La INSP se lucrează la readaptarea protocolului de testare COVID-19, anunță Nelu Tătaru

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, vineri, că se lucrează la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) la readaptarea protocolului de testare pentru noul coronavirus.

„Se lucrează în acest moment la INSP la reaşezarea, readaptarea acestui protocol de testare, solicitarea mea a fost, dincolo de ce avem în acest moment, cămine de bătrâni, personal care îngrijeşte, cei care vin din anumite zone unde sunt focare, femeile însărcinate care ies din izolare, bolnavii oncologici care se pregătesc de transplant, cei dializaţi, cei care sunt contacţi ai unor persoane, să intre personalul medical care nu prezintă simptome, nu are niciun contact, dar să fie testaţi şi retestaţi cam la 7-14 zile, pentru a putea asana şi focarele care există acum în spitale, dar şi pentru a menţine spitalele curate”, a precizat Tătaru într-un interviu la Digi24.

Ministrul a adăugat că în acest moment protocolul prevede că sunt testaţi toţi cei instituţionalizaţi în căminele de bătrâni, iar personalul de îngrijire este testat o dată la două săptămâni.

Nelu Tătaru a mai precizat că în această vară se va face un studiu de seroprevalenţă pentru COVID-19, în fiecare judeţ, la pacienţii care vor veni pentru unele analize şi, cu acordul lor, se va face un test din serul rezidual.

Studiul va arăta în ce măsură populaţia ţării a trecut prin boală.

„Am anunţat că în această vară vom avea un studiu de seroprevalenţă. Acest studiu se va desfăşura în lunile iunie-iulie şi cred că şi august, în care la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, fiecărui judeţ din această regiune, pe nouă grupe de vârstă, în care vom vedea exact cam cât din populaţia României, cât din populaţia judeţului, din grupa de vârstă s-a imunizat, iar în funcţie de acest rezultat putem previziona pe viitor şi o reapariţie a unui episod şi amploarea acestuia”, a precizat Tătaru.

Ministrul a explicat şi cum se va face studiul.

„În fiecare judeţ vor fi selectate trei laboratoare, la aceste laboratoare se vor prezenta pacienţi pentru seturi de analiză pentru diverse patologii. Noi vom solicita acordul acestor pacienţi să folosim serul rezidual în care vom căuta anticorpi. Sunt nişte teste imunologice (…). Aceste seruri reziduale vor fi la INSP, care va face acest studiu şi ne va da şi rezultatul. Se recoltează sânge pentru analizele la care s-au prezentat, noi serul rezidual de la această recoltare de sânge îl vom folosi”, a afirmat Tătaru.

Întrebat despre numărul de persoane care vor fi testate, Tătaru a răspuns: „Diferă foarte mult de la un judeţ la altul, având în vedere că avem judeţe cu 43.000 de locuitori, cu 93.000 de locuitori, în general am plecat ca studiu – 29.019 pacienţi, după 1 iunie va începe”.

Cercetătorii din Emiratele Arabe Unite au identificat 70 de mutaţii ale SARS-CoV-2

Un studiu genetic care a vizat virusul SARS-CoV-2, coordonat de un grup de cercetători din Emiratele Arabe Unite, a condus la identificarea unui număr de 70 de mutaţii ale acestuia în rândul probelor recoltate şi secvenţiate, dintre care 17 nu erau până acum cunoscute.

Oamenii de ştiinţă au găsit mai multe mutaţii determinate de fluxurile de călătorii şi provenite din Asia, Europa şi Orientul Mijlociu în prima parte a pandemiei şi au cartografiat acele tulpini incipiente pentru a alcătui un „arbore genealogic” global şi evolutiv al noului coronavirus, au explicat autorii acestui studiu realizat pe genomul virusului SARS-CoV-2. Experţii care au participat la un seminar difuzat online şi organizat de Biroul pentru Ştiinţe Avansate din Emiratele Arabe Unite au spus că majoritatea pacienţilor au fost asimptomatici sau au prezentat doar simptome uşoare, informează khaleejtimes.com citat de Agerpres.

