Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi medici acuzați de peste 200 de fapte de abuz în serviciu, într-un dosar care vizează folosirea unor dispozitive cardiace de unică folosință, despre care anchetatorii susțin că ar fi fost reutilizate sau aveau o proveniență necunoscută.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primul inculpat este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale), și luare de mită, iar al doilea inculpat este acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată (24 acte materiale).

Din rechizitoriul întocmit în cauză rezultă că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, primul inculpat, în calitate de medic primar ce își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași, prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu știință, ar fi procedat la implantarea unui număr de 185 de pacienți cu dispozitive medicale, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, de unică folosință, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de proveniență nu era cunoscută.

Potrivit anchetatorilor, inculpatul ar fi procedat la reutilizarea și resterilizarea dispozitivelor, deși acest lucru este interzis de legislația primară, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave.

În rechizitoriu sunt menționate următoarele consecințe:

• vătămarea intereselor legitime ale spitalului din Iași prin crearea și a unui prejudiciu material în valoare de 2.076.505,62 lei;

• vătămarea drepturilor persoanelor care au fost implantate cu dispozitive medicale reutilizate, respectiv a dreptului pacienților la sănătate, unele constituindu-se și părți civile în cadrul dosarului penal;

• încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat.

În ceea ce îl privește pe al doilea inculpat, în rechizitoriu s-a reținut că acesta, în calitate de medic cardiolog la un spital din Brașov, i-ar fi furnizat primului inculpat, de 24 ori, în perioada 02.07.2018-13.03.2022, echipamente medicale care sunt de unică folosință, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, dar a căror sursă nu era cunoscută, nesterilizate sau cu termenul de valabilitate expirat, în vederea implantării acestora unor pacienți.

Cele 24 de acte materiale corespund numărului de colete transmise.

Potrivit rechizitoriului, primul inculpat ar fi operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-ar fi furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor acestora.

Ulterior, inculpatul ar fi executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului, în lipsa unor documente de proveniență și, în consecință, fără a parcurge fluxul procedural intern, respectiv preluarea de către farmacia spitalului și predarea către Secția clinică cardiologie.

Potrivit procurorilor, nu existau avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.

Pentru a implanta aceste dispozitive, inculpatul ar fi achiziționat echipamente accesorii și auxiliare, în baza unor referate de necesitate prin care solicita achiziționarea de către spital a unor defibrilatoare automate implantabile, cu sondele aferente.

În unele cazuri, inculpatul ar fi utilizat echipamente accesorii care erau furnizate doar în kituri complete, formate din defibrilator și accesorii, pe care ulterior le-ar fi descompletat, folosind doar accesoriile, pentru a implanta dispozitive extrase din pacienți decedați.

Totodată, potrivit rechizitoriului, stimulatoarele și defibrilatoarele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși indicația producătorilor în acest sens este clară, respectiv că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosință și nu se reutilizează și nu se resterilizează, iar unităților sanitare le este interzis să reprelucreze și să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosință.

Resterilizarea se realiza în alte condiții decât cea efectuată de producător, cu următoarele riscuri, comunicate de Ministerul Sănătății:

• riscul toxic – întrucât procesul implică o organizare aparte în cadrul spitalului (spații, personal dedicat, timp lung al procesului de finalizare a sterilizării), aceasta duce la imposibilitatea utilizării acestei metode pentru sterilizarea materialului medico-sanitar în urgență;

• incompatibilitatea oxidului de etilen cu o serie de materiale care ar putea intra în componența dispozitivelor tip peace maker, spre exemplu părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizate sau raze gamma sau alte tipuri de material.

O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate sau recomandate de către inculpat, nu ar fi fost necesare, procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică.

Deși unele defibrilatoare au ca indicație strictă prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, inculpatul ar fi implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situații care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul.

Infecțiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate, relativ limitate, până la infecții invazive severe care pun viața în pericol. La pacienții vârstnici, complicațiile tind să fie deosebit de grave din cauza rezervei fiziologice scăzute și a prezenței frecvente a comorbidităților.

Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariție a unor infecții post-operatorii la care pot fi expuși pacienții, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin imersie în apă cu soluții dezinfectante și nu prin expunerea la radiații gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcționalitate a defibrilatoarelor (potrivit protocoalelor medicale, dispozitivele nu pot fi refuncționalizate), medicul în cauză ar fi dispus unor medici din subordine sau medici rezidenți, care nu aveau competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale.

În unele cazuri, inculpatul ar fi solicitat medicilor executarea intervențiilor sub garanția asumării actelor medicale de către el însuși, însă ulterior ar fi refuzat să semneze pentru acestea.

Potrivit rechizitoriului, inculpatul sau medici din subordinea acestuia, la solicitarea sa, ar fi alterat mai multe înscrisuri, respectiv formularele „Consimțământul informat al pacientului”, prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienți, a unui paragraf olograf înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză.

Procurorii susțin că pacienții nu ar fi fost informați că și-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre și/sau efectuarea unor modificări ulterioare pe foaia de observație clinică generală, prin utilizarea de corectoare, rescriere și/sau adăugiri referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienți decedați.

Din probatoriul administrat în cauză ar fi rezultat că aparținătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se solicita consimțământul prealabil în acest sens.

Totodată, pacienții cărora le erau reimplantate aceste dispozitive nu ar fi fost informați cu privire la faptul că acestea erau fie resterilizate și reutilizate, fie proveneau de la pacienți decedați.

În ceea ce privește consimțământul informat al pacientului, procurorul a reținut în rechizitoriu că inculpatul nu ar fi respectat acest drept legal și nu ar fi informat pacienții cu privire la procedură, natura și tipul aparatului, dacă acesta era nou sau resterilizat, precum și asupra consecințelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Potrivit rechizitoriului, semnătura pacientului era luată formal, iar în marea majoritate a cazurilor nici nu li se solicita consimțământul.

Consimțământul informat este un drept legal al pacientului și una dintre condițiile esențiale ale oricărei intervenții medicale realizate în mod legitim.

Din perspectivă juridică, pacientul are dreptul să fie informat cu privire la starea sa de sănătate, intervențiile propuse, riscurile, alternativele de tratament, consecințele neefectuării tratamentului, precum și datele despre diagnostic și prognostic, iar intervenția în domeniul sănătății nu poate fi efectuată decât după exprimarea unui consimțământ liber și în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în cazul primului inculpat, procurorul a stabilit că, în calitate de medic primar care își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a spitalului din Iași, acesta ar fi primit, la data de 28.11.2022, în cabinetul său din spital, o bancnotă de 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, bani care nu i se cuveneau, cu titlu de mită, pentru activitățile prestate.

În cauză, procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv menținerea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor doi inculpați.

Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Iași, instanță competentă să judece cauza în fond.

Parchetul precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Alexandrescu Gabriela, președintele executiv al Salvați Copiii România, a atras atenția că peste 46.800 de copii din 175 de comunități din țară nu beneficiază de acces la medic de familie și servicii medicale primare, iar pentru a ajunge la consultații, vaccinări sau evaluări ale dezvoltării sunt nevoiți uneori să parcurgă distanțe de zeci de kilometri până la cel mai apropiat cabinet medical.

Aceasta a subliniat că accesul la servicii medicale nu trebuie să fie condiționat de locul în care se naște un copil și a arătat că organizația continuă să sprijine dezvoltarea medicinei de familie în mediul rural.

„Fiecare copil are dreptul la un început sănătos în viață, iar accesul la îngrijire medicală nu ar trebui să depindă de locul în care s-a născut. De aceea, continuăm să investim în medicina de familie din mediul rural”, a declarat Alexandrescu Gabriela, președintele executiv al Salvați Copiii România.

