Managementul Spitalului de boli infecțioase Victor Babeș din Timișoara a fost preluat de dr. Cristian Oancea, potrivit Ministerului Sănătății.
Cristian Oancea a înlocuit-o astfel la conducerea Spitalului pe Voichița Lazureanu, care a preluat funcția de director medical.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a anunţat luni la Adunarea anuală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de la Geneva că ţara sa va oferi în următorii ani un ajutor financiar în valoare de 2 miliarde de dolari pentru a sprijini ţările afectate de pandemia de COVID-19, în special naţiunile sărace, relatează EFE, potrivit Agerpres.
Preşedintele Xi Jinping a subliniat că vaccinurile pe care China le dezvoltă împotriva coronavirusului, care a provocat peste 300.000 de decese în întreaga planetă, „vor fi disponibile ca bun public cu scopul de a fi accesibile şi la îndemâna tuturor ţărilor în dezvoltare”.
Liderul ţării unde au fost detectate primele cazuri de COVID-19, deja în luna decembrie la Wuhan (centru), a asigurat că Beijingul va conlucra cu restul statelor membre ale grupului G20 pentru a suspenda datoriile ţărilor cele mai sărace, ca parte a măsurilor pentru a depăşi criza economică derivată din criza sanitară.
Directorul executiv al Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), Guido Rasi, a declarat luni că antiviralul Remdesivir, produs de compania americană Gilead, ar putea primi în următoarele zile o autorizaţie iniţială de punere pe piaţă ca tratament împotriva COVID-19.
‘S-ar putea ca o autorizaţie condiţionată de punere pe piaţă să fie emisă în zilele următoare’, a declarat Guido Rasi cu prilejul unei audieri în Parlamentul European de la Bruxelles, transmite Reuters citată de Agerpres.
Agenţia Europeană a Medicamentului a recomandat deja uzul compasional al Remdesivir, care permite administrarea acestuia înainte de autorizarea sa oficială.
Directorul executiv al EMA a mai afirmat că, pe lângă Remdesivir, alte posibile tratamente împotriva COVID-19 ce pot fi disponibile rapid sunt cele bazate pe anticorpi monoclonali, care pot ‘neutraliza’ noul coronavirus SARS-CoV-2.
Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că au fost înregistrate alte 165 de noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus, numărul total ajungând la 17.036 de persoane infectate.
La ATI, în acest moment, sunt internați 193 de pacienți.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 9.930 au fost declarate vindecate și externate.
Totodată, până acum, 1.107 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.351 de persoane. Alte 17.797 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 313.621 teste.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 393 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.079 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.920 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.698 în Italia, 561 în Spania, 30 în Franța, 484 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 103 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 34 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Un număr de 44. 074 de persoane din sistemul sanitar primesc stimulentul de risc aferent lunii aprilie, după ce Ministerul Sănătății a finalizat documentația pentru acordarea stimulentului de risc de care beneficiază personalul implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID- 19, conform OUG 43/2020.
Astfel, pentru luna aprilie 2020, un număr de 14.355 persoane din cadrul unităților de primiri urgențe, serviciilor de ambulanță, direcțiilor de sănătate publică, dar și rezidenți vor beneficia de o suplimentare a veniturilor cu 2. 500 lei brut, se arată într-un comunicat al Grupului de Comunicare Strategică.
Sumele, în valoare de 33. 053 000 lei, vor fi alocate de la bugetul de stat pentru ca unitățile să poată efectua cât mai rapid plățile. Sumele vor fi recuperate, mai apoi, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.
De asemenea, în cadrul sistemului sanitar, alte 29. 719 persoane din spitale, centre de dializă, laboratoare, unități sanitare de urgență și de transport sanitar aflate în contract direct cu casele de asigurări de sănătate vor primi stimulentul de risc aferent lunii aprilie din Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Sumele alocate de către CNAS sunt în valoare de peste 74. 000 000 lei și vor fi, de asemenea, recuperate în cadrul proiectului cu finanțare europeană.
