INSP a actualizat definițiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus

Definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus au fost actualizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit site-ului INSP, caz suspect de coronavirus este:

* Pacient cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dispnee (creşterea frecvenţei respiratorii) şi fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic

* Pacient cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dispnee – creşterea frecvenţei respiratorii) şi fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic şi cu istoric de călătorie
internaţională, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului

* Pacient cu infecţie respiratorie acută – debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dispnee (creşterea frecvenţei respiratorii) şi care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului

* Pacient cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic

* Pacient cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră şi tuse şi dispnee (creşterea frecvenţei respiratorii) şi care necesită spitalizare peste noapte), fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic.

Contactul apropiat este definit ca:

* Persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

* Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

* Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

* Persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

* Persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

* Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul
corect al echipamentului de protecţie; Personalul medical care a purtat echipamentul de protecţie corespunzător tipului de
îngrijire acordată nu este considerat contact apropiat.

Caz confirmat este persoana cu o confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

INSP vine şi cu recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;

* Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

* Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital – 2 teste la 24 de ore interval;

* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – de 2 ori pe lună;

* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive;

* Hemodializaţi simptomatici;

* Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacienţilor;

* Persoane instituţionalizate simptomatice;

* Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;

* Personalul de îngrijire din cămine de bătrâni – de 2 ori pe lună;

* Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant

Potrivit INSP, în perioada imediată contactului posibil infectant şi până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar îşi va desfăşura activitatea cu respectarea măsurilor de protecţie standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare aplicate şi la restul persoanelor infectate.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări, precizează sursa citată.

Unităţile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienţi prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte laboratoare.

Rezultatele pozitive ale acestor testări vor fi raportate de către laboratorul care a efectuat testarea imediat la INSP şi direcţiile de sănătate publică şi se vor lua măsurile necesare de internare/izolare ale persoanelor infectate. În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecţiei, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi remis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică judeţene, se mai arată în documentul publicat pe site-ul INSP.

Lipsa medicamentelor pe bază de metformină și protejarea angajaților diabetici, probleme generate de COVID

Lipsa medicamentelor pe bază de metformină și protejarea angajaților care suferă de diabet de tip I sunt principalele probleme cu care se confruntă persoanele bolnave de diabet în contextul pandemiei de coronavirus, după cum a semnalat Maria Mesaroș , președintele Federației Asociațiilor Diabeticilor din România.

Maria Mesaroș a declarat în cadrul conferinței „DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România, că medicamentele pe bază de metformină, unul dintre produsele de bază ale tratamentului, au început să lipsească din farmacii încă de anul trecut, în toată țara.

În aceste condiții, sunt afectați pacienții cu diabet de tip II, care sunt persoane de peste 65 de ani, mulți dintre ei fără aparținători, care poate au vecini la fel de în vârstă și le este greu să se descurce în condițiile pandemiei de coronavirus, a spus Maria Mesaroș.

Și pacienții cu diabet de tip I sunt afectați de condițiile impuse de pandemie, în special angajații care suferă de această afecțiune.

Maria Mesaroș a spus că în cazul în care managerul sau șeful direct nu poate să-l ajute pe un astfel de angajat să lucreze de acasă sau într-o altă zonă, unde să nu aibă un contact cu foarte multă lume, atunci el trebuie să se adreseze ITM-urilor din județele respective, pentru găsirea unei soluții.

Explicațiile au fost oferite în cadrul Conferinței „DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România.

Conferința este oferită și de Sănătatea Press Group, în calitate de producător de conferințe online și transmisă live pe platforma conferinte-live.ro, precum și pe site-urile RoHealthReview.ro și Sanatatea.TV.

OMS avertizează că vin săptămâni critice pe măsură ce numărul de cazuri din Europa se apropie de un milion

Europa este în prezent centrul pandemiei de COVID-19, cu aproape un milion de cazuri, iar următoarele săptămâni vor fi critice, a declarat joi Hans Kluge, directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

‘Numărul de cazuri continuă să crească peste tot în regiune. În ultimele zece zile, numărul de cazuri raportate în Europa aproape s-a dublat, apropiindu-se de un milion’, a arătat Kluge într-o conferinţă de presă online. Prin urmare, continentul se confruntă cu aproximativ 50% din impactul epidemiei pe plan mondial, în condiţiile în care a înregistrat peste 84.000 de decese după infectarea cu coronavirus.