Autorităţile din această ţară au anunţat recent secvenţierea completă a genomului noului coronavirus descoperit în organismele pacienţilor care au dezvoltat boala COVID-19 pe teritoriul naţional. Studiul a folosit descoperirile făcute anterior pe 49 de pacienţi confirmaţi în prima parte a epidemiei în Emiratele Arabe Unite, iar secvenţieri genomiale complete au fost realizate pentru 25 dintre aceşti pacienţi.

Experţii au clarificat şi câteva percepţii eronate şi unele zvonuri de pe reţelele de socializare legate de variabilitatea puterii de infectare a mutaţiilor suferite de noul coronavirus. Ei au explicat că aceste mutaţii reprezintă un fenomen natural, care nu aduce neapărat cu sine o modificare semnificativă a abilităţii virusului de a declanşa boala. Aceste concluzii au fost confirmate de cele mai recente descoperiri privind virusul SARS-Cov-2. Folosind analogia bazată pe felul în care modificarea întâmplătoare a unei litere dintr-o carte nu alterează întregul conţinut, oamenii de ştiinţă consideră că aceste variaţii ale virusului sunt atât de asemănătoare genetic între ele, încât orice modificări apărute până acum în structura noului coronavirus nu par să îi altereze puterea virală sau rata sa de transmisibilitate.

La acest seminar online au participat cinci dintre autorii noului studiu, alături de cercetători proeminenţi şi experţi în COVID-19. Printre ei s-au aflat profesorul Alawi Alsheikh Ali, purtător de cuvânt al Biroului pentru Ştiinţe Avansate şi membru al Consiliului Ştiinţific din Emiratele Arabe Unite; Ahmad Abou Tayoun, profesor-asociat de genetică la Universitatea Mohammed Bin Rashid (MBRU) şi director al Centrului de Genetică de la Spitalul pentru copii Al Jalila; Tom Loney, profesor-asociat la catedra de Sănătate publică şi epidemiologică din cadrul MBRU; Abdulmajeed Saif AlKhajef, consultant la Departamentul de Educaţie Medicală şi Cercetare din cadrul Autorităţii pentru Sănătate din Dubai (DHA); şi Hamda Hassan Khansaheb, directorul secţiei de Cercetare de la Departamentul de Educaţie Medicală şi Cercetare din cadrul DHA.

Seminarul a reprezentat o bună oportunitate pentru ca oamenii de ştiinţă să comunice o serie de informaţii importante şi de interes public legate de acest studiu, în principal despre implicaţiile generate de mutaţiile virusului asupra capacităţii sale de transmitere, severitatea simptomelor prezentate de pacienţii infectaţi şi dezvoltarea unor vaccinuri.

Rezultatele furnizate de acest studiu de secvenţiere a genomului noului coronavirus au fost împărtăşite cu diverse baze de date, inclusiv cu Nexstrain, o bază de date globală de tip open-source şi dedicată COVID-19, care foloseşte datele genetice pentru a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă din lumea întreagă să monitorizeze progresia epidemiilor. În plus, ea îi ajută pe cercetători să înţeleagă mai bine virusul şi mutaţiile sale, contribuind astfel la dezvoltarea unor vaccinuri şi medicamente. Această bază foloseşte datele despre tulpinile virale colectate de oameni de ştiinţă din lumea întreagă în calitate de markeri de transmitere, pentru a determina evoluţia spaţială a epidemiei, calendarul de apariţie a primelor focare şi rata de creştere a epidemiei.

Ministrul Sănătății: Cercetarea de la Oncogen va fi evaluată la Institutul Cantacuzino

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că a cerut o evaluare în cazul cercetărilor efectuate cu privire la un vaccin românesc anti-COVID la Centrul Oncogen din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, iar rezultatele acelor cercetări vor fi preluate pentru studii pe şoareci la Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino”.

