Statele Unite au devenit prima ţară de pe glob care a depăşit pragul de 2.000 de decese cauzate de noul coronavirus într-o singură zi, cu 2.108 de decese în 24 de ore, conform datelor furnizate de Universitatea Johns Hopkins.
Numărul total al deceselor înregistrate în SUA a ajuns la 18.586, apropiindu-se de Italia (18.849), ţară care are o populaţie de cinci ori mai micăm scrie AFP citat de Agerpres.
Totodată, SUA se apropie de jumătate de milion de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19, doar în ultimele 24 de ore înregistrându-se 35.000 de noi cazuri.
Epicentrul epidemiei se află în statul New York, unde noul coronavirus a făcut peste 7.800 de morţi şi peste 160.000 de îmbolnăviri.
Pe teritoriul SUA se află peste un sfert din numărul total de cazuri declarate oficial în lume.
Vicepreşedintele american Mike Pence a anunţat vineri că s-au efectuat „peste 2.1 milioane de teste”.
SUA, prima țară care a depășit pragul de 2.000 de decese provocate de noul coronavirus în 24 de ore
Numărul deceselor provocate de noul coronavirus a ajuns la 282 în România
Numărul deceselor provocate de noul coronavirus în România a ajuns la 282, după ce încă 12 au fost anunțate în această dimineață în România. Potrivit Grupului de comunicare Strategică este vorba despre persoane cu vârste cuprinse între 27 și 81 de ani.
- Deces 271
Bărbat, 70 de ani din județul Suceava.
Data internării: 28.03.2020 în Spitalul Județean Suceava, secția nefrologie.
Contact cu caz confirmat la Centrul de dializă.
Data recoltării: 05.04.2020
Data confirmării: 06.04.2020, în Spitalul Județean de Urgență Suceava.
Data decesului: 09.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: dializat, boala renala cronica grd. V, Diabet Zaharat tip II.
- Deces 272
Bărbat, 76 de ani din municipiul București.
Data internării: 04.04.2020 la Spitalul Clinic de Urgență București, transferat în data de 05.04.2020 în secția ATI a Spitalului Colentina.
Data recoltării: 04.04.2020.
Data confirmării: 05.04.2020
Data decesului: 10.04.2020
Condiții medicale pre-existente: încă necunoscute.
- Deces 273
Femeie, 40 de ani din județul Vaslui.
Data internării: 29.03.2020 în secția Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, transferată în 02.04.2020 la Spitalul Municipal Bârlad – spital COVID – pe secția ATI.
Data recoltării: 29.03.2020
Data confirmării: 31.03.2020.
Data decesului: 10.04.2020
Condiții medicale pre-existente: obezitate, diabet zaharat.
- Deces 274
Bărbat, 81 de ani din județul Iași.
Data internării: 08.04.2020, în Spitalul Județean de Urgență Iași, secția Medicală I, transferat în 10.04.2020 în secția neurochirurgie ATI.
Data recoltării: 09.04.2020 – aspirat traheal
Data confirmării: 10.04.2020
Data deces:
10.04.2020
Condiții medicale pre-existente: Insuficiență cardiacă, anevrism de aorta ascendenta, HTA, boala renala cronica.
- Deces 275
Bărbat, 61 de ani din județul Hunedoara.
Data internarii: 31.03.2020, în Spitalul Municipal Orăștie.
Data recoltării: 06.04.2020
Data confirmării: 08.04.2020
Data decesului: 06.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: insuficiență hepatică, hepatită etanolica.
- Deces 276
Femeie, 74 de ani din județul Hunedoara.
Data internarii: 27.03.2020, pe secția Medicala a Spitalului Municipal Hunedoara, transferat pe secția de boli infecțioase în 06.04.2020.
Data recoltării: 06.04.2020.
Data confirmării: 09.04.2020
Data decesului: 08.04.2020.
Conditii medicale pre-existente: insuficiență renală cronică, HTA, Diabet Zaharat, cardiopatie ischemică, insuficiență aortică și mitrală.
- Deces 277
Bărbat, 81 de ani din județul Hunedoara.