Deşi unele ţări intră într-o perioadă în care ar putea relaxa treptat restricţiile, nu există o cale rapidă pentru revenirea la normal, a avertizat oficialul OMS. S-au observat indicii încurajatoare în datele din Spania, Italia, Franţa şi Elveţia, dar Europa este’în ochiul ciclonului’. Orice ţară care relaxează măsurile de combatere a epidemiei trebuie să se asigure că transmiterea virusului este controlată, iar sistemele de sănătate sunt capabile să testeze, să izoleze şi să pună în carantină cazurile.

Prof. dr. Hâncu, despre adaptarea alimentației persoanelor cu diabet în perioada de luptă anti COVID

Prof. dr. Nicolae Hâncu, președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat că în cazul persoanelor cu diabet, alimentația trebuie adaptată la această perioadă de luptă anti COVID.

Explicațiile au fost oferite în cadrul Conferinței “DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19””, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România.

Nicolae Hâncu a spus că persoanele cu diabet trebuie să își păstreze obiceiurile alimentare, dar și să își asigure o cantitate suficientă de proteine, fie că este vorba de cele din carne, pește și fructe de mare sau de cele din leguminoase, din fasole, mazăre, linte sau soia, în cazul persoanelor care țin post.

Pe lângă proteine, profesorul Nicolae Hâncu a precizat că altă componentă importantă a alimentației persoanelor cu diabet este aportul de legume, fibre, prebiotice și probiotice, cele din urmă putând fi asigurate prin consumul a unul -două borcane de iaurt pe zi, acestea fiind suficiente pentru sănătatea intestinului.

“Intestinul este considerat ca unul dintre cele mai importante organe ale corpului nostru pentru păstrarea imunității, pentru a avea o imunitate activă și eficientă. Este practic un organ imunitar. Pentru a fi eficient, el trebuie să fie sănătos. Sănătatea intestinului depinde foarte mult de aportul de prebiotice și de fibre alimentare și de aportul de probiotice care se adaugă celor care există deja în intestin”, a explicat profesorul Nicolae Hâncu.

Pe lângă acestea, Nicolae Hâncu a vorbit și despre importanța consumului de nuci.

“Să adăugăm importanța nucilor. Consumul de nuci să fie zilnic. Un pumn de nuci la interval de trei-patru zile sau zilnic câte cinci jumătăți de nuci”, a spus Hâncu.

El a atenționat că alimentația trebuie să fie echilibrată din punct de vedere energetic, aceste recomandări existând și până acum în cazul persoanelor cu diabet, știind cât de importantă este greutatea.

În contextul în care oamenii stau mai mult în casă, continuarea alimentației ca într-o situație normală, poate să ducă la creșteri ponderale.

“Să ne cântărim în fiecare dimineță în aceleași condiții, iar dacă se observă o creștere de 500 de grame sau un kilogram pe săptămână, ceea ce ar fi foarte mult, atunci trebuie să ne redresăm”, a spus profesorul Hâncu, menționând “ciugulelile zilnice” care trebuie înlocuite cu fructe sau suprimate.

Explicațiile au fost oferite în cadrul Conferinței „DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România.

Conferința este oferită și de Sănătatea Press Group, în calitate de producător de conferințe online și transmisă live pe platforma conferinte-live.ro, precum și pe site-urile RoHealthReview.ro și Sanatatea.TV.

Alte cinci decese cauzate de coronavirus în România

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că au fost înregistrate alte cinci decese cauzate de infecția cu noul coronavirus, numărul total ajungând la 392 de persoane.

Iată ce vârste și ce comorbidități aveau pacienții:

Deces 388

Femeie, 66 ani din județul Vrancea. Internată în 11.04.2020 în Spitalul Municipal Adjud.

Contact cu caz confirmat în timpul ședinței de hemodializă.

Recoltat pentru COVID-19 în data de 11.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 12.04.2020.

Decedat în data de 15.04.2020.

Comorbidități: Diabet zaharat, Boală hepatică cronică, Insuficiență renală cronică – dializă.

 

Deces 389

Femeie, 67 ani din județul Bistrița Năsăud.

Internata în 03.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Bistrița.

Recoltare pentru COVID-19 în data de 04.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 05.04.2020.

Decedată în data de 15.04.2020.

Comorbidități: HTA , cardiopatie cronică ischemica, BPOC

 

Deces 390

Bărbat, 89 ani din județul Hunedoara. Internat în 22.03.2020 în Spitalul Județean de Urgență Deva-Secția Neurologie.