„Am cerut managerului de acolo o evaluare, Oncogen fiind un compartiment din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara. Sunt nişte studii, fără a fi în acest moment nişte studii ştiinţifice… Tocmai pentru a folosi acele rezultate, ieri s-a încheiat un proiect european cu Institutul de Cercetare ‘Cantacuzino’ şi vor fi preluate pentru studii pe şoareci. Vedem în continuare cum se va desfăşura acest studiu şi ce rezultate vom avea”, a afirmat ministrul Tătaru, într-un interviu la postul Digi24.

Acesta a fost întrebat cât timp va continua finanţarea din partea statului pentru acest institut de la Timişoara, având în vedere că a încercat un vaccin împotriva alergiei la ambrozie, care nu a fost reuşit, iar pentru cancer rezultatul a fost tot nereuşit.

„Repet, este un compartiment în cadrul Spitalului Judeţean Timişoara. Noi avem raporturi de coordonare şi subordonare cu Spitalul Judeţean. Ce face acel manager şi cum îşi gestionează managementul vom vedea atunci când îl vom evalua”, a răspuns ministrul Sănătăţii.

Şeful Institutului Oncogen, profesorul Virgil Păunescu, a anunţat la începutul lunii mai că şi-a administrat un vaccin neomologat împotriva noului coronavirus, care ar fi fost realizat în baza unor cercetări efectuate în cadrul centrului din cadrul spitalului timişorean.

Mai mulți oameni de știință cer o analiză independentă a studiului despre hidroxiclorochină publicat în The Lancet

Zeci de oameni de ştiinţă şi medici din întreaga lume au publicat o scrisoare deschisă în care îşi exprimă „îngrijorarea” cu privire la metodologia studiului publicat de revista medicală The Lancet asupra efectelor hidroxiclorochinei în tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, studiu a cărui publicare a determinat suspendarea testelor clinice asupra acestui medicament.

Publicat la 22 mai, studiul se bazează pe datele a aproximativ 96.000 de pacienţi spitalizaţi în perioada decembrie – aprilie în 671 de spitale şi compară starea de sănătate a celor care au primit tratamentul cu hidroxiclorochină cu a celor care nu au primit acest tratament. Concluzia studiului a fost fără echivoc: deja controversata hidroxiclorochină nu este benefică în tratarea bolnavilor de COVID-19 şi chiar are efecte secundare periculoase.

Acest studiu i-a determinat pe numeroşi cercetători din întreaga lume să examineze minuţios, în detaliu, modul în care a fost realizat, conform autorilor scrisorii deschise ce a fost publicată joi seară, transmite AFP citată de Agerpres.

„Această analiză asupra studiului a ridicat îngrijorări cu privire la integritatea metodologică şi a datelor folosite’, se subliniază în scrisoarea deschisă, care apoi prezintă în succesiune o lungă listă de puncte problematice ale studiului din The Lancet, printre care şi refuzul autorilor de a oferi acces la datele folosite, precum şi lipsa „analizei etice” a studiului.

Atrăgând atenţia că larga mediatizare a acestui studiu a provocat „o nelinişte considerabilă în rândul pacienţilor şi participanţilor” la alte teste clinice, semnatarii scrisorii lansează un apel pentru organizarea de către OMS, sau de o altă instituţie „independentă şi respectată”, a unei echipe de cercetători care să realizeze o analiză independentă asupra concluziilor acestui studiu.

Printre semnatarii scrisorii deschise se numără medici, statisticieni şi oameni de ştiinţă din întreaga lume, de la instituţii de prestigiu precum Harvard, Imperial College of London sau Oxford. Unii dintre semnatari chiar aveau poziţii împotriva folosirii hidroxiclorochinei în tratarea COVID-19, dar acest lucru nu i-a împiedicat să observe neregulile din acest studiu.

„Am dubii serioase cu privire la beneficiile tratamentului cu clorochină/hidroxiclorochină împotriva COVID-19 şi aştept cu nerăbdare finalul acestei poveşti, însă sunt de părere că integritatea unui studiu ştiinţific nu trebuie invocată doar atunci când un articol ajunge la concluzii care nu corespund preconcepţiilor noastre”, a comentat pe Twitter Pr. François Balloux, de la University College of London, unul dintre semnatarii scrisorii deschise.