În ultimii trei ani, prin aceste demersuri, au fost dotate 223 de cabinete ale medicilor de familie din 37 de județe cu peste 2.020 de echipamente medicale, contribuind la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate pentru peste 50.700 de copii și 41.500 de mame și femei însărcinate.

Structurile SMURD din Negrești-Oaș și Carei vor fi dotate cu încă două ambulanțe noi de tip B (4×4), achiziționate prin proiectul derulat de Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), măsură care contribuie la modernizarea sistemului de urgență din județul Satu Mare.

Noile autospeciale vor fi repartizate în perioada următoare și vor permite intervenții rapide și eficiente, inclusiv în zone cu acces dificil, contribuind la îmbunătățirea răspunsului medical de urgență pentru comunitățile din Negrești-Oaș și Carei.

Potrivit Instituției Prefectului Satu Mare, județul a primit până în prezent 12 ambulanțe prin acest program: opt pentru Serviciul de Ambulanță Județean, dintre care șase de tip B și două de tip C, respectiv patru pentru ISU–SMURD, dintre care două de tip B și două de tip C.

De asemenea, autoritățile au anunțat că, din următoarea tranșă, județul urmează să mai primească încă nouă ambulanțe – șapte de tip B și două de tip C – pentru completarea parcului auto destinat intervențiilor de urgență.

„Fiecare ambulanță nouă adusă în județul Satu Mare înseamnă mai multă siguranță și mai multă speranță pentru oamenii din comunitățile noastre, indiferent unde locuiesc. Extinderea acestor dotări în zone precum Negrești-Oaș și Carei arată angajamentul nostru constant pentru un sistem de urgență echitabil și prezent în întregul județ. Mulțumesc tuturor celor implicați în acest proces și le asigur pe mai departe pe cadrele medicale și paramedicale de tot sprijinul administrației județene, pentru ca fiecare intervenție să se desfășoare în siguranță și cu profesionalism”, a declarat prefectul Altfatter Tamás.

Compartimentul de Pneumologie Pediatrică avertizează că tusea intensă, respirația şuierătoare, senzația de presiune în piept și lipsa de aer apărute în timpul furtunilor de vară pot semnala o criză de astm. Fenomenul, cunoscut drept „astm de furtună”, poate afecta și copii care nu au fost diagnosticați anterior cu această afecțiune, iar medicii atrag atenția că apariția acestor episoade este favorizată de schimbările climatice.

În România nu există statistici care să arate câte astfel de episoade se produc, iar fenomenul este considerat subraportat. Specialiștii explică faptul că mulți copii ajung la camera de gardă cu dificultăți de respirație, iar situația este înregistrată drept criză de astm, episod de bronhospasm sau reacție alergică. Legătura dintre furtună, concentrația ridicată de polen și apariția simptomelor respiratorii este adesea trecută neobservată.

Astmul de furtună nu este o afecțiune distinctă, ci o reacție respiratorie acută determinată de combinația dintre cantitatea mare de polen din aer, umiditatea ridicată și curenții puternici care apar înaintea și în timpul unei furtuni.

„În mod obișnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice, deoarece curăță temporar aerul de polen. În cazul furtunilor puternice de vară, efectul poate fi însă exact invers. Curenții de aer aduc spre sol cantități mari de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei. Din cauza umidității, particulele de polen absorb apă și se sparg în fragmente extrem de mici. Dacă particulele întregi sunt oprite, de cele mai multe ori, în nas și în gât, fragmentele rezultate pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul bronhiilor. O dată inhalate, acestea pot provoca inflamația și îngustarea căilor respiratorii, declanșând o criză de astm”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Spitalului Județean Timișoara.

Copiii cu astm alergic sunt cei mai expuși, mai ales dacă boala nu este controlată corespunzător sau tratamentul nu este administrat conform recomandărilor medicale. Există însă și copii care nu au fost diagnosticați cu astm, dar care prezintă sensibilitate la polen și au, de obicei, doar simptome precum strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi sau lăcrimarea ochilor. În timpul unei furtuni, aceștia pot dezvolta pentru prima dată tuse severă, respirație șuierătoare și senzația că nu mai au aer.