“Ministerul Sănătății a primit ultimele liste finale cu personalul din linia întâi care beneficiază de acest stimulent inclusiv vineri, în 15 mai. Ne-am confruntat cu multe reveniri sau, în unele cazuri, într-o primă fază chiar cu reticența managementului unităților de asumare a acestor liste. Eu sper ca acum lucrurile să fie clare și fondurile pentru luna mai să poată ajunge mai repede la oamenii care au muncit din greu perioada aceasta și care merită din plin această recunoaștere a efortului depus în beneficiul pacienților. Am cerut ca plățile să fie realizate cât mai rapid, în următoarea perioadă” a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
La cea de-a XI-a ediţie a examenului de simulare a admiterii la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” au participat 1.482 de candidați.
Simularea s-a desfăşurat online, pe 16 mai, pe platforma Hypertalk Education, concursul fiind adaptat cerinţelor impuse de contextul epidemiologic actual.
“Începând din luna martie, în cadrul acestei platforme au fost susținute cursuri de pregătire pentru fiecare program de studiu. Ulterior, cadrele didactice ale universității au asigurat suportul online, răspunzând la întrebările adresate de către candidați. Cursurile au rămas la dispoziția acestora până în data de 15 mai.
Candidații au avut acces la platformă pe baza unui cont propriu, atribuit de către organizatori. A fost asigurat suportul pentru a ușura utilizarea platformei prin postarea pe site-ul universității, în secțiunea dedicată examenului de simulare, a unui ghid de utilizare a platformei”, se arată într-un comunicat al Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”.
Potrivit aceleiaşi surse, pentru pregătirea examenului de simulare, a fost adus la cunoștința candidaților un tutorial privind modalitatea de susținere a examenului de simulare, cu toți pașii de parcurs pentru a participa la examen.
La examenul de simulare, subiectele au fost elaborate în conformitate cu modelul subiectelor de admitere, respectând numărul de întrebări, precum și intervalul de timp alocat.
“Liceenii au avut ocazia să-și verifice cunoștințele, să se familiarizeze cu formatul subiectelor de admitere și să-și exerseze abilitățile de încadrare în timp. Ei au avut la dispoziţie două ore pentru a susţine proba desfăşurată după sistemul ‘grilă’ al întrebărilor cu răspunsuri multiopționale”, se arată în comunicatul UMF „Iuliu Hațieganu”.
De asemenea, pentru candidații care, la ora de începere a examenului de simulare, au avut dificultăți de logare a fost alocat un nou interval orar în care să poată susține examenul.
În momentul finalizării probei de concurs, fiecare candidat a știut nota obținută. Ulterior, au putut vizualiza grila corectă și au avut acces la un raport personal al examenului.
Totodată, pe 17 mai a fost afișată clasificarea finală a candidaților, după analiza contestațiilor. Clasificarea a fost realizată pe programe de studiu. La programul de studiu Asistență Medicală Generală au fost obținute trei note maxime. La programul de studiu Medicină și Medicină Dentară, nota maximă obținută a fost de 9,91.
„Am dorit să acordăm în continuare un sprijin real elevilor care visează la o carieră în domeniul medical şi să le oferim o modalitate de a-şi testa nivelul de pregătire, dincolo de dificultăţile impuse de condiţiile actuale. Dorinţa crescândă a tinerilor de a deveni profesionişti în sănătate ne bucură şi ne responsabilizează în acelaşi timp.“ a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”.
La Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” examenul de admitere în ciclul universitar de licență se va face prin metoda tradițională, în data de 26 iulie 2020, cu respectarea cu strictețe a măsurilor de distanțare fizică și de protecție a candidaților.
Ministerul de Externe al Chinei a declarat luni că este prematură deschiderea imediată a unei investigaţii cu privire la originea şi propagarea noului coronavirus SARS-CoV-2, care a dus la decesul a peste 300.000 de oameni la nivel global, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
În cursul briefingului de presă zilnic de la Ministerul de Externe, purtătorul de cuvânt Zhao Lijian a afirmat că marea majoritate a statelor consideră că pandemia nu a luat încă sfârşit.
