O aeronavă militară C-27J Spartan din cadrul Bazei 90 Transport Aerian Otopeni a efectuat o misiune de transport aerian umanitar pentru transferul unui pacient cu arsuri la un spital din Belgia.

Aeronava a parcurs traseul Otopeni – Craiova – Charleroi, Belgia – Otopeni, pacientul fiind transportat la Grand Hopital de Charleroi pentru îngrijiri medicale.

Pe durata zborului, transportul pacientului a fost asigurat de personal medical specializat în misiuni MEDEVAC din cadrul Bazei 90, coordonat de Căpitan medic militar Nacu Vlad, împreună cu echipa medicală a Spitalului Clinic de Urgență București. Serviciile și echipamentele medicale necesare misiunii au fost asigurate de echipele medicale implicate.

Misiunea a fost realizată la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, cu aprobarea Ministerului Apărării Naționale și cu sprijinul Forțelor Aeriene Române.

În comuna Codăești din județul Vaslui, echipa Caravanei cu Medici a consultat 134 de pacienți și a efectuat evaluări pentru identificarea principalilor factori de risc cardiovascular și metabolic.

Rezultatele screeningului au evidențiat o prevalență ridicată a diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale și dislipidemiei.

Dintre pacienții evaluați, 9 au fost identificați cu diabet zaharat, dintre care 2 cazuri nou diagnosticate. În cazul hipertensiunii arteriale, au fost depistați 100 de pacienți, dintre care 58 nou diagnosticați.

De asemenea, 114 pacienți au prezentat dislipidemie, dintre care 84 au fost cazuri nou diagnosticate. Screeningul a mai identificat 66 de pacienți cu prediabet și 61 de pacienți cu obezitate.

„Aceste rezultate subliniază încă o dată importanța screeningului medical în mediul rural. Hipertensiunea arterială, dislipidemia, prediabetul și diabetul zaharat pot evolua o perioadă îndelungată fără simptome evidente, iar depistarea precoce oferă posibilitatea inițierii tratamentului, adoptării unor măsuri preventive și reducerii riscului de complicații cardiovasculare și metabolice”, transmit organizatorii caravanei.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat punerea în funcțiune a parcării supraetajate de la Spitalul Județean Galați, care dispune de peste 460 de locuri și face parte dintr-o investiție ce include și un heliport SMURD, două lifturi exterioare și o pasarelă de 75 de metri pentru transferul direct al pacienților către UPU.

Președintele CJ Galați a precizat că investiția este realizată pentru pacienții, aparținătorii, vizitatorii și cadrele medicale care ajung zilnic la Spitalul Județean, cea mai importantă unitate medicală din județ, unde lucrează peste 2.200 de angajați și unde sunt înregistrate anual peste 250.000 de prezentări ale pacienților.

La acestea se adaugă transporturile de marfă și medicamente, astfel că traficul auto generat de activitatea Spitalului Județean poate depăși 1.400 de autovehicule pe zi, respectiv peste 500.000 de deplasări auto anual. În acest context, cele 460 de locuri de parcare sunt menite să contribuie la fluidizarea traficului rutier într-una dintre cele mai intens circulate zone din Galați.

Potrivit lui Costel Fotea, investiția înseamnă și creșterea siguranței și realizarea unor intervenții medicale mai rapide. Heliportul este finalizat, iar autoritățile așteaptă ultimele autorizații pentru operaționalizare.

Soluția integrată reunește parcarea supraetajată cu heliportul SMURD, lifturile și pasarela de transfer, iar proiectul de infrastructură medicală are o valoare de peste 38,2 milioane de lei. Președintele CJ Galați susține că proiectul se numără printre cele mai avansate și moderne proiecte de infrastructură medicală de acest tip din România și că este, până în prezent, singurul din țară care reunește toate aceste facilități.

Complementar proiectului, căile de acces din incinta Spitalului Județean au trecut printr-un amplu proces de modernizare. Lucrările au inclus refacerea carosabilului și a aleilor pietonale, amenajarea trotuarelor, refacerea semnalizării rutiere și a iluminatului public, precum și îmbunătățirea sistemului de colectare a apelor pluviale și amenajarea spațiilor verzi.