Data internarii: 07.04.2020, în Spitalul de Boli Infecțioase Hunedoara, transferat în aceeași zi în secția ATI.
Data recoltării: 07.04.2020
Data confirmării: 09.04.2020
Data decesului: 08.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: HTA.
- Deces 278
Bărbat, 57 de ani din județul Galați.
Data internarii: 29.03.2020, în Spitalul de Boli Infecțioase Galați, transferat în 30.03.2020 în secția ATI.
A avut contact cu persoane venite din Spania, care ulterior s-au confirmat cu COVID-19.
Data recoltării: 29.03.2020.
Data confirmării: 29.03.2020
Data decesului: 10.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: Diabet Zaharat tip II, obezitate, boala cardio-vasculara, HTA std. II, spondilită anchilozanta.
- Deces 279
Bărbat, 70 de ani din județul Arad.
Data internarii: 06.04.2020 în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, secția Boli Infecțioase Adulți.
Data recoltării: 06.04.2020.
Data confirmării: 06.04.2020
Data decesului: 10.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: anemie marcată prin carență de fier, flutter atrial, HTA
- Deces 280
Bărbat, 51 de ani din județul Mureș.
Data internării: 28.03.2020, în Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș, secția Boli Infecțioase, în data de 29.03.2020 este transferat în secția ATI.
Contact cu caz confirmat.
Data recoltarii: 01.04.2020.
Data confirmarii: 02.04.2020
Data decesului: 10.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: obezitate.
- Deces 281
Bărbat, 56 de ani din județul Neamț.
În data de 05.04.2020 se prezinta la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț pentru un episod de epistaxis, este internat la orele 09:40; decesul survenid în scurt timp: orele 13:20 în aceeași zi.
A avut numeroase perioade de spitalizare succesive, posibil contact personal medico-sanitar ulterior confirmat cu COVID-19.
Data recoltarii: 05.04.2020.
Data confirmarii: 09.04.2020
Data decesului: 05.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: neo bronhopulmonar std. IV cu metastaze osoase, anemie grd. IV
- Deces 282
Femeie, 27 de ani din județul Neamț.
Data internării: 16.03.2020 pe secția hematologie a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț cu afecțiuni onco-hematologice.
Data recoltării: 27.03.2020
Data confirmării: 29.03.2020
În data de 04.04.2020 este transferată în secția ATI.
Data decesului: 10.04.2020.
Pe perioada internarii in sectia de hematoogie a fost îngrijită de o asistentă medicală, care a fost contact cu un pacient ulterior confirmat cu COVID-19.
Condiții medicale pre-existente: sdr. mielodisplazic, pancitopenie severa.
COVID-19: Cadrele medicale care și-au pierdut viața se alătură listei ”crucificaților istoriei”, spune Papa
”Medicii, infirmierii, infirmierele, surorile şi preoţii” care au decedat luptând împotriva pandemiei de coronavirus ”au murit pe front ca soldaţii care şi-au dat viaţa din dragoste”, a declarat Papa Francisc la postul de televiziune Rai 1, relatează AFP.
Suveranul Pontif a afirmat că aceşti bărbaţi şi femei se alătură listei „crucificaţilor istoriei”. El a intervenit prin telefon la o emisiune consacrată Vinerii Mari, care comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus.
„Mă simt apropiat de poporul lui Dumnezeu, în special de cei care suferă cel mai mult, victimele pandemiei, durerii din lume”, a mai spus papa Francisc. Suveranul Pontif a mai spus însă că este adâncit în contemplarea „speranţei, care nu înlătură durerea, dar nu decepţionează”.
În seara de vineri, la lumina torţelor, liderul spiritual a 1,3 miliarde de catolici a oficiat un Drum al Crucii în format redus în Piaţa Sfântul Petru din Roma, în care poliţia interzice accesul.
El a fost pentru această ceremonie de un grup de cinci deţinuţi dintr-o închisoare din Padova şi de un grup de cinci medici şi infirmiere de la Vatican.
Din 1964, Drumul Crucii în prezenţa papei s-a derulat împreună cu mii de credincioşi în jurul amfiteatrului roman Colosseum, somptuos iluminat.