Într-un comunicat separat, diplomaţia chineză a anunţat că preşedintele Xi Jinping va adresa un discurs video cu ocazia ceremoniei de deschidere a Adunării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care va începe luni.
Liderii lumii vor o analiză a modului în care s-a răspuns, pe plan mondial, la pandemia de COVID-19 și o vor cere la Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății, ce se derulează astăzi și mâine, în format virtual.
Uniunea Europeană, alături de Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă, se va afla în fruntea unui apel internațional pentru o analiză a modului în care a fost gestionată pandemia și ce lecții pot fi învățate. Purtătoarea de cuvânt a UE, Virginie Battu-Henriksson a declarat că este nevoie de răspunsuri la o serie de întrebări, în cadrul acestei analize.
”Cum s-a răspândit virusul? Care este epidemiologia din spatele pandemiei? Toate aceste aspecte sunt cruciale pentru a merge înainte și a evita o altă pandemie de acest tip”, a subliniat ea, atrăgând, însă, atenția că nu este cazul să ”aruncăm vina de la unii la alții”.
BBC News notează că Organizația Mondială a Sănătății va fi supusă, probabil, la presiuni privind modul de gestionare a pandemiei.
”Adunarea Generală a OMS este, întotdeauna, un moment pentru o analiză profundă” a OMS, a admis purtătoarea de cuvânt a organizației, dr. Margaret Harris. Însă ea a dat asigurări că organizația se va concentra în continuare pe conducerea răspunsului de ansamblu și pe găsirea de soluții, bazate pe știință, la această situație.
Organizația Mondială a Sănătății este un organism cu rol de consiliere și nu are dreptul să impună sau să oblige statele să ia măsuri sau să împărtășească informații.
În aceste condiții, la Adunarea Generală de anul acesta probabil că vor exista apeluri și pentru a acorda puteri sporite OMS, astfel încât inspectorii săi să poate intra în țările membre la debutul epidemiilor și să desfășoare investigații independente.
Devi Sridhar, profesor de sănătate publică globală la Universitatea Edinburgh, a explicat, însă, că situația este complicată: ”Marea provocare legată de epidemii este că nicio țară nu vrea să aibă una. Orice țară vrea să nege că există una și orice țară vrea să minimalizeze informațiile privind numărul de decese”.
În prezent, statele membre sunt obligate să notifice OMS în legătură cu apariția de boli pe teritoriul lor.
”Dacă OMS ar putea trimite misiuni tehnice internaționale, ale căror atribuții să nu fie să acuze, ci să identifice originea unei epidemii și să le ofere cele mai bune recomandări celorlalte state, aceasta ar putea un impact pozitiv”, a afirmat prof. Sridhar.
Circa 62% dintre pacienţii vindecaţi de COVID-19, în judeţul Bistriţa-Năsăud, au dezvoltat forme medii ale bolii, iar cel mai în vârstă pacient externat are 93 de ani, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică.
Potrivit datelor, valabile până la data de 15 mai, printre pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 care au reuşit să se vindece se numără şase copii cu vârsta de până la şase ani, cel mai mic având un an.
Perioada medie de spitalizare, în rândul celor deja externaţi, a fost de 12 zile.
Dintr-un total de 168 de pacienţi declaraţi vindecaţi până la data de 15 mai, circa 62% au făcut forme medii ale bolii (104), 15,47% au dezvoltat forme grave (26), iar alţi 14,3% au avut simptome uşoare (24).
Numărul persoanelor asimptomatice a fost de 14, ceea ce reprezintă 8,33%.
Conform celei mai recente raportări, remise duminică de Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, în judeţ au fost confirmate 301 cazuri de COVID-19, dintre care 188 s-au vindecat (62,45%), iar 22 persoane au decedat (7,3%).
Trei medici din Marea Britanie, doi dintre ei fiind și formatori clinici la Warwick Medical School, au conceput o aplicație menită să îmbunătățească cunoștințele și înțelegerea COVID-19 în rândul profesioniștilor medicali care lucrează în prima linie cu pacienții.