Într-o nouă etapă, autoritățile vor amenaja și un pasaj subteran între spital și noul corp al Prosecturii, precum și noi locuri de parcare exterioare în apropierea corpului principal al unității medicale.

Sanitas Constanța atrage atenția că noul proiect al legii salarizării ar putea duce la diminuarea veniturilor angajaților din sănătate începând din 2027 și cere autorităților să nu adopte actul normativ în forma propusă.

Organizația sindicală susține că drepturile prevăzute de lege privind valoarea de referință, sporurile și veniturile salariale riscă să rămână doar drepturi teoretice prin mecanismele introduse în noua formă a actului normativ.

Potrivit Sanitas Constanța, valoarea de referință de 4.000 de lei ar putea fi redusă începând din 2027, printr-o simplă Hotărâre de Guvern, fără ca proiectul să stabilească o limită a acestei reduceri. O asemenea măsură ar avea ca efect diminuarea automată a salariilor și sporurilor.

Sindicaliștii atrag atenția și asupra finanțării salariilor din spitalele publice începând din 2028. Articolul 34 alineatul (1) garantează, potrivit organizației, acoperirea influențelor salariale doar până la 31 decembrie 2027. Din 2028, spitalele ar trebui să acopere integral cheltuielile salariale din contractele încheiate cu Casa de Asigurări, situație pe care Sanitas Constanța o consideră imposibil de susținut pentru unitățile sanitare publice.

O altă problemă semnalată este plafonarea sporurilor la 20%. Sanitas Constanța consideră că acest plafon este incompatibil cu realitatea din sistemul sanitar, în condițiile în care legea recunoaște sporuri cuprinse între 30% și 50%, dar plafonarea propusă ar face imposibilă plata acestora la nivelurile prevăzute.

Organizația sindicală critică și faptul că factorii de multiplicare pentru specialități ar urma să fie stabiliți anual de Guvern, apreciind că această procedură ar face ca veniturile angajaților să devină impredictibile.

La Spitalul Sf. Constantin, medicii au realizat două intervenții chirurgicale complexe pentru corectarea unor malformații congenitale la doi copii de numai 2 ani, ambii având o evoluție postoperatorie favorabilă.

Primul copil, în vârstă de 2 ani şi 3 luni, s-a născut cu o poziţionare anormală a orificiului urinar şi cu o curbură a penisului. Medicii au corectat curbura şi au reconstruit uretra, urmărind ca aspectul şi funcţia să fie cât mai apropiate de normal.

Cel de-al doilea copil, în vârstă de 2 ani, prezenta o formă mai severă a afecţiunii, însoţită de o curbură importantă. Pentru reconstrucţia uretrei, echipa medicală a utilizat o mică grefă de ţesut prelevată din interiorul obrazului, intervenţia permiţând corectarea semnificativă a curburii şi reconstrucţia zonei afectate.

Potrivit Spitalului Sf. Constantin, ambele intervenţii s-au desfăşurat cu rezultate bune, iar recuperarea postoperatorie a celor doi copii a fost favorabilă.

Unitatea medicală subliniază că intervenţiile chirurgicale la vârste atât de mici reprezintă o provocare pentru familii şi presupun, din partea echipei medicale, atenţie şi responsabilitate pentru evoluţia ulterioară a copiilor.

Intervenţiile au fost realizate de echipa formată din Dr. Oana Spiridonescu, Dr. Bogdan Spiridonescu, as. Alina Jelenschi şi As. Enikő Preda. Din echipa A.T.I. au făcut parte Dr. Mădălina Crişan şi As. Raluca Zaharia.

În urma evaluărilor medicale efectuate în 2026 la Zorleni, 56 dintre cei 118 adulți consultați au fost diagnosticați cu obezitate, iar 44 prezentau prediabet, potrivit organizației Caravana cu Medici.

Echipa medicală a evaluat 118 pacienți adulți și a prelucrat 118 seturi de analize de sânge și urină. În cadrul caravanei au fost efectuate și ecografii abdominale și de părți moi, precum și ecocardiografii.