Apel al ministrului Sănătății către personalul Spitalului Municipal Bârlad
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a cerut personalului de la Spitalul Municipal Bârlad, desemnat unitate suport COVID-19, să respecte toate măsurile de precauție și să trateze fiecare pacient ca pe un suspect de infectare cu noul coronavirus.
El a dat asigurări că unitatea poate gestiona cazurile existente, a primit echipament de protecţie şi va continua să primească atât materialele necesare cât şi tratamentul pentru bolnavi.
Nelu Tătaru a efectuat o vizită în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, cel mai mare punct vamal de la frontiera de Est a României, unde a făcut o evaluare a numărului de persoane care intră în ţară în această perioadă, dar şi o evaluare a ajutoarelor care sunt trimise din România în Republica Moldova.
Nelu Tătaru: Nu vrem să mai avem o Suceava
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, cu ocazia unei vizite la Vaslui, că odată cu măsurile impuse în Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava autorităţile speră să fie limitat focarul existent în acest judeţ.
„Acolo la Suceava a fost ceva deosebit. Tocmai de aceea mă vedeţi la toate focarele mai mici din ţară. Nu vrem să mai avem o Suceava. Suceava a însemnat o serie de nereguli, plecând de la personal medical, de la Direcţia de Sănătate Publică, plecând de la autorităţi locale sau de la pacienţi care omiteau sau refuzau să răspundă la nişte întrebări, plecând de la o situaţie care a fost luată în uşor, plecând de la nerespectarea în timp a circuitelor epidemiologice, plecând de la anchete epidemiologice incomplete. (…) Se pare după lungi reticenţe că personalul medical acceptă rigurozitatea militară, deşi circuitele şi tot ce însemna activitatea medicală rămân pe civil. Sperăm ca în două săptămâni să putem limita acest focar care există la Suceava”, a afirmat Tătaru citat de Agerpres.
Oficialul a precizat că în ultimele zile i-au parvenit informaţii privind reticenţa unor angajaţi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava de a respecta măsurile stabilite de noua conducere militară a unităţii medicale şi a transmis că astfel de atitudini nu sunt justificate.
„Când mă gândesc că au fost părtaşi la ce s-a întâmplat, nu ştiu dacă cineva de acolo poate avea vreo nemulţumire în acest moment, când nişte oameni se riscă, merg în focar tocmai pentru a-i ajuta. În ultima săptămână au fost tot mai multe reticenţe la tot ceea ce însemna şi testare şi izolare şi carantinare şi participarea la un circuit epidemiologic şi un circuit care includea cazarea personalului medical la hoteluri din Suceava pentru a nu merge acasă”, a afirmat Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătăţii a comentat informaţia potrivit căreia angajaţii de la morga Spitalului Suceava percepeau sume de bani pentru eliberarea cadavrelor, spunând că un astfel de lucru „nu poate fi acceptat”.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson’s Day) este marcată pe 11 aprilie, pentru a creşte gradul de informare cu privire la această boală şi pentru a dezvolta în rândul populaţiei o mai bună înţelegere a impactului acestei boli asupra celui suferind, dar şi asupra familiei şi societăţii.
La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolilor Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA) promovând o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic şi emoţional, dar şi social şi economic.
Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii şi poate creşte calitatea vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-ului dedicat acestei zile, www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă, de asemenea, şi o oportunitate de a strânge fonduri pentru management, proiecte de cercetare şi medicamente, scrie Agerpres.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a aniversa şi ziua de naştere a medicul James Parkinson, care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg.
Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson este o boală degenerativă, caracteristică omului, ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Cele trei semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esenţiale pentru stabilirea diagnosticului. Simptomele sunt imprevizibile şi pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea posturală este al patrulea semn, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluţie a bolii.
Tratamentele medicale pentru terapia Parkinson pot declanşa sau agrava unele simptome nemotorii. Efectele adverse motorii ale tratamentelor pot lua forma tulburărilor de control al impulsurilor. Acestea sunt un set de tulburări psihiatrice care pot include comportamente compulsive, precum practicarea jocurilor de noroc compulsive, dar şi realizarea de cumpărături şi un consum excesive. Cu toate acestea, fără medicamente adecvate, simptomele bolii pot reveni rapid (de obicei într-o oră), potrivit www.whathealth.com.