Recoltare pentru COVID-19 în data de 08.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 10.04.2020.

Decedat în data de 16.04.2020.

Comorbidități: AVC, Hemipareza stanga

 

Deces 391

Bărbat, 66 ani din județul Hunedoara. Internat în 10.04.2020 în Spitalul Municipal Hunedoara- Secția Boli Infecțioase apoi transferat în ATI.

Recoltare pentru COVID-19 în data de 10.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 13.04.2020.

Decedat în data de 14.04.2020.

Comorbidități: Poliartrită reumatoidă, Cardiomiopatie dilatativa, Aplazie medulară.

Deces 392

Bărbat, 50 ani din județul Timiș. Prezentat în UPU a Spitalului Județean de Urgență Timișoara,

internat în 04.04.2020 în Secția Boli Infecțioase a Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș apoi

transferat în ATI.

Recoltat pentru COVID-19 în data de 02.04.2020.

Rezultat pozitiv în data de 03.04.2020.

Decedat în data de 16.04.2020.

Comorbidități: Diabet zaharat, Boală cardiovasculară, HTA.

 

Alte 491 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în România

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 7.707 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 491 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 243 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 1.357 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 387 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman și Gorj, au decedat.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 22.866 de persoane. Alte 60.697 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 79.629 de teste.

 

 

Gabriela Roman: Coronavirusul este mult mai agresiv la o persoană cu diabet

Gabriela Roman, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat că infectarea cu noul coronavirus nu este neapărat mai frecventă la persoanele cu diabet, dar prezența lui poate să determine o evoluție mai severă a bolii. Și asta fie prin faptul că virusul este mult mai agresiv la o persoană cu diabet, fie din cauza prezenței complicațiilor diabetului care se suprapun peste această infecție.

Gabriela Roman a explicat, în cadrul Conferinței “DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19””, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România, că un lucru important în această perioadă este menținerea controlului glicemic, iar măsurile recomandate trebuie să fie aplicate „mai cu sfințenie și mult mai constant”.

Pe lângă menținerea controlului glicemic, Gabriela Roman a precizat că trebuie respectate recomandările generale, precum evitarea locurilor aglomerate.

“Să ieșim cât mai puțin afară în contact cu alte persoane, plimbările în apropierea casei sunt recomandate, dar să nu intrăm în contact cu alte persoane, să aplicăm regulile de spălat pe mâini, dezinfecția suprafețelor, obiectelor, inclusive ochelarii. Destul de multă vreme de acum încolo va trebui să le aplicăm”, a adăugat Gabriela Roman.

În ceea ce privește spălatul pe mâini, Gabriela Roman a spus că acesta trebuie să se facă frecvent, cu săpun, fără să se folosească clor sau spirt, pentru că pielea bolnavului de diabet trebuie să rămână intactă.

“Aveți mare grijă ca înaintea medicației și măsurării glicemiei să aveți mâinile spălată cu apă și săpun”, a adăugat Gabriela Roman.

Explicațiile au fost oferite în cadrul Conferinței „DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România.

Conferința este oferită și de Sănătatea Press Group, în calitate de producător de conferințe online și transmisă live pe platforma conferinte-live.ro, precum și pe site-urile RoHealthReview.ro și Sanatatea.TV.

Alte 15 decese cauzate de coronavirus în România

Încă 15 persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul celor decedaţi ajungând la 387, informează, joi, Grupul de Comunicare Strategică.

Este vorba despre 15 bărbaţi şi trei femei, cu vârste cuprinse între 39 şi 76 de ani.

Deces 373
Bărbat, 49 ani din județul Hunedoara.
Data internării: 03.04.2020, la Spitalul Județean de Urgență Deva-Secția Boli Infecțioase, transferat pe 08.04.2020 în ATI.
Probe recoltate pe 04.04.2020, confirmat pe 05.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Fără condiții medicale pre-existente cunoscute.

Deces 374

Femeie, 70 ani din județul Hunedoara.
Internată pe 01.04.2020 la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj, transferată pe 04.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Deva-secția ATI.
Probe recoltate pe 02.04.2020, confirmată pe 03.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: neoplasm de cap de pancreas în stadiu terminal. CIC.

