pentru aprobarea Listei cuprinzând dispozitivele medicale şi materialele sanitare pentru a asigura prevenţia şi tratarea afecţiunilor asociate infecţiei cu SARS-COV-2, a căror distribuţie în afara teritoriului României se suspendă temporar, precum şi a unor măsuri pentru asigurarea medicamentelor cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), modificat prin OMS nr. 492/24.03.2020, nefiind trimise în scop comercial, ci într-o cantitate rezonabilă, adecvată tratamentului unei persoane pentru perioada imediat următoare, se arată într-un comunicat al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Cu alte cuvinte, precizează sursa citată, OMS 428/2020 reglementează numai activitatea operatorilor economici autorizați de ANMDMR ca producători/importatori de medicamente, distribuitori angro de medicamente.

În cazul trimiterii medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripție medicală, către persoane fizice, cetățeni români aflați temporar în alte state, mulți fiind pacienți cronici, medicamentele trebuie să fie insoțite de documente justificative, respectiv copie a prescripției medicale care să conțină datele de identificare ale pacientului, medicamentele prescrise și cantitățile aferente, precum și dovada privind achiziția medicamentelor din farmaciile din România – copie a bonului fiscal.

În cazul trimiterii medicamentelor care se pot elibera fără prescripție medicală – OTC, dovada privind achiziția este reprezentată, de asemenea, de copia bonului fiscal.

Informațiile legate de modul de eliberare a medicamentelor (cu prescripție medicală/fără prescripție medicală – OTC), precum și condițiile de păstrare sunt menționate pe ambalajul secundar al medicamentelor.

În cazul coletelor care conțin medicamente care necesită condiții speciale de păstrare/transport (2- 8°C), firma de curierat trebuie să asigure respectarea acestor condiții, astfel încât medicamentele să ajungă la pacienți în condiții corespunzătoare de calitate.

Produsele din categoria suplimentelor alimentare, nu sunt autorizate ca medicamente și în consecință nu se regăsesc în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, publicat pe website-ul ANMDMR, acestea nefiind în sfera de atribuții și competență a instituției noastre, precizează comunicatul citat.

Recomandarea ANMDMR este însă aceeași ca la medicamente, în sensul trimiterii unei cantități adecvate utilizării de către o persoană, pentru o perioadă limitată de timp, cu prezentarea bonului fiscal de achiziție.

Bani suplimentari pentru medicii care îngrijesc bolnavi de COVID-19

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a anunţat joi că pe ordinea de zi a şedinţei de guvern figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează acordarea unui stimulent de risc pentru personalul medical care are grijă de pacienţii cu coronavirus.

„Pe agenda de lucru a Guvernului, am propus un proiect de ordonanţă de urgenţă şi între acele măsuri se află şi măsurile de stimulent de risc pentru personalul medical care acum se află în prima linie”, a spus Boloş în debutul şedinţei de guvern.

Precizările au venit după ce prim-ministrul Ludovic Orban a făcut o solicitare în acest sens.

„Domnul preşedinte Iohannis ne-a solicitat să evaluăm posibilitatea de a obţine finanţare din Programul Operaţional Capital Uman – POCU, pentru a susţine o motivare pentru cadrele medicale şi cele non-medicale din spital, în special spitalele care tratează COVID, pentru a crea o motivaţie suplimentară, datorită riscurilor şi efortului suplimentar pe care îl depun în lupta cu coronavirus. Am solicitare către dvs să întreprindeţi demersurile pentru a putea obţine alocarea unor resurse din fonduri europene”, a spus Orban.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că a solicitat Executivului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care se ocupă de pacienţi infectaţi cu COVID-19.

În acest sens, şeful statului a menţionat „un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună”.

Colonelul medic dr. Daniel Ionuţ Derioiu este noul manager interimar al SJU Suceava

Medicul militar col. Daniel Ionuţ Derioiu a preluat, joi, funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU), a anunţat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Viorel Seredenciuc.