În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de boala Parkinson.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă după boala Alzheimer. Se estimează că între 7 şi 10 milioane de oameni din întreaga lume au boala Parkinson. Prevalenţa bolii variază de la 41 de persoane la 100.000 în al patrulea deceniu de viaţă la peste 1.900 de persoane la 100.000 în rândul celor care au 80 de ani şi peste această vârstă. Incidenţa bolii sau rata cazurilor nou diagnosticate creşte, în general, odată cu vârsta, deşi se poate stabiliza la persoanele cu vârsta mai mare de 80 de ani. Se estimează că 4% dintre persoanele cu Parkinson sunt diagnosticate înainte de 50 de ani. Bărbaţii au de 1,5 ori mai multe şanse să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/
Cum pot părinții și copiii să treacă cu bine de perioada de izolare
Pe măsură ce noutatea școlii online își pierde interesul, iar imposibilitatea de a-și vedea colegii în persoană îi afectează din ce în ce mai mult pe copii, nivelul de anxietate al acestora este în creștere. Părinții sunt la rândul lor supuși presiunii lucratului de acasă, treburilor casnice și lecțiilor, devenind maeștri ai multi-tasking-ului.
Din aceste motive este necesară o strategie de coping, iar Dr. Dan O’Hare, psiholog educațional la Universitatea din Bristol a identificat cinci puncte cheie pe care oricine ar trebui să le aibă în vedere, scrie Medical Xpress.
Fiți pregătiți să recunoașteți semnele stresului
În această perioadă atât părinții, cât și copiii pot resimți stresul. Abilitatea de a identifica semnele și simptomele stresului înseamnă că bătălia este pe jumătatea câștigată.
Deși o parte dintre copii, în special cei de vârste mai mari sunt capabili să își gestioneze singuri stresul, acest lucru este mai dificil pentru copiii de vârstă mai mică.
Comunicarea este cheia
Copiii se îndreaptă către părinți pentru informații și încurajări, în special atunci când se confruntă cu incertitudini, de aceea discuțiile regulate sunt vitale.
„E bine să discutați, chiar dacă nu aveți răspunsuri la toate întrebările lor. Nu uitați că cel mai probabil au auzit diverse informații și din alte surse, informații care poate trebuie corectate sau puse în context”, spune Dr. O’Hare.
Dincolo de a liniști copiii, comunicarea îi poate menține în siguranță și sănătoși.
Faceți planuri împreună
Stabilirea unei rutine și a unui plan are multe beneficii, mai ales dacă implicați copiii în acest proces. Aceștia din urmă pareciază în aceeași măsură ca și adulții predictibilitatea. De asemenea ordinea și organizarea ajută în separarea activității școlare și de serviciu de timpul liber, chiar dacă aceste activități se desfășoară la domiciliu.
Distrați-vă împreună!
Nu încercați să replicați întocmai orarul unei zile de școală, mai spune Dr. O’Hare. Acest lucru nu este nici realist, nici de dorit. Dacaă vă perimiteți atât dumneavoastră, cât și copiilor să acceptați această realitate, vi se va ridica o mare greutate de pe umeri, mai spune specialistul.
Importante în această perioadă sunt construirea relațiilor, savurarea activităților comune și încurajarea copiilor.
Gândiți neconvențional
Tehnologia nu prezintă doar pericole, ci oferă numeroase oportunități pentru a-i ajuta pe copii să depășească această perioadă plină de provocări, mai ales dacă este utilizată cu măsură. Există chiar și filmulețe care îi pot încuraja pe copii să faca sport în casă.
Specialiștii acordă voluntar sprijin psihologic pentru studenţii şi angajaţii Universităţii Bucureşti
O echipă de specialişti formată din cadre didactice, masteranzi şi doctoranzi din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei oferă, în mod voluntar, începând de vineri, sprijin psihologic şi asistenţă studenţilor şi angajaţilor Universităţii din Bucureşti.