Deces 375

Bărbat, 68 ani din județul Botoșani.
Internat în perioada 30.03.2020-10.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Botoșani – Secția Oncologie, apoi reinternat pe 13.04.2020 cu febră și dispnee.
Probe recoltate pe 10.04.2020, confirmat pe 13.04.2020
Dată deces: 14.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: neoplasm bronhopulmonar.

Deces 376

Bărbat, 62 ani din județul Botoșani.
Debut pe 10.04.2020.
Internat pe 12.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Botoșani.
Probe recoltate pe 12.04.2020, confirmat pe 14.04.2020
Dată deces: 14.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: BPOC, Diabet zaharat tip II, Boala cardiovasculară.

Deces 377

Bărbat, 50 ani din județul Ilfov.
Internat în Spitalul Colentina – Secția ATI pe 09.04.2020.
Probe recoltate pe 09.04.2020, confirmat pe 10.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: Diabet zaharat tip II, HTA

Deces 378

Bărbat, 61 ani din județul Arad.
Debut pe 07.04.2020.
Internat pe 08.04.2020 în Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad – Secția Recuperare-BFT cu diagnostic insuficiență respiratorie acută.
Probe recoltate pe 08.04.2020, confirmat pe 08.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: Diabet zaharat tip II, HTA.

Deces 379

Bărbat, 49 ani din județul Bihor.
Debut pe 30.03.2020.
Internat pe 02.04.2020 în Spitalul Clinic Municipal Oradea-Secția ATI, apoi transferat la Spitalul Orășenesc Aleșd.
Probe recoltate pe 02.04.2020, confirmat pe 02.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: Insuficiență respiratorie cronică acutizată. BPOC st.IV. Fibroză pulmonară post-TB.
A avut contact cu un caz confirmat.

Deces 380

Bărbat, 76 ani din județul Bihor.
Debut pe 28.03.2020.
Internat pe 01.04.2020 în Spitalul Clinic Municipal Oradea, direct în ATI.
Probe recoltate pe 01.04.2020, confirmat pe 01.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: HTA, Fibrilatie atriala, Diabet zaharat tip II, insuficiență multiplă de organe.
A avut contact cu un caz confirmat.

Deces 381

Bărbat, 66 ani din județul Bihor.
Debut pe 03.04.2020.
Internat pe 07.04.2020 în Spitalul Clinic Municipal Oradea, direct în ATI.
Probe recoltate pe 07.04.2020, confirmat pe 08.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: HTA, BPOC, Gută.
A avut contact cu 2 cazuri confirmate.

Deces 382

Femeie, 75 ani din județul Hunedoara.
Debut pe 11.04.2020.
Internata pe 11.04.2020 în Spitalul Orășenesc Hațeg-Secția Neurologie, transferată în ATI în aceeași zi.
Probe recoltate pe 11.04.2020, confirmat pe 15.04.2020 la Institutul de Medicină Legală Cluj.
Dată deces: 13.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: AVC, Hemiplegie, HTA, Insuficienta cardiaca, BPOC decompensat, Sclerodermie, Depresie.

Deces 383

Bărbat, 61 ani din județul Timiș.
Debut pe 05.04.2020.
Prezentat pe 10.04.2020 în Spitalul Clinic Municipal Timișoara – UPU, apoi internat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Timișoara pe 11.04.2020.
Probe recoltate pe 10.04.2020, confirmat pe 11.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: HTA, Boala hepatica, Diabet zaharat tip II, Boala pulmonara cr. (posibil TB în antecedente, conform declarațiilor fiului).

Deces 384

Femeie, 66 ani din județul Mureș.
Internată pe 05.04.2020 la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș – Secția Gastro-enterologie cu diagnostic Ciroză hepatică decompensată.
Debut pe 07.04.2020 cu stare de astenie accentuată, cefalee, diaree.
Probe recoltate pe 08.04.2020, confirmată pe 09.04.2020 în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș și transferată în aceeași zi inițial în Secția Boli infectioase 1, apoi în ATI.
Dată deces: 15.04.2020.

Deces 385

Bărbat, 51 ani din județul Mureș.
Debut pe 03.04.2020.
Internat pe 06.04.2020 în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș -Secția Urologie.
Transferat pe 07.04.2020 în Secția ATI.
Probe recoltate pe 07.04.2020, confirmată pe 07.04.2020
Dată deces: 14.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: Obezitate, Diabet zaharat tip II, HTA.
Provine din focarul din Crăciunești.

Deces 386

Bărbat, 39 ani din județul Mureș.