El a spus că a luat act în mod oficial de demisia lui Florin Filip din funcţia de director interimar al SJU Suceava şi a semnat dispoziţia prin care la conducerea unităţii medicale a fost numit director interimar colonelul Daniel Ionuţ Derioiu, medic la Spitalul Militar de Urgenţă „Regia Maria” din Braşov, urmând ca acesta să-şi stabilescă noua echipă de conducere a spitalului.

Problema Spitalului Județean Suceava a fost abordată în cadrul videoconferinței Președintelui Klaus Iohannis cu Prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, prefectul județului Suceava, Alexandru Moldovan, și reprezentanți ai instituțiilor locale cu privire la situația epidemiologică de la Suceava.

„Sunt câteva probleme care pot fi rezolvate într-un timp rezonabil. Aș începe cu chestiunea Spitalului Județean din Suceava. Este o unitate în care știm cu toții că, din păcate, au apărut probleme care s-au propagat. Acum nu este momentul să vedem ce și cum s-a întâmplat până în acest moment. Aceasta este treaba altor autorități. Ceea ce trebuie noi să facem acum este să repunem urgent în funcțiune spitalul din Suceava. Pentru asta este la Suceava domnul ministru al Sănătății, domnul Tătaru, împreună cu domnul secretar de stat Oprea, iar domnul secretar de stat Oprea are o sarcină foarte clară, să repună spitalul în funcțiune. Va rămâne acolo, domnul Oprea, pentru perioada următoare, pentru a se îngriji de conducerea operativă a spitalului. Este corect, este oportun și este necesar să se introducă proceduri militare, deci militarizarea spitalului, pentru a reveni foarte rapid la normalitate”, a declarat Klaus Iohannis la începutul videoconferinței.

OMS: Tinerii nu sunt invincibili în fața pandemiei de COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) reamintește că tinerii nu sunt invicibili în fața pandemiei de COVID-19.

„Ideea conform căreia ‘COVID-19 afectează doar persone vârstnice’ este factual eronată”, a reamintit directorul Biroului regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, într-o conferinţă de presă. „Vârsta nu este singurul factor de risc pentru a suferi o formă gravă a bolii”, a afirmat el.

Cazuri critice au fost observate deja la adolescenţi şi tineri adulţi, iar mulţi dintre aceşti pacienţi au necesitat internări în secţii de terapie intensivă şi unii dintre ei au decedat, a adăugat acelaşi oficial al OMS.

Mai mult, potrivit lui Hans Kluge, respectarea dispoziţiilor sanitare este necesară „pentru orice categorie de vârstă”. „Este nu doar un act de solidaritate față de ceilalţi, în special faţă de cei mai susceptibili de a fi grav afectaţi, ci şi un act vital pentru propria sănătate şi siguranţă”, a adăugat el.

În Europa, cea mai tânără victimă raportată a fost un copil de 12 ani, care a murit în Belgia. În urmă cu puțin timp, în Marea Britanie a decedat un copil de 13 ani.

În Statele Unite, un bebeluş de şase săptămâni, contaminat la rândul său cu noul coronavirus, a murit.

Biroul regional al OMS pentru Europa a raportat peste 464.859 de cazuri oficiale asociate noului coronavirus şi 30.098 de decese în 53 de ţări din circumscripţia sa, care se întinde de la coastele europene ale Oceanului Atlantic şi până la coasta pacifică a Rusiei.

Aproximativ 80% din persoanele decedate prezentau cel puţin o comorbiditate subadiacentă, în special boli cardiovasculare şi diabet.

Klaus Iohannis vrea ca personalul medical care tratează pacienți COVID-19 să primească un bonus lunar

0

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că a solicitat Executivului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care lucrează cu pacienţi infectaţi cu COVID-19.

În acest sens, şeful statului a menţionat „un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună”.

„Am solicitat astăzi Guvernului să identifice fonduri europene suficiente pentru a putea plăti un bonus lunar medicilor şi personalului medical care lucrează cu pacienţi COVID. Şi vorbesc aici despre un bonus consistent, de câteva sute de euro pe lună. Cred că o sumă de 500 de euro pe lună pentru medicii şi personalul medical care lucrează cu pacienţi COVID ar fi un bonus onorabil”, a punctat preşedintele.

Klaus Iohannis a mai spus că spitalul din Suceava trebuie repus urgent în funcţiune şi dezinfectat, iar personalul medical să primească materialele necesare.

