Semnal de alarmă tras de medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu. Potrivit acestora, în ultimele luni s-au prezentat în unitatea medicală  mai mulţi pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii. Aceștia au recunoscut că au fumat mai mult din cauza izolării şi stresului provocat de riscul infecţiei cu virusului SARS-CoV-2.

”Atragem atenţia că, de la începutul pandemiei, din cauza izolării sociale şi a stresului provocat de riscul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, a crescut consumul de ţigări şi, prin urmare, s-a constatat o creştere a numărului de pacienţi cu afecţiuni cronice respiratorii agravate în acest context”, a declarat Adriana Rădulescu, medic primar pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, citată de Agerpres.

Dintre pacienţii diagnosticaţi şi trataţi la nivelul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, cei care sunt şi fumători prezintă mai frecvent cancer bronho-pulmonar şi bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), atrag atenția medicii sibieni.

„Numărul pacienţilor consultaţi în ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu în 2019 a fost de aproximativ 1500 pacienţi/ lună, media fiind de 80 de pacienţi pe zi. Dintre aceştia, 45% dintre cazuri suferă de BPOC, iar 5,5% de cancere bronho-pulmonare. Cât priveşte numărul pacienţilor internaţi în Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, pe parcursul anului 2019 au fost internate aproape 4.000 de persoane (3.100 spitalizare continua şi 900 în spitalizare de zi), 60% dintre aceştia fiind diagnosticaţi şi cu BPOC, iar peste 6% cu neoplasm (cancer) bronho-pulmonar. De asemenea, în cazul pacienţilor cu tuberculoză, aceştia sunt fumători sau foşti fumători în proporţie de 80%, consumul de tutun fiind un factor agravant şi favorizant al bolii”, se mai arată în comunicatul de presă.

Fumatul influenţează negativ şi alte afecţiuni respiratorii cronice, precum astmul bronşic, sarcoidoza, pneumopatiile interstiţiale difuze şi afecţiunile respiratorii acute de cauză infecţioasă, prin scăderea imunităţii.

Potrivit Studiului global privind tutunul la adulţi (GATS), document publicat de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în România, procentul consumatorilor de tutun în anul 2018 era de 30,7% (5,63 de milioane) dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani. 40% dintre aceştia sunt bărbaţi, iar 21,7% sunt femei. O treime dintre fumătorii români sunt tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani. 5 milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Vârsta medie de iniţiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenţi zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaţilor şi 18,3 ani în rândul femeilor).

Tot potrivit studiului citat în comunicatul transmis de spitalul sibian, 12,8 milioane de persoane sunt în prezent nefumători, însă 2,3 milioane au fost fumători şi au reuşit să renunţe.

De altfel, 30,2% dintre fumătorii curenţi au declarat că şi-au propus să renunţe la fumat sau cel puţin s-au gândit să renunţe la un moment dat, în viitor („mă voi lăsa de fumat într-o zi, dar nu în următoarele 12 luni”), 14,5% au spus că plănuiesc să renunţe în următorul an şi doar 3,5% în luna următoare. Cu toate acestea, mai mult de patru din zece participanţi (43,9%) au raportat că nu sunt interesaţi să renunţe.

Eurobarometrul 2017 realizat de Comisia Europeană situează România pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia si Spania în ceea ce priveşte consumul de tutun.