Rezultatele screeningului au evidențiat mai multe probleme de sănătate și factori de risc cardiovascular și metabolic în comunitatea evaluată. Potrivit datelor prezentate de Caravana cu Medici, 17 pacienți aveau dislipidemie cunoscută, iar în urma investigațiilor au fost diagnosticate 79 de cazuri de dislipidemie.

În ceea ce privește diabetul zaharat, 9 pacienți aveau boala în antecedente, iar screeningul a identificat 3 cazuri noi de diabet zaharat.

“Aceste rezultate subliniază încă o dată importanța screeningului medical preventiv. Depistarea precoce a factorilor de risc și a bolilor cronice permite intervenția medicală la timp și contribuie la prevenirea complicațiilor”, transmit organizatorii caravanei.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a declanșat o consultare națională prin care angajații din sănătate sunt invitați să evalueze dacă ultima variantă a proiectului legii salarizării este acceptabilă și dacă aplicarea acesteia le-ar putea reduce, crește sau menține veniturile.

Demersul vizează forma proiectului de lege din 20 august 2026, iar federația spune că dorește ca decizia privind acceptarea sau respingerea acesteia să reflecte interesele angajaților din sănătate.

Potrivit FSSR, consultarea urmărește să stabilească dacă aplicarea proiectului ar duce la scăderea veniturilor salariale, creșterea acestora sau menținerea veniturilor aflate în plată.

Federația anunță că invitația de participare este transmisă direct, prin SMS și e-mail, către aproximativ 60.000 de angajați din sănătate, precum și prin canalele de comunicare online.

Cum se desfășoară consultarea

Fiecare angajat este invitat să utilizeze mai întâi Comparatorul salariilor din sănătate pentru a verifica veniturile generate de aplicarea proiectului de lege și raportul acestora cu veniturile existente deja în plată.

Ulterior, angajații sunt invitați să răspundă la întrebările din formularul de Consultare publică și să indice impactul proiectului asupra propriilor venituri.

FSSR precizează că rezultatele consultării se actualizează continuu, pe măsura participării angajaților. Rezultatele finale urmează să fie transmise tuturor partidelor politice, iar informațiile privind consultarea pot fi urmărite de decidenți pe pagina dedicată acestui demers.

Federația susține că organele sale colective de conducere vor adopta decizia finală privind poziționarea față de proiectul de lege ținând cont de rezultatele consultării și de voința angajaților care participă la evaluarea impactului acestuia.

În paralel, FSSR anunță că desfășoară o acțiune de convingere a parlamentarilor privind necesitatea unor modificări ale proiectului legii salarizării în ceea ce privește angajații din sănătate.

Cele mai importante corecții solicitate de FSSR

• Exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unitățile din subordinea Ministerului sănătății prin introducerea limitei de 30% pentru acestea (așa cum am convenit în cadrul negocierilor desfășurate pe tema proiectului legii salarizării).
• Introducerea intervalului minim 50% și maxim 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente lucrului în zilele libere și de sărbători legale.
• Modificarea limitelor prevăzute de art. 11, alin. (3) (la 15%) și alin. (4) (la 25%).
• Modificarea art. 34 din textul legii în sensul asigurării finanțării tuturor influențelor salariale.

FSSR precizează că forma proiectului de lege utilizată pentru consultarea națională nu include aceste corecții.

Federația afirmă că beneficiarii unei politici publice trebuie să aibă posibilitatea de a-i evalua efectele, iar în cazul proiectului legii salarizării consideră că angajații din sănătate sunt cei mai îndreptățiți să analizeze impactul prevederilor asupra veniturilor lor.

Datele din studiul ASSMB pentru anul școlar 2024–2025 conturează o situație îngrijorătoare în ceea ce privește greutatea copiilor și adolescenților din București: pe măsură ce vârsta crește, scade proporția celor cu dezvoltare fizică armonică, în timp ce cazurile de plus ponderal devin mai frecvente, mai ales între 9 și 18 ani.