Astfel, pe toată perioada stării de urgenţă, orice student sau angajat al Universităţii din Bucureşti, fie din mediul academic, fie din direcţiile administrative, poate beneficia de servicii de suport de scurtă durată din partea unui specialist în psihologie sau în ştiinţele educaţiei.
„Comunitatea noastră universitară se bucură de sprijinul unui grup de specialişti – cadre didactice, studenţi la master şi doctoranzi de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei – care lucrează în mod voluntar şi sunt gata să vă ofere asistenţă pentru a reuşi să traversaţi cât mai echilibrat această perioadă. Cum putem face faţă într-un mod sănătos incertitudinii şi sentimentului de nesiguranţă în această perioadă? Putem depăşi pericolul sau incertitudinea pentru a le transforma în oportunităţi? Putem să ne pregătim pentru un viitor incert? – sunt câteva întrebări esenţiale în această perioadă dificilă. Începând de azi şi continuând pe toată durata stării de urgenţă, orice student sau angajat al Universităţii din Bucureşti (academic sau administrativ) poate beneficia de servicii de suport de scurtă durată din partea unui specialist în psihologie sau în Ştiinţele educaţiei”, afirmă voluntarii UB, citați de Agerpres.
Sprijinul constă în sprijin psihologic pentru situaţia de criză, care urmăreşte adresarea dificultăţilor de natură psihologică şi emoţională care pot apărea la unele persoane în această perioadă, asistenţă şi sprijin educaţional prin intermediul căruia studenţii pot beneficia de suport în domeniul educaţional, prin activităţi de tip coaching, consiliere educaţională, ‘Şcoala de acasă’, asistenţă pentru persoanele cu nevoi speciale / dizabilităţi, informare.
„Ştim că orice activitate de consiliere şi orice relaţie care se dezvoltă astfel are nevoie, în primul rând, de încredere. Vă asigurăm că toţi specialiştii noştri sunt calificaţi şi vor păstra discreţia profesională cu privire la orice interacţiune cu dumneavoastră”, afirmă echipa de voluntari.
Se caută voluntari în întreaga lume care să participe la studiile despre COVID-19
Inițiativa Microsetta, un efort de cercetare colaborativă bazat la University of California San Diego School of Medicine, și-a extins capacitățile pentru a permite acum oamenilor din întreaga lume să ajute la colectarea informațiilor cruciale despre SARS-CoV-2, noul coronavirus care cauzează pandemia de COVID-19.
„Suntem acum în momentul în care colectăm date care să ajute la conducerea unor studii epidemiologice, și a-i ajuta pe cercetători să stabilească cine prezintă cel mai mare risc, cine este deja imun, cum se transmite virusul și cum se răspândește într-o populație”, a declarat Rob Knight, profesor și director al Centrului pentru Inovare pentru Microbioame și co-fondator al Inițiativei Microsetta, care este condusă de laboratorul său de cercetare la UC San Diego School of Medicine, sub directorul științific Daniel McDonald, citat de Medical Xpress.
Scopul original al Inițiativei Microsetta este de a îmbunătăți înțelegerea noastră asupra microbioamelor umane – ce tipuri de bacterii trăiesc, unde sunt în corpul nostru, câte din fiecare și cum sunt influențate de dietă, stil de viață și boli. Pentru a face acest lucru, voluntarii din întreaga lume contribuie cu 99 de dolari pentru a primi un kit pentru colectarea eșantioanelor de materii fecale, secreții nazale, orale sau de piele și instrucțiuni pentru a le trimite înapoi.
Odată ce echipa lui Knight și McDonald prelucrează eșantionul, participanții primesc un raport care detaliază ceea ce organisme trăiesc în stomacul lor sau în alte zone ale corpului pe care le-au eșantionat. Datele anonimizate aduse de participanți determină sute de studii de cercetare din întreaga lume cu privire la felul în care bacteriile și alți microbi sunt influențați de mediile noastre, de sănătatea, dieta și obiceiurile noastre și modul în care acești microbi la rândul lor influențează sănătatea noastră.