Printre semnatari se numără şi Philippe Parola, colaborator al celebrului imunolog francez Pr. Didier Raoult din Marsilia, cel care a promovat intens efectele benefice ale tratamentului cu hidroxiclorochină în cazurile de COVID-19.

Publicarea acestui studiu în revista The Lancet a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să suspende „temporar”, din prudenţă, includerea de noi pacienţi în testele clinice cu hidroxiclorochină desfăşurate de partenerii săi în mai multe ţări.

Nelu Tătaru: Activitatea non-COVID va fi reluată în spitalele suport în urma unei evaluări

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că în acest moment pandemia este controlabilă, iar spitalele suport-covid îşi vor relua activitatea non-covid odată cu reducerea numărului de bolnavi şi după o analiză realizată de direcţiile de sănătate publică.

„Pandemia este controlabilă în acest moment, dar printr-o colaborare a noastră cu populaţia. Noi avem instrumentele, avem normele, dar populaţia trebuie să respecte aceste norme. Am trecut de vârf, suntem pe panta descendentă (…), avem o creştere mică sau nesemnificativă de la o zi la alta sau alternând, mergând totuşi pe o scădere progresivă a acestui număr de cazuri. În acest moment avem sub 5.000 de cazuri active din cele circa 18.600. Urmărind evoluţia de până acum, spiritul civic, normele de aplicare, hotărârile CNSU, mergem spre o evoluţie favorabilă. Deocamdată suntem pe o pată descedentă, chiar dacă alternează cu o zi sau două în care avem o creştere faţă de ziua precedentă, nu suntem într-o situaţie care să ne îngrijoreze. Dar trebuie respectate acele precauţii, iar populaţia trebuie să înţeleagă că orice măsură de relaxare se face gradual, progresiv, având şi nişte contramăsuri în situaţia în care evoluţia este nefavorabilă”, a spus Tătaru, vineri seara, la Digi24.

Potrivit ministrului Sănătăţii, în iulie-august viaţa ar putea reveni la o „cvasinormalitate”, urmând pregătirile „în eventualitatea unui al doilea val şi la amploarea acestuia”.

„Pentru o eventuală fază doi, rămân aceleaşi spitale de fază 1, fază 2, de boli infecţioase şi pneumologie, rămân spitalele-suport în rezervă şi rămân spitalele de fază 3, care sunt cele judeţene şi care sunt cele mai complexe, cele mai dotate pentru patologia non-covid. Menţionez că şi cele care sunt suport-covid în acest moment, odată cu refacerea circuitelor, scăderea numărului de pacienţi sau ajungerea către zero, ele pot fi reaşezate spre o patologie non-covid. Vom lua decizii particulare pentru fiecare spital în parte. Am avut sesizări şi am avut şi cereri şi deja am indicat refacerea circuitelor şi îndreptarea spre patologie non-covid”, a precizat Tătaru.

Acesta a mai spus că a cerut tuturor DSP-urilor să facă o evaluare pentru fiecare spital care este suport în acest moment privind posibilitatea ca pacienţii covid să fie puşi într-un pavilion separat şi să fie redate activităţii non-codiv acele spitale suport.

Guinness World Records : Cel mai vârstnic bărbat în viaţă al planetei este un bucureştean

Bucureşteanul Dumitru Comănescu (111 ani şi 7 luni) este cel mai longeviv bărbat în viaţă al planetei, conform The Gerontology Research Group (GRG), informează Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti (CSMB), prin intermediul unui comunicat.

„Dragii mei, am primit cu emoţie vestea cea mare, dar în primul rând aş vrea să transmit condoleanţe familiei fostului lider mondial, Robert Weighton. Mă simt onorat şi binecuvântat să fiu acum, oficial, cel mai vârstnic bărbat din lume şi să reprezint România la cel mai înalt nivel! Este incredibil! Vreau să mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine, care m-au ajutat şi susţinut de-a lungul anilor, familiei, prietenilor şi apropiaţilor. Dar mai ales, pentru tot, eu îi mulţumesc lui Dumnezeu, pentru că El a ales să fiu astăzi aici, pe primul loc în clasamentul celor mai în vârstă bărbaţi din lume. Vă mulţumesc pentru urări şi gândurile frumoase, vă doresc multă sănătate şi sper ca dumneavoastră să mă depăşiţi!”, a spus bucureşteanul.