La băieți, valoarea +G ajunge la 43,30% în clasa a XII-a, una dintre cele mai importante valori semnalate în raport. În cazul fetelor, plusul de greutate crește progresiv până la 37,23% în clasa a XII-a. În același timp, subponderalitatea afectează 8.030 de fete, reprezentând 19,82% din totalul fetelor examinate.

Studiul arată că clasele a IV-a și a VIII-a reprezintă perioade importante pentru prevenție, deoarece aici se observă valori ridicate ale indicilor de greutate „mari” și „foarte mari”. Rezultatele indică necesitatea unei abordări echilibrate, care să includă atât prevenirea obezității, cât și identificarea și tratarea deficitului ponderal.

Măsurile de prevenire trebuie începute în perioada preșcolară și continuate fără întrerupere pe parcursul următorilor ani. Prevenția eficientă nu presupune diete restrictive, înfometare sau exerciții fizice excesive, ci formarea unor obiceiuri stabile: alimentație variată, mișcare zilnică, somn suficient, hidratare adecvată și limitarea timpului sedentar.

Se recomandă:

• monitorizarea anuală a greutății, înălțimii și IMC;
• identificarea timpurie a copiilor cu plus sau minus de greutate;
• reducerea consumului de băuturi îndulcite și alimente ultraprocesate;
• creșterea consumului de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și apă;
• minimum 60 de minute de activitate fizică pe zi pentru copiii și adolescenții cu vârsta între 5 și 17 ani;
• respectarea unui program regulat de somn;
• limitarea perioadelor lungi de stat pe scaun și a timpului recreațional petrecut în fața ecranelor;
• consiliere medicală și nutrițională pentru cazurile identificate;
• sprijin psihologic atunci când există anxietate, tulburări de imagine corporală, alimentație emoțională sau comportamente alimentare restrictive.

RECOMANDĂRI PENTRU CADRELE DIDACTICE

Cadrele didactice au un rol important în prevenirea dezechilibrelor nutriționale, deoarece observă zilnic comportamentele copiilor și pot contribui la crearea unui mediu școlar favorabil sănătății.

Se recomandă:

1. Promovarea unui limbaj nediscriminatoriu. Greutatea, forma corpului și aspectul fizic nu trebuie folosite pentru glume, comparații sau sancționare.
2. Identificarea discretă a situațiilor de risc. Observarea oboselii, a izolării, a dificultăților de participare la activități fizice, a schimbărilor rapide de greutate sau a preocupării excesive pentru alimentație trebuie comunicată medicului școlar, nu discutată public în clasă.
3. Integrarea educației pentru sănătate în activitățile școlare. Temele pot include hidratarea, alimentația echilibrată, somnul, mișcarea, imaginea corporală și utilizarea responsabilă a ecranelor.
4. Încurajarea activității fizice pentru toți copiii. Activitățile trebuie adaptate nivelului funcțional al elevilor și să evite stigmatizarea celor cu greutate crescută sau cu capacitate fizică redusă.
5. Colaborarea cu medicul și familia. Cadrele didactice nu trebuie să stabilească diagnostice sau diete, ci să orienteze familia către medicul școlar, medicul de familie, pediatru sau specialistul în nutriție.
6. Susținerea incluziunii. Copiii cu obezitate, subponderalitate, dizabilități sau boli cronice trebuie integrați în activitățile școlare, cu adaptările necesare.
7. Monitorizarea climatului clasei. Bullyingul asociat greutății poate favoriza izolarea, alimentația emoțională, anxietatea și abandonul activităților fizice.

➔ Puteți consulta și: GHIDUL DE MENIURI ECHILIBRATE pentru o alimentație sănătoasă (pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani)

RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI

Familia reprezintă principalul mediu în care se formează obiceiurile alimentare și de mișcare. Recomandările trebuie aplicate întregii familii, nu doar copilului identificat cu o problemă de greutate.