Simptomele pot apărea chiar înainte de începerea ploii, deoarece rafalele puternice care preced furtuna pot transporta polenul și fragmentele rezultate pe suprafețe extinse. În aer pot ajunge și spori de mucegai, praf sau alte particule iritante, care pot agrava problemele respiratorii.

Fenomenul este întâlnit mai ales în perioadele cu o concentrație ridicată de polen, în special polen provenit de la graminee. Riscul crește în zilele călduroase urmate de furtuni puternice.

„Atunci când se anunță o furtună, recomandarea pentru părinții copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm este să închidă ferestrele și să îi țină pe cei mici în interior. Copilul trebuie să urmeze tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația indicată pentru situațiile în care simptomele se agravează. Tratamentul de control nu trebuie întrerupt doar pentru că, într-o anumită perioadă, copilul se simte bine. Tocmai administrarea corectă a acestuia reduce riscul apariției unei crize severe”, spune prof. dr. Ioana Ciucă- medic primar pneumolog pediatru, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Spitalului Județean Timișoara.

Schimbările climatice favorizează prelungirea perioadelor de polenizare, creșterea cantității de polen din aer și apariția mai frecventă a fenomenelor meteorologice extreme. În aceste condiții, episoadele de astm declanșate de furtuni ar putea deveni mai frecvente.

Medicii recomandă părinților să solicite imediat ajutor medical atunci când copilul respiră cu dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, respiră greu sau des, devine agitat sau somnolent ori dacă buzele încep să devină cianotice.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) cere parlamentarilor să modifice proiectul legii salarizării prin preluarea propunerilor sale, astfel încât viitoarele prevederi să ofere garanții privind veniturile personalului medical, să țină cont de specificul și dificultatea muncii din sănătate și să asigure plata corectă a activităților esențiale pentru funcționarea permanentă a sistemului medical.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a înregistrat la instituțiile implicate versiunea integrală a propunerilor de modificare a proiectului legii salarizării, raportată la forma comunicată public la 17 iulie 2026. Parlamentarii au acum la dispoziție nu doar revendicări, ci texte concrete de amendamente, explicații juridice și argumente privind impactul asupra angajaților și funcționării serviciilor medicale.

„Solicităm tuturor partidelor politice și tuturor parlamentarilor să preia propunerile FSSR, în forma în care au fost argumentate, și să le depună ca amendamente. Acum este momentul răspunderii politice, în care fiecare vot trebuie să protejeze veniturile, să recunoască riscul profesional și să recompenseze continuitatea serviciilor medicale”, transmit reprezentanții FSSR.

Federația le solicită decidenților să susțină un pachet coerent, nu corecții izolate care lasă în urmă alte categorii de salariați. Prioritățile care trebuie transpuse în amendamente sunt:

• Nicio scădere a veniturilor, prin introducerea unei clauze reale de non-regresie, calculată prin raportare la media ultimelor 12 luni și incluzând turele, gărzile și munca în zilele libere.
• Condițiile de muncă trebuie diferențiate real, prin plafoane minime garantate pentru drepturile aferente condițiilor, introducerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază, eliminarea cotelor arbitrare de personal și evitarea blocării lor prin plafonul general.
• Continuitatea trebuie plătită adecvat, incluzând plata muncii în zilele libere și de sărbătoare cu tarif majorat cu 100% și acordarea sporului de noapte pentru orele de gardă.
• Coeficienți fără reduceri mascate, prin corectarea grilelor medicale și TESA, posibilitatea diferențierii până la +32% și eliminarea neutralității bugetare care condiționează câștigul unora de pierderea altora.
• Sporurile pentru unele riscuri, eliminate din text, trebuie reintroduse, inclusiv radiațiile, neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele.
• Negociere colectivă, nu consultare formală, prin acordul federațiilor reprezentative pentru criteriile concrete de acordare a drepturilor stabilite între limite.
• Ierarhizarea trebuie să funcționeze, astfel încât valoarea de referință să nu fie sub salariul minim, promovarea să poată fi realizată prin transformarea postului, iar performanța și contribuția la venituri proprii să poată fi recompensate transparent.