La începutul anului, Guinness World Records stabilea că primii trei cei mai vârstnici bărbaţi în viaţă din lume erau japonezul Chitetsu Watanabe (născut pe 5 martie 1907), britanicul Robert Weighton (născut pe 29 martie 1908) şi românul Dumitru Comănescu (născut pe 8 noiembrie 1908). În numai câteva luni atât japonezul, cât şi centenarul din Marea Britanie s-au stins din viaţă – acesta din urmă chiar joi, fiind bolnav de cancer.

„Dumitru Comănescu s-a născut pe 8 noiembrie 1908 la Proviţa de Jos, comuna Drăgăneasa, judeţul Prahova. A fost inginer agronom şi unul dintre cei mai valoroşi fitopatologi, fiind discipolul fondatorului Institutului de Cercetări Agronomice, Gheorghe Ionescu Siseşti. Iniţial s-a înscris la Facultatea de Matematică, avându-l profesor pe unul dintre cei mai valoroşi matematicieni ai tuturor timpurilor, Gheorghe Ţiţeica, pentru ca apoi să îşi găsească vocaţia în domeniul cercetării plantelor. A absolvit facultatea în 1933 şi a lucrat efectiv timp de 70 ani: în anul 2003 făcea ultima expertiză fitopatolgică. Abia împlinise 86 de ani când s-a organizat la Bucureşti un concurs pentru experţi agricoli, domnul Comănescu s-a apucat de învăţat şi, din zeci de candidaţi, a luat locul 5 pe ţară, aşa încât şi-a prelungit activitatea. Secretul longevităţii sale a fost şi este dragostea pe care i-o oferă familia, fiii, cei trei nepoţi şi doi strănepoţi”, precizează Centrul pentru Seniori.

Urmare a demersurilor CSMB, pe 29 iunie 2019 Dumitru Comănescu a fost declarat oficial de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne „Cel mai vârstnic cetăţean român al Municipiului Bucureşti”.

„Centenarii sunt acei oameni care reprezintă pentru noi, tinerele generaţii, modele demne de urmat. Putem spune că, prin dumnealor, cei care au împlinit venerabila vârsta de 100 de ani şi mai mult, avem şansa de a privi istoria în ochii lor, pentru că ei sunt eroii fără vârstă din prima linie a vieţii!”, a declarat Alexandra Dobre, director general al Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti.

CSMB menţionează că Dumitru Comănescu s-a numărat printre centenarii care au transmis mesaje în cadrul campaniei „Viaţa la puterea 100”, adresată celor care au stat acasă.

În anul 2019, Dumitru Comănescu a fost premiat în cadrul Proiectului Vieţi Centenare, derulat prin Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti, cu suma de 5.000 lei şi o plachetă onorifică drept „omagiu adus vieţii şi contribuţiei la dezvoltarea societăţii şi a comunităţii Municipiului Bucureşti şi ca o recunoaştere a respectului şi preţuirii faţă de seniorii bucureşteni”. Până în prezent sunt 110 beneficiari ai Proiectului Vieţi centenare, adresat tuturor seniorilor care au împlinit vârsta de cel puţin 100 de ani şi care au domiciliul stabil în Bucureşti.

Pandemie: Semnal de alarmă tras de medicii sibieni privind fumatul

Semnal de alarmă tras de medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu. Potrivit acestora, în ultimele luni s-au prezentat în unitatea medicală  mai mulţi pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii. Aceștia au recunoscut că au fumat mai mult din cauza izolării şi stresului provocat de riscul infecţiei cu virusului SARS-CoV-2.