Pentru a acumula acum date pentru cercetarea legată de SARS-CoV-2, echipa a modificat kiturile Microsetta în două moduri cheie:
(1) Conservarea ARN-ului viral: În loc să includă tampoane uscate adecvate pentru colectarea ADN-ului microbian, kiturile trimise către participanți vor include acum 95% etanol, care păstrează ARN-ul viral, materialul genetic utilizat de SARS-CoV-2.
(2) Colectarea probelor de sânge: Trusele vor include, de asemenea, lanțete – dispozitive mici care permit colectarea ușoară a probelor de sânge, similar testelor de glucoză utilizate la domiciliu de către persoanele cu diabet. De exemplu, probele pot fi utilizate pentru a determina cine a fost deja expus la SARS-CoV-2 și a dezvoltat imunitate sub formă de anticorpi. Multe grupuri de cercetare din întreaga lume dezvoltă în prezent modalități de detectare a acestor anticorpi (teste serologice).
Numărul deceselor cauzate de COVID-19 a ajuns la 100.000, potrivit unui bilanț Reuters
Numărul deceselor provocate de noul coronavirus a ajuns vineri la 100.000, în timp ce numărul cazurilor de îmbolnăvire a trecut de 1,6 milioane, potrivit unui bilanţ centralizat de Reuters.
Cifrele de vineri – 100.000 de decese din 1,6 milioane de cazuri – ar sugera o rată de deces de 6,25%, dar mulţi experţi consideră că rata reală este mai mică, având în vedere că multe cazuri uşoare şi asimptomatice nu sunt incluse în totalul îmbolnăvirilor, relatează Agerpres.
Experți germani: ”Masca trebuie să devină ultima modă” pentru a putea relaxa restricţiile
Masca de protecţie trebuie să devină ”noul standard social” şi de purtarea ei în public trebuie condiţionată relaxarea actualelor măsuri de combatere a răspândirii coronavirusului, consideră Academia Leopoldină, instituţie de referinţă în Germania.
”Numai cu o protecţie sanitară suficientă se poate reveni la viaţa normală. Masca trebuie să devină ultima modă”, a declarat pentru săptămânalul Der Spiegel un membru al acestei academii, insistând că generalizarea acoperirii gurii şi nasului în spaţiul public este o necesitate în contextul pandemiei de COVID-19, consemnează vineri agenţia EFE citată de Agerpres.
Problema cea mai importantă rămâne însă disponibilitatea acestui accesoriu pentru populaţie, cererea foarte mare pe plan mondial făcând măştile sanitare dificil de procurat.
Cancelarul Angela Merkel, care a asigurat că ultimul raport pe care Academia Leopoldină îl va prezenta luni va juca un rol important în dezbaterea despre relaxarea măsurilor de izolare, a avut o discuţie telefonică cu preşedintele chinez Xi Jinping, în urma căreia, potrivit Suddeutsche Zeitung, s-a ajuns la un acord prin care o companie chineză va furniza Germaniei 40 de milioane de măşti săptămânal.
Guvernul de la Berlin se va reuni miercurea viitoare prin videoconferinţă cu conducerile landurilor germane pentru a discuta despre oportunitatea relaxării măsurilor restrictive menite să frâneze răspândirea coronavirusului, dorind un echilibru între aplicarea criteriilor sanitare şi pagubele economice create de aceste măsuri.
Între timp, în Spania guvernul a recomandat vineri folosirea măştilor reutilizabile în timpul deplasărilor ce implică aglomeraţii şi va începe de luni distribuirea lor în staţiile de metrou şi de tren, în această zi urmând să fie reluate activităţile economice neesenţiale suspendate pe 30 martie în încercarea de a limita epidemia.
Ministrul spaniol al Sănătăţii, Salvador Illa, care a avertizat că Spania încă se află ”într-o fază importantă a epidemiei”, a precizat că vor fi distribuite măşti mai ales în mijloacele de transport unde păstrarea unei distanţe de siguranţă este dificilă şi a asigurat că va fi sporită producţia naţională de măşti sanitare.