Federația precizează că intervenția sa nu vizează conservarea sporurilor în sensul tradițional, ci diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite.

„În centrul intervenției FSSR nu se află conservarea sporurilor în sensul lor tradițional. Miza este diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite și recunoașterea contribuției celor care asigură funcționarea neîntreruptă a spitalelor. O lege care uniformizează riscuri diferite sau permite acordarea simbolică a unui drept produce inechitate, deficit de personal și vulnerabilitate pentru pacienți”, potrivit FSSR.

Greva de avertisment desfășurată în sănătate confirmă, potrivit FSSR, gravitatea nemulțumirilor și necesitatea unei reacții rapide a autorităților.

„Protestul face vizibilă problema. Soluțiile scrise o pot rezolva”, atrag atenția reprezentanții federației.

FSSR consideră că satisfacerea așteptărilor legitime ale angajaților necesită, alături de protest, o arhitectură completă de soluții: formulări legislative, justificări, estimarea consecințelor și negociere susținută până la adoptare.

Fără obiective precise, protestul riscă să rămână doar un semnal sau să fie orientat spre priorități care nu acoperă toate categoriile profesionale. Documentul depus de FSSR arată transparent pentru ce trebuie acționat și oferă parlamentarilor instrumentul concret pentru a schimba proiectul.

După ce a încercat timp de doi ani să obțină un sistem de salarizare etic, FSSR s-a concentrat de această dată (până acum) pe solicitări de modificare a proiectului de lege și negocierii fiecărei prevederi cu impact asupra sănătății. Noua versiune transmisă decidenților actualizează textele și argumentele în raport cu forma proiectului din 17 iulie 2026.

Prin această publicare, FSSR face verificabilă activitatea sa, angajații pot vedea exact ce s-a solicitat, iar parlamentarii nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice. Propunerile cuprind protecția veniturilor, continuitatea, condițiile de muncă, coeficienții de ierarhizare, personalul nemedical/TESA, promovarea, performanța și negocierea colectivă.

Sinteza solicitărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România

Solicitările FSSR sunt orientate către cinci direcții, cu termen-limită august 2026 pentru ultimele două:

• modificarea suplimentară a Anexei nr. II cap. II;
• corectarea suplimentară a coeficienților de ierarhizare;
• reconstrucția celor 4 grile de salarizare
• introducerea unei părți a sporurilor în salariile de bază.
• construcția Regulamentului de sporuri.