”Atragem atenţia că, de la începutul pandemiei, din cauza izolării sociale şi a stresului provocat de riscul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, a crescut consumul de ţigări şi, prin urmare, s-a constatat o creştere a numărului de pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii agravate în acest context”, a declarat Adriana Rădulescu, medic primar pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, citată de Agerpres.

Dintre pacienţii diagnosticaţi şi trataţi la nivelul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, cei care sunt şi fumători prezintă mai frecvent cancer bronho-pulmonar şi bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), atrag atenția medicii sibieni.

„Numărul pacienţilor consultaţi în ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu în 2019 a fost de aproximativ 1500 pacienţi/ lună, media fiind de 80 de pacienţi pe zi. Dintre aceştia, 45% dintre cazuri suferă de BPOC, iar 5,5% de cancere bronho-pulmonare. Cât priveşte numărul pacienţilor internaţi în Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, pe parcursul anului 2019 au fost internate aproape 4.000 de persoane (3.100 spitalizare continua şi 900 în spitalizare de zi), 60% dintre aceştia fiind diagnosticaţi şi cu BPOC, iar peste 6% cu neoplasm (cancer) bronho-pulmonar. De asemenea, în cazul pacienţilor cu tuberculoză, aceştia sunt fumători sau foşti fumători în proporţie de 80%, consumul de tutun fiind un factor agravant şi favorizant al bolii”, se mai arată în comunicatul de presă.

Fumatul influenţează negativ şi alte afecţiuni respiratorii cronice, precum astmul bronşic, sarcoidoza, pneumopatiile interstiţiale difuze şi afecţiunile respiratorii acute de cauză infecţioasă, prin scăderea imunităţii.

Potrivit Studiului global privind tutunul la adulţi (GATS), document publicat de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în România, procentul consumatorilor de tutun în anul 2018 era de 30,7% (5,63 de milioane) dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani. 40% dintre aceştia sunt bărbaţi, iar 21,7% sunt femei. O treime dintre fumătorii români sunt tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani. 5 milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Vârsta medie de iniţiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenţi zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaţilor şi 18,3 ani în rândul femeilor).

Tot potrivit studiului citat în comunicatul transmis de spitalul sibian, 12,8 milioane de persoane sunt în prezent nefumători, însă 2,3 milioane au fost fumători şi au reuşit să renunţe.

De altfel, 30,2% dintre fumătorii curenţi au declarat că şi-au propus să renunţe la fumat sau cel puţin s-au gândit să renunţe la un moment dat, în viitor („mă voi lăsa de fumat într-o zi, dar nu în următoarele 12 luni”), 14,5% au spus că plănuiesc să renunţe în următorul an şi doar 3,5% în luna următoare. Cu toate acestea, mai mult de patru din zece participanţi (43,9%) au raportat că nu sunt interesaţi să renunţe.

Eurobarometrul 2017 realizat de Comisia Europeană situează România pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia si Spania în ceea ce priveşte consumul de tutun.

Măștile sanitare purtate acasă ajută la oprirea răspândirii SARS-CoV-2

Măștile sanitare purtate acasă pot preveni transmiterea noului coronavirus între membrii familiei, cu condiția să fie purtate înainte de apariția simptomelor. Este concluzia unui studiu publicat în British Medical Journal.

Studiul a fost realizat pe 460 de persoane din 124 de familii din Beijing, familii în care exista cel puțin un caz confirmat de infectare cu acest virus.

Cei 460 de oameni au fost întrebați despre măsurile de prevenție adoptate la domiciliu înainte şi după debutul simptomelor la primul membru al gospodăriei testat pozitiv. 41 dintre cele 124 de familii au avut în gospodărie cel puţin un alt caz de COVID-19 după prima infectare.

Potrivit autorilor – Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Beijing, China, Şcoala de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Nevada, Statele Unite şi Facultatea de Medicină a Universităţii New South Wales, Australia – studiul demonstrează că purtarea măştilor sanitare acasă este ”eficientă în proporţie de 79% la reducerea transmiterii înainte de apariţia simptomelor la prima persoană infectată”.
Însă purtarea măştii sanitare ”nu a avut rol protector după apariţia simptomelor”, potrivit oamenilor de știință.