Părinții sunt încurajați:

• să ofere mese regulate și variate, fără presiune sau forțarea copilului să mănânce;
• să includă zilnic legume, fructe, produse integrale, leguminoase și surse adecvate de proteine;
• să limiteze băuturile îndulcite, produsele de tip fast-food, dulciurile și gustările ultraprocesate;
• să ofere apă ca principală băutură;
• să evite folosirea alimentelor ca recompensă sau metodă de calmare;
• să ia masa împreună cu copilul, într-un mediu fără televizor sau telefon;
• să încurajeze mișcarea prin joacă, mers pe jos, bicicletă, înot sau sport;
• să respecte un program de somn adecvat vârstei;
• să stabilească reguli clare pentru utilizarea ecranelor;
• să evite dietele restrictive fără recomandare medicală;
• să solicite evaluare medicală la modificări rapide ale greutății, oboseală persistentă, sforăit sever, dureri articulare, tulburări de alimentație sau preocupare excesivă pentru imaginea corporală.

Copilul nu trebuie făcut responsabil individual pentru greutatea sa. Schimbarea eficientă presupune modificarea obiceiurilor familiei, gradual și fără culpabilizare.

COMPLICAȚII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

Excesul ponderal persistent în copilărie poate avea consecințe asupra mai multor sisteme ale organismului.

Complicații pe termen mediu

Pot apărea:

• creșterea tensiunii arteriale;
• modificări ale profilului lipidic;
• rezistență la insulină și alterarea metabolismului glucidic;
• steatoză hepatică metabolică;
• apnee obstructivă în somn și tulburări de respirație;
• dureri articulare și limitarea mobilității;
• tulburări de postură și suprasolicitarea aparatului locomotor;
• oboseală și reducerea toleranței la efort;
• anxietate, depresie, izolare socială și bullying.

Complicații pe termen lung

Obezitatea instalată precoce crește riscul de:

• diabet zaharat de tip 2;
• hipertensiune arterială cronică;
• boli cardiovasculare;
• accident vascular cerebral;
• boală renală;
• steatohepatită și fibroză hepatică;
• unele forme de cancer;
• probleme de fertilitate și tulburări endocrine;
• persistența obezității la vârsta adultă;
• reducerea calității vieții și creșterea costurilor medicale.

Aceste complicații nu apar la toți copiii și nu pot fi deduse doar dintr-un procent statistic. Ele justifică însă identificarea timpurie a riscului și monitorizarea medicală individuală.

RECOMANDĂRI PENTRU MANAGEMENTUL OBEZITĂȚII

Managementul obezității pediatrice trebuie realizat gradual, individualizat și supravegheat medical. Scopul nu este obținerea rapidă a unei scăderi ponderale, ci îmbunătățirea stării de sănătate și a comportamentelor pe termen lung.

Se recomandă următoarele etape:

1. Evaluare clinică inițială: greutate, înălțime, IMC pentru vârstă și sex, curba de creștere, istoricul familial, alimentația, activitatea fizică, somnul și starea emoțională.
2. Identificarea cauzelor și factorilor favorizanți: alimentație hipercalorică, sedentarism, somn insuficient, medicație, afecțiuni endocrine sau genetice, stres și factori socio-economici.
3. Obiective realiste și măsurabile: reducerea băuturilor îndulcite, creșterea activității fizice, îmbunătățirea somnului și stabilizarea greutății în perioadele de creștere.
4. Intervenție familială: copilul nu trebuie tratat separat de familie. Părinții trebuie implicați în planificarea meselor, activități fizice și reguli privind ecranele.
5. Consiliere nutrițională: planurile alimentare trebuie adaptate vârstei, preferințelor, culturii alimentare și situației medicale.
6. Activitate fizică adaptată: se începe gradual, prin activități plăcute și accesibile, evitând sancționarea copilului prin exerciții fizice.
7. Sprijin psihologic: este indicat când apar tulburări de imagine corporală, alimentație compulsivă, anxietate, depresie, bullying sau refuzul școlii.
8. Monitorizare periodică: reevaluarea trebuie să urmărească nu numai greutatea, ci și evoluția IMC, circumferința taliei, tensiunea arterială, toleranța la efort și starea psihică.
9. Trimitere către specialist: cazurile cu obezitate severă, comorbidități, creștere rapidă în greutate sau suspiciune de cauză endocrină/genetică necesită evaluare pediatrică de specialitate.

„Tratamentul medicamentos sau intervențional nu reprezintă prima măsură pentru majoritatea copiilor și adolescenților. Acesta se ia în considerare numai în situații selectate, conform ghidurilor medicale și sub supraveghere de specialitate”, informează reprezentanții studiului.

Studiul ASSMB privind monitorizarea greutății copiilor și adolescenților din București arată că, în anul școlar 2024–2025, indicatorul de greutate „foarte mari” a ajuns la 19,84% în rândul fetelor din anul II de profesională, aceasta fiind cea mai ridicată valoare înregistrată în cazul fetelor dintre nivelurile de studiu analizate.

În cazul băieților, indicatorul „foarte mari” este de 7,39% la preșcolari, 14,93% la clasa I, 19,67% la clasa a IV-a, 24,29% la clasa a VIII-a, 22,45% la clasa a XII-a și 19,46% în anul II de profesională.

Indicatorul „mari” reprezintă 14,45% la preșcolari, 15,45% la clasa I, 19,34% la clasa a IV-a, 21,51% la clasa a VIII-a, 19,18% la clasa a XII-a și 17,07% în anul II de profesională. Prin cumularea celor două categorii rezultă 21,84% la preșcolari, 30,38% la clasa I, 39,01% la clasa a IV-a, 45,80% la clasa a VIII-a, 41,63% la clasa a XII-a și 36,53% în anul II de profesională.

La fete, pentru 2024–2025, indicatorul „foarte mari” este de 7,17% la preșcolari, 13,18% la clasa I, 19,26% la clasa a IV-a, 15,92% la clasa a VIII-a, 17,11% la clasa a XII-a și 19,84% în anul II de profesională.

Evoluția pe trei ani a indicatorului „foarte mari” diferă în funcție de nivelul de studiu. La fete, în clasa a XII-a, valorile au fost 16,85% în 2022–2023, 15,79% în 2023–2024 și 17,11% în 2024–2025. În anul II de profesională, indicatorul a evoluat de la 15,97% la 18,98% și apoi la 19,84%.

La clasa a IV-a, în cazul fetelor, valorile au fost 19,20% în 2022–2023, 18,79% în 2023–2024 și 19,26% în 2024–2025. La clasa I, acestea au fost 13,23%, 13,42% și 13,18%, iar la clasa a VIII-a 16,86%, 15,61% și 15,92%.

În cazul băieților, indicatorul „foarte mari” la clasa a VIII-a a fost de 25,77% în 2022–2023, 23,28% în 2023–2024 și 24,29% în 2024–2025. La clasa a XII-a, valorile au fost de 20,87%, 20,61% și 22,45%.

Categoria „mijlocii” reprezintă, în 2024–2025, 68,26% dintre băieții preșcolari, 59,72% dintre cei de clasa I, 54,68% la clasa a IV-a, 49,82% la clasa a VIII-a, 51,64% la clasa a XII-a și 51,50% în anul II de profesională.

În ceea ce privește indicatorii de greutate „mici”, aceștia reprezintă la băieți 9,17% la preșcolari, 7,84% la clasa I, 5,93% la clasa a IV-a, 4,09% la clasa a VIII-a, 6,12% la clasa a XII-a și 10,78% în anul II de profesională. Categoria „foarte mici” este de 0,73%, 2,06%, 0,38%, 0,28%, 0,61% și 1,20%, în aceeași ordine.

Și datele privind înălțimea fetelor arată diferențe între nivelurile de studiu. Categoria „mijlocii” este de 71,25% la preșcolari, 64,37% la clasa I, 59,29% la clasa a IV-a, 66,35% la clasa a VIII-a, 68,31% la clasa a XII-a și 60,33% în anul II de profesională.

Categoriile „înalte” și „foarte înalte” însumează 35,94% la clasa a IV-a, cea mai ridicată proporție dintre loturile analizate. La clasa a XII-a, cele două categorii reprezintă împreună 18,70%.

La polul opus, categoriile „foarte scunde” și „scunde” însumează 6,78% la preșcolari, 5,71% la clasa I, 4,77% la clasa a IV-a, 6,30% la clasa a VIII-a, 12,99% la clasa a XII-a și 31,40% în anul II de profesională.