Astfel, medicii și-au combinat cunoștințele și expertiza pentru a crea și lansa App-ul COVID-19 Team (COVID19team.app/), potrivit medicalexpress.com.
Aplicația este concepută pentru a acționa ca un instrument de noptieră pentru medici, medici de familie, asistente medicale și alți profesioniști din domeniul sănătății care au grijă de pacienți cu COVID-19.
Aplicația colectează în timp real cele mai noi evoluții privind tratamentele și îngrijirile pentru pacienții cu COVID-19, pe măsură ce vin în flux, folosind surse de informații academice și publice, de sănătate publică, precum The Lancet, New England Journal of Medicine, Public Health England și cele din centre pentru controlul și prevenirea bolilor.
Aplicația a fost proiectată și realizată de cincisprezece sau mai mulți experți, din mai multe discipline medicale diferite și este menită să îmbunătățească cunoștințele și înțelegerea virusului în rândul profesioniștilor medicali care lucrează la prima linie cu pacienții în timpul pandemiei.
De asemenea, aplicația a fost creierul a trei doctori din Coventry și Warwickshire din Marea Britanie, doi dintre ei fiind și formatori clinici la Warwick Medical School, din cadrul Universității din Warwick. Ei au conceput și dezvoltat aplicația în timpul liber și folosind propriile competențe și resurse.
„Această aplicație există pentru a ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să își împărtășească constatările și practicile bune la nivel național și internațional. Trebuie să descoperim ce funcționează și ce nu funcționează în alte spitale. Cu toții care lucrăm în practica generală și spitale, și ajutăm să facem față pandemiei COVID-19, am fost surprinși de lipsa de informații disponibile medicilor și asistentelor juniori. Aceștia au apelat la surse nesigure, cu privire la modul de abordare a număr tot mai mare de pacienți. Am decis apoi să creăm un instrument care să ajute la informarea clinicienilor pe măsură ce apar noi date”, a declarat dr. Andy Stein, lector onorific clinic la Universitatea din Warwick.
Astfel, aplicația se adresează în primul rând medicilor tineri, asistenților medicali și studenților la medicină din ultimul an, deoarece ei constituie majoritatea personalului medical care lucrează cu pacienții în timpul pandemiei.
Deși nu este ținta sa principală, aplicația poate fi utilizată și ca resursă pentru publicul larg. De asemenea, este proiectată pentru uz internațional.
Aplicația include sfaturi pentru profesioniștii din domeniul sănătății care tratează pacienți cu COVID-19, inclusiv condiții de depistare cu simptome similare și diagnostice alternative, interpretarea testului de diagnostic (un test PCR ARN pentru gât și nas) și rata falsă negativă a acestuia; utilizarea antibioticelor pentru infecții secundare; și cum să fie apreciat modul în care starea pacienților se îmbunătățește după examinările inițiale.
„Coronavirusul ne-a întors secțiunile cu capul în jos, atât în ceea ce privește pacienții pe care îi vedem, dar și medicii care îi îngrijesc. În cadrul NHS, angajații medicali în toate profesiile s-a adaptat la provocare. Una dintre problemele ridicate de un focar de virus complet nou, cum ar fi acesta, este fragmentarea informațiilor, iar pentru a depăși acest lucru, am creat aplicația COVID19 Team”, a afirmat Dr. James Gill, lector onorific clinic la Warwick Medical School.
El a adăugat că „o echipă fantastică s-a implicat în crearea acestei aplicații și arată ceea ce este posibil, cu o viziune partajată, pentru a oferi informații corecte, consolidate și curate despre COVID19. În mod crucial, echipa App COVID-19 a creat un design web pentru a reduce barierele de acces. Fără logare, fără descărcări, fără funcții de plată și disponibile atât pentru pacient, cât și pentru profesioniști, de pe telefon, laptop sau desktop. ”
La rândul său, dr. Stein a adăugat: „Am fost ajutați în cercetarea și scrierea noastră pentru aplicație de o armată de studenți la medicină din ultimul an, care acționează acum ca medici juniori în toată Marea Britanie și care în mod normal, și-ar fi început cariera în august. Le suntem foarte recunoscători”