„Ceea ce trebuie noi să facem acum este să repunem urgent în funcţiune spitalul din Suceava. (…) Este nevoie ca spitalul să fie dotat cu tot ce este necesar, în aşa fel încât personalul medical, medicii, să fie protejaţi”, a spus şeful statului, la videoconferinţa cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, şi reprezentanţi ai instituţiilor locale cu privire la situaţia epidemiologică din judeţ.

Iohannis a subliniat că este nevoie să se facă o dezinfecţie profundă şi în spital şi posibil şi în oraş, arătând că pentru acest lucru există o echipă specială, care va veni din Dorohoi.

„Este nevoie de testarea urgentă a personalului medical, care poate să revină în spital în măsura în care se vindecă. Este nevoie de încă un aparat de testare, care va fi pus la dispoziţie în timpul cel mai scurt”, a declarat Iohannis.

Președintele a vorbit înaintea unei videoconferinţe cu premierul Ludovic Orban, cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prefectul judeţului Suceava, Alexandru Moldovan, şi cu reprezentanţi ai instituţiilor locale despre situaţia epidemiologică de la Suceava.

Spania are peste 10.000 de decese cauzate de COVID-19

Bilanţul deceselor provocate de coronavirus în Spania a depăşit pragul de 10.000, după ce 950 de persoane, o cifră-record, au murit peste noapte, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii.

Numărul total al deceselor din Spania provocate de coronavirus a ajuns la 10.003, în timp ce bilanţul cazurilor a urcat la 110.238 de la cifra de 102.136 înregistrată miercuri, a precizat ministerul, citat de Agerpres.

Peste 935.000 de persoane au fost raportate drept infectate cu noul coronavirus în întreaga lume, iar 46.906 au murit, conform unui bilanţ al pandemiei publicat joi.

COVID-19: Institutul Român de Psihoterapie Integrativă oferă gratuit suport psihoemoţional online

Institutul Român de Psihoterapie Integrativă (IRPI) oferă gratuit informaţii şi suport psihoemoţional online tuturor persoanelor aflate în autoizolare, carantină sau direct afectate de situaţia de criză generată de COVID-19.

„Un număr de peste 100 de psihoterapeuţi stau la dispoziţia celor care au nevoie de sprijin, conform unei grile de program care se regăseşte pe site-ul IRPI. Aceştia sunt disponibili pentru publicul larg în intervalul 8.00 – 20.00, iar pentru personalul medical programul este, în unele zile, până la ora 02.00, cu posibilitate de prelungire. Specialiştii oferă informaţii şi suport psihoemoţional online tuturor persoanelor aflate în autoizolare, carantină sau direct afectate de situaţia de criză generată de COVID-19”, precizează IRPI într-un comunicat transmis joi Agerpres.

Publicul larg poate accesa un terapeut al IRPI la https://irpi.ro/irpi-psihoterapie-integrativa-pentru-situatii-de-urgenta.

Cadrele medicale şi familiile acestora – https://irpi.ro/psihoterapie-integrativa-pentru-situatii-de-urgenta-suport-personal-medical/.

Începând din 23 martie, o echipă complexă de psihoterapeuţi este implicată în campania iniţiată de IRPI. Psihoterapeuţii lucrează pro-bono, implicându-se în relaţia cu cetăţenii şi personalul medical în cadrul a două acţiuni specifice: „Fii bine, fii informat!” – se adresează tuturor persoanelor aflate în autoizolare, carantină sau direct afectate de contextul pandemiei COVID-19 şi „Împreună suntem mai puternici!” – se adresează personalului medical aflat în prima linie şi familiilor acestora, se arată în comunicat.

Comisia mobilizează 3 miliarde de euro pentru a finanța sistemele de sănătate din statele membre

Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde euro din bugetul UE, pentru a finanța sistemele de sănătate din statele membre în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, printr-o serie de măsuri, se arată într-un comunicat al instituției europene.

Din cele 3 miliarde de euro, 2,7 miliarde euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane euro prin intermediul capacității de echipamente medicale rescEU.

“Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Astfel, Comisia va fi în măsură:

  • să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
  • să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
  • să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pe termen mediu și lung , datorită acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Ce acțiuni pot fi întreprinse prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.

Acțiunile concrete vor depinde de nevoile țărilor UE. De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru:

  • a sprijini importurile, transportul și distribuția de echipamente de protecție, concentrându-se asupra regiunilor cel mai grav afectate;
  • a sprijini transportul pacienților care au nevoie de acest lucru către spitale transfrontaliere ce pot oferi o capacitate disponibilă;
  • a stimula dezvoltarea rapidă de medicamente și de metode de testare.

Alte acțiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcție de evoluția nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor și ale pacienților.

 

 

INSP: 12 ţări pe lista „zonelor roşii” pentru care este necesară carantina instituționalizată

Lista cu ”zonele roşii”, pentru care este necesară carantina instituţionalizată timp de 14 zile, a fost actualizată joi, numărul ţărilor ajungând la 12.

Potrivit INSP, ţările considerate ”zone roşii” ca urmare a numărului cazurilor de infectare cu noul coronavirus sunt: Austria, Belgia, Elveţia, Italia, Franţa, Germania, Spania, Iran, Marea Britanie, Olanda, SUA şi Turcia.

Astfel, cetăţenii români care se întorc din aceste ţări vor intra în carantină instituţionalizată 14 zile.

În ceea ce priveşte ”zonele galbene”, pentru care se impune izolarea la domiciliu 14 zile, sursa citată arată că toate persoanele care sosesc dintr-o călătorie internaţională se vor supune acestei prevederi.

Lista intră în vigoare de la data de 3 aprilie, ora 00.00, se arată în documentul publicat pe site-ul INSP.

Dispozitiv non-medical pentru nevoia urgentă de oxigen, dezvoltat la Târgu Mureș  

Un grup de voluntari din judeţul Mureş, de la Asociaţia UnDaVerde, şi o clinică  din Târgu Mureş au dezvoltat un dispozitiv non-medical pentru nevoia urgentă de oxigen în caz de infecţie cu coronavirus, după un model implementat în spitale din Italia.

„Ne-am gândit să lansăm un proiect pentru că în situaţia actuală, probabil şi ţara noastră se aliniază acestei curbe dureroase şi atunci e nevoie de mai mult suport pentru spitale şi pentru îngrijirea pacienţilor care se prezintă la urgenţe. De aceea această mască Easy Covid 19, este un dispozitiv non-medical, dar care poate fi utilizat cu succes în spitale mai ales în situaţia actuală de urgenţă sanitară, ca dispozitiv de terapie subintensivă (pentru cei care au nevoie de oxigen dar nu necesită intubare). Această mască utilizează o mască snorkeling (pe care o folosesc şi scafandrii), la care se modifică o parte pentru a insera o valvă, care permite să fie astfel legată la tuburile de oxigen din spital. Este un model produs după un patent liber realizat în Italia după izbucnirea pandemiei şi a ajutat foarte multe persoane în lipsa aparatelor medicale de ventilaţie. Acest dispozitiv este de uz spitalicesc, nu este indicat să fie folosit acasă, fiind nevoie de racordare la tuburile de oxigen”, declarat Mirela Pribac, reprezentanta clinicii din Târgu Mureș, potrivit Agerpres.

Prototipul a fost transmis la Ministerul Sănătăţii pentru avizare.

Georgiana şi Klaus Birthler de la Asociaţia UnDaVerde au făcut apel la cadre medicale să se implice în testarea dispozitivului, iar reprezentanţii spitalelor să ştie că îl vor putea utiliza dacă situaţia o va impune şi au arătat că există deja oameni de afaceri care s-au mobilizat pentru a finanţa acest proiect.

„Există firme private din Târgu Mureş şi Reghin care au donat bani către asociaţie şi au fost achiziţionate deja 50 de măşti de la magazinul Decathlon care să fie folosite în caz de urgenţă dacă nu vor exista echipamente medicale disponibile pentru numărul mare de pacienţi, adică va fi un plan B. Au făcut un apel la personal medical care să se implice în această iniţiativă pentru testarea acestor măşti”, a arătat Klaus Birthler.