Orban: E foarte important că o companie românească reuşeşte în scurt timp să fabrice măşti FFP2.

Premierul Ludovic Orban a declarat vineri, la finalul vizitei efectuate la fabrica Techtex din Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş, că este foarte important că o companie românească reuşeşte într-un timp foarte scurt să fabrice măşti chirurgicale şi măşti FFP2.

„Aici, în Târgu Lăpuş, se fabrică măşti foarte bune şi nu numai măşti foarte bune, ci se pune la cale realizarea, producţia, pentru prima oară în România, a stratului filtrant din cadrul măştilor chirurgicale, măştilor FFP2, straturi care asigură, de fapt, protecţia cea mai mare. Am şi văzut unde urmează să se instaleze această capacitate. Este foarte important că o companie românească reuşeşte într-un timp foarte scurt să fabrice măşti chirurgicale şi măşti FFP2. Şi, de asemenea, să fie pregătită să înceapă fabricaţia materialului atât de necesar, care stă la baza realizării tuturor produselor de protecţie sanitară, cum sunt măşti, combinezoane, halate protectoare, bonete. Şi am venit să încurajăm această companie, care face paşi foarte curajoşi într-un domeniu extrem de important”, a afirmat Orban într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că fabrica pe care a vizitat-o este „o companie care are o activitate foarte importantă, mai veche, în domeniul producţiei de mobilă şi care îşi foloseşte experienţa şi pentru a putea să producem în România ceea ce avem nevoie în perioada de epidemie şi după perioada de epidemie”.

Referitor la stoparea temporară a producţiei de măşti de la Dragomireşti (judeţul Dâmboviţa), premierul a precizat că „urmează să se lămurească domnul ministru în timp cât mai scurt, dar investiţia va fi folosită şi acolo se vor produce măşti de calitate şi va exista o producţie care să facă faţă cererii de pe piaţa românească”.

„Oricum, utilajele sunt în garanţie, oricând se poate apela la echipe de service din partea furnizorilor liniilor tehnologice, linii automatizate, cum am văzut şi aici şi problema trebuie rezolvată”, a mai spus el.

Mii de medici și studenți la Medicină au protestat în Italia, pentru a cere o reformă

Mii de medici şi studenţi la medicină au protestat vineri în toată Italia pentru a solicita o reformă a învăţământului în sectorul lor, în special o creştere a numărului de burse pentru specializări.
Circa o sută de medici generalişti şi studenţi adunaţi la Milano şi-au aruncat la pământ halatele albe. Unii dintre ei agitau pancarte cu mesajele „Fără medici nu rămân decât miracolele” sau „Cine vă va îngriji mâine?”.
O scenă identică s-a derulat la Roma, în faţa Parlamentului, unde s-au adunat circa 100 de manifestanţi. Printre mesajele de pe bannere se numără „Fără specialişti, sistemul sanitar se prăbuşeşte” sau „Fără specialişti, miniştrii vă vor acorda îngrijire”.
Mişcarea de protest a fost organizată în 21 de oraşe italiene, printre care Napoli, Bologna, Genova, Torino, Florenţa sau Palermo.
Medicii tineri şi studenţii în ultimul an, care au avut cu toţii o mare contribuţie în timpul pandemiei de COVID-19, cer o mai bună punere în valoare a muncii lor şi o carieră cu perspective mai sigure.
„Să plecăm de la o serie de date: până în 2025, peste 60% dintre colegii noştri specialişti şi medicii generalişti se vor retrage. Dată fiind actuala politică sanitară, nu va exista suficient personal pentru a-i înlocui. Dreptul la îngrijire şi la sănătate al tuturor cetăţenilor va fi în consecinţă pus în pericol”, se menţionează într-un comunicat al organizatorilor, citat de Agerpres.
„Nu mai acceptăm să fim numiţi eroi, pentru că a acorda asistenţă medicală este o alegere de viaţă cotidiană pentru noi. Nu dorim aplauze, vrem pur şi simplu ca drepturile noastre să fie recunoscute”, se adaugă în comunicat.