Solicitările de mai jos sunt ordonate după importanța lor:
1. Plafoane minime garantate pentru toate sporurile de condiții de muncă — condiția fără de care nu se poate discuta. Ce se solicită: reformularea art. 7 alin. (1) din Anexa II cap. II astfel încât fiecare spor să aibă un nivel minim garantat (ex.: nivelul I: 35–60%; nivelul II: 25–50%; nivelul III: 15–25%), nu doar plafoane „de până la X%”. De ce: formula „de până la” nu instituie un drept, ci o posibilitate: într-o unitate subfinanțată sporul poate ajunge la zero pentru risc identic. Precedentul OUG nr. 41/2018 și temeiul Legii nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impun un interval real de negociere. Pe scenariul „toate sporurile la 1%”, CCDSS estimează o reducere de ~1,76 mld. lei/an și pierderi mediane de ~2.068 lei/lună. (pag. 3, 15–16) Precizăm că introducerea unor părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariul de bază și intervențiile indicate anterior au scopul de a asigura salarizarea diferențiată a angajaților de la diferite locuri de muncă.
2. Definirea în lege a categoriilor de muncă încadrate în categoriile de sporuri. Eliminarea cotelor de personal pentru sporuri — „nu poate fi acceptată sub nicio formă”. Ce se solicită: Introducerea formei convenită cu MS a art. 7 din cap. II, anexa nr. II. Eliminarea integrală a alin. (7) al art. 7 (cote de 10%/20% din personal pe paliere) și înlocuirea cu prevederea în vigoare; în subsidiar, cote cel puțin egale cu ponderea reală a personalului încadrat la intrarea în vigoare. De ce: fără definirea expresă a locurilor de muncă nu poate fi efectuată încadrarea. În privința cotelor de personal pe categorii de sporuri: aritmetica este imposibilă: ~30% din personal lucrează azi în structuri cu spor nominal 35–85%, iar ~14,5% doar la nivelul I — cota de 10% este de aproape trei ori mai mică decât acoperirea actuală; pentru cele 78 de unități mono-profil (psihiatrie, TBC, infecțioase, ~22 mii posturi) minimum 70% din personal ar rămâne în afara sporurilor; doi asistenți din aceeași secție ATI ar primi sporuri diferite doar pentru că unitatea „și-a epuizat cota” — discriminare directă (art. 6 și 159 Codul muncii). (pag. 3, 21–25)
3. Tarif orar +100% pentru munca în zilele libere și de sărbători legale, inclusiv pentru gărzi. Ce se solicită: modificarea art. 2 și art. 3 alin. (2): tarif orar cu 100% mai mare (nu +30%), la care se adaugă sporul de condiții de muncă; includerea tarifului suplimentar în suma salariilor de bază (nou alin. 3), pentru a nu intra în plafonul de 20%. De ce: art. 137 și 142 alin. (2) din Codul muncii și Decizia ÎCCJ nr. 415/2025 impun compensarea la 100%; la +30%, ora lucrată în zi liberă scade cu până la 41,9% (medic primar ATI: 221,3 → 128,5 lei), iar ora de gardă de urgență în zi lucrătoare cu până la 49% (193,7 → 98,8 lei) — exact în zona cu cel mai mare risc de deficit de personal. (pag. 4, 6–9)
4. Sporul de noapte pentru personalul care efectuează gărzi. Ce se solicită: completarea art. 1 și art. 3: orelor de gardă efectuate noaptea li se aplică sporul de noapte; sporul de tură devine drept garantat („beneficiază”, nu „pot primi”), nediminuabil prin acte administrative locale. De ce: art. 126 din Codul muncii instituie dreptul oricărui salariat de noapte, indiferent de temeiul contractual — excluderea medicilor de gardă este o derogare nepermisă de la o lege organică; soluția fusese convenită cu Ministerul Sănătății (grupul de lucru din 29.05.2026) și a dispărut fără explicație publică. (pag. 4, 5–6)
5. Banda de variație a coeficienților de ierarhizare: de la nivelul din anexă până la +25%, cu abatere în minus de maxim -5%; eliminarea neutralității bugetare. Ce se solicită: art. 10: limita minimă = coeficienții din anexă (nu −15%/−5%), limita maximă = +25–32%, cu acordul federațiilor reprezentative; medicină legală, anatomie patologică și spitalele strategice la +25%; eliminarea alin. (5) — clauza compensării majorărilor prin diminuări; reintroducerea majorărilor pentru complexitate (ATI, UPU, ambulanță). De ce: diferențele structurale actuale între palierele de salarizare sunt de 32% — o bandă de ±15% nu le poate reproduce; abaterea în minus înseamnă salarii de bază sub nivelul legii (medicul primar din ATI/anatomie patologică ar pierde 10,7%); alin. (5) este „cea mai gravă prevedere”: transformă diferențierea în redistribuire între angajați — orice majorare a unei secții cu risc trebuie plătită prin diminuarea alteia. (pag. 4, 28–31). Creșterea marjei de negociere în această bandă are ca scop atât reconstrucția celor 4 grile de salarizare cât și introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază