Contextul epidemiologic actual, care ne obligă să stăm mai mult timp în case, poate crește riscul de dependență de alcool, nicotină, dar și de Internet, telefonie mobilă, situri de socializare, jocuri în rețea, cumpărături excesive din magazinele online, jocuri de noroc etc. Există, însă o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a reduce acest risc.

”Fie că vorbim de dependența de substanțe (alcool, nicotină, cafeină etc), fie că apare un abuz de Internet, telefonie mobilă, situri de socializare, jocuri în rețea, cumpărături excesive din magazinele online, jocuri de noroc etc. (așa-numitele dependențe comportamentale), perioadele de autoizolare sau carantină reprezintă un mediu prielnic dezvoltării acestora”, transmite Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”. În aceste condiții, col. medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secția Clinică Psihiatrie, a întocmit o listă cu recomandări privind reducerea riscului de dezvoltare a abuzului sau dependenței de substanțe și a dependențelor comportamentale

1. Craving-ul (dorința unei persoane de a consuma substanța de abuz sau de a se angaja în activitatea care îi produce plăcerea adictivă) are un caracter pasager, astfel încât distragerea atenției, conversația cu cineva apropiat, angajarea într-o altă activitate fără legătură cu dependența sau pur și simplu părăsirea contextului fizic care a declanșat dorința respectivă, toate acestea pot fi de ajutor în depășirea momentului critic în care se poate produce comportamentul adictiv.
2. Introducerea unor activități relaxante (gimnastică, meditație, exerciții de relaxare musculară sau pe bază de respirație) în rutina zilnică poate conduce la limitarea probabilității de apariție a comportamentelor adictive. Atunci când activitatea cu potențial abuziv este necesară (de exemplu lucrul de acasă pe calculator), introducerea unor pauze la intervale regulate este absolut necesară.
3. Structurarea timpului pe parcursul zilei este un instrument puternic de control al riscului de consum abuziv de substanță. Alcătuiți un program pentru următoarele 3-4 zile, program care să includă activități relaxante și interesante, alături de cele profesionale și casnice.
4. Aplicarea metodelor de control al emoțiilor negative care pot declanșa consumul de substanță/comportamentul adictiv (anxietatea, iritabilitatea, furia, anhedonia, disperarea etc), prin comunicarea cu un specialist în sănătate mentală. Evitați autoadministrarea medicației anxiolitice sau sedative din proprie inițiativă!
5. Analizați metodele proprii de a face față situațiilor dificile cu care v-ați confruntat în trecut. Încercați să vă gândiți cum ați reușit să faceți față unei situații când ați fost confruntat cu dorința de a consuma substanța și totuși ați refuzat sau ați evitat consumul. Reactivați acele metode care au dat rezultate sau, dacă accesarea acestora vi se pare dificilă, aplicați metodele pe care vi le recomandă specialistul în sănătate mentală.
6. Comunicarea cu cei apropiați este foarte importantă, refularea emoțiilor nu va face decât să crească riscul de apariție a comportamentelor problematice.
7. Analizați beneficiile și riscurile pe termen scurt și pe termen lung ale comportamentului adictiv. Faceți acest lucru pe o coală de hârtie și luați în calcul toate dezavantajele, atât cele în planul sănătății fizice, psihice, cât și al impactului social, profesional și financiar!
8. Țineți un jurnal al ”momentelor bune”, al situațiilor în care ați reușit să vă confruntați cu comportamentul problematic și v-ați menținut controlul. Țineți la îndemână o listă cu soluțiile pe care le-ați identificat în experiența proprie ca fiind de ajutor în situațiile critice sau care v-au fost recomandate de psihiatru, psihologul clinician sau psihoterapeut și folosiți acele soluții dacă reapare craving-ul.
9. Deseori fumatul unei țigări sau consumul unui pahar de alcool se produce automat, fără ca persoana să conștientizeze aceste lucruri. Nu lăsați să se producă acest fenomen, descompuneți în plan mental fiecare comportament problemă în mai mulți pași, apoi analizați acești pași în timp ce acțiunea se desfășoară. Cu cât veți fi mai conștient de modul în care acționați, cu atât șansele de a opri comportamentul-problemă înainte de finalizare este mai mare.
10. Fixați-vă obiective pentru scăderea frecvenței, a duratei de manifestare, a costurilor asociate comportamentului problematic. Aceste obiective trebuie scrise pe o coală de hârtie pentru a putea să le urmăriți nivelul de îndeplinire și să le puteți comunica medicului curant. Chiar dacă scopul dumneavoastră nu este o abstinență completă, ci doar un uz moderat de substanță sau atingerea unui număr minim de ore petrecut online cu alte activități decât cele strict necesare în plan profesional, de exemplu, este important să aveți un plan și să nu lăsați la inițiativa de moment reducerea comportamentului problematic.

Mențiuni:
A. Pacienții diagnosticați cu tulburări psihice, care se află în tratament de întreținere, trebuie să contacteze medicul curant în cazul apariției unui consum crescut zilnic de alcool, a creșterii numărului de țigări fumate sau a cantității de băuturi care conțin cafeină, întrucât toate aceste comportamente pot interacționa cu medicația administrată și creează riscuri suplimentare pentru sănătatea mentală!

B. Pacienții care au istoric personal de dependență sau abuz de substanță sunt rugați să nu întrerupă medicația recomandată de medicul curant și nici să modifice din proprie inițiativă dozele administrate pe durata autoizolării! Această perioadă reprezintă un stres suplimentar care poate accentua dorința de a consuma substanța de abuz, de aceea este recomandabil ca pacienții să mențină contactul telefonic cu medicul curant și să-i comunice acestuia orice schimbare semnificativă la nivelul dispoziției, gândirii și comportamentului!