Internat pe 08.04.2020 în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș -Secția Pneumologie.
Transferat pe 10.04.2020 în ATI.
Probe recoltate pe 09.04.2020, confirmat pe 09.04.2020
Dată deces: 15.04.2020.
Condiții medicale pre-existente: Boală cardio-vasculara, HTA, Hepatopatie acută.

Deces 387

Bărbat, 76 ani din județul Arad.

Internat pe 14.04.2020 în Spitalul Județean de Urgență Arad-Secția ATI.
Probe recoltate pe 14.04.2020, confirmat pe 15.04.2020
Dată deces: 15.04.2020; diagnostic de deces Bronhopneumonie. Pancreatita acută.
Condiții medicale pre-existente: Boala Alzheimer, Fibrilatie atriala, Etilism cronic.

VIDEO Conferința DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19

[front_live]248451222800477857352390-2020-04-16_10:02[end_live]

LIVE Conferința DIABETUL ȘI PERSOANA CU DIABET în contextul pandemiei de COVID-19, organizată de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în parteneriat cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Federația Asociațiilor Diabeticilor din România.

Conferința este oferită și de Sănătatea Press Group, în calitate de producător de conferințe online și transmisă live pe platforma conferinte-live.ro, precum și pe site-urile RoHealthReview.ro și Sanatatea.TV.

Invitați:

  • dr. Romulus Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
  • dr. Gabriela Roman, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
  • prof. dr. Nicolae Hâncu, președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
  • dr. Maria Moța, fost președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
  • dr. Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara
  • Maria Mesaroș , președintele Federației Asociațiilor Diabeticilor din România

Printre temele abordate se numără:

  • Recomandări pentru persoanele cu diabet zaharat (DZ) în timpul pandemiei de COVID-19
  • Stilul de viață în contextul pandemiei de COVID-19
  • Rolul educației pentru sănătate, în diabet, în contextul pandemiei de COVID-19
  • Accesul la medicamente pentru persoanele cu diabet în perioada pandemiei de COVID-19
  • Tehnologia, mijloc de comunicare în siguranță între medicul diabetolog și persoana cu diabet în contextul pandemiei de COVID-19

Ministerul Sănătății a aprobat creșterea numărului de persoane testate. Care sunt aceste categorii

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a aprobat, joi, propunerea Comisiei pentru managementul clinic și epidemiologic al COVID 19 privind modificarea algoritmului de testare pentru COVID-19.

“Având în vedere că, în prezent, România a trecut într-o altă fază epidemiologică, specialiștii epidemiologi, cei de boli infecțioase, terapie intensivă și medicină de urgență din cadrul Comisiei MS au stabilit includerea în prioritățile de testare pentru COVID 19 a unor categorii de pacienți cu risc mare de forme severe și deces”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că “până în acest moment am luat o serie de măsuri restrictive cu scopul de a limita transmiterea infecției și de a reduce numărul de forme severe și decese. Sunt măsuri pe care le menținem în continuare,  mă refer aici la distanțare socială, izolare, carantină etc. Dar,  având în vedere evoluția numărului de decese este necesar să aplicăm, suplimentar, și măsuri de detecție a infecției la categorii de bolnavi care pot să dezvolte forme severe de îmbolnăvire, în scopul de a interveni cu tratament medical cât mai precoce”.

Astfel, s-a aprobat testarea, suplimentar, pentru pacienți înainte de procedura de transplant (asimptomatici) și donatorii de organe, țesuturi și celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval.

De asemenea, vor fi testați pacienți asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare in spital — 2 teste la 24 de ore interval.

În testarea vor intra și pacienții oncologici asimptomatici aflați in curs de chimioterapie, de 2 ori pe lună, pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, precum și cei hemodializați simptomatici.

Astfel, vor fi testați cei hemodializați asimptomatici contacți cu caz confirmat, 2 testări, la 6-7 zile interval intre ele. Pe durata acestei perioade, ei vor fi dializați in sesiuni separate de restul pacientilor.

Vor fi testate și gravidele asimptomatice care se afla în carantina/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confinnat, precum și personalul de îngrijire din cămine de bătrâni, de ori ori pe lună.

De asemenea, s-a hotărât că,  unitățile sanitare pot stabili protocoale de testare prin tehnici de RT-PCR, suplimentar, pentru  personalul sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a șasea-a șaptea zi de la ultimul contact posibil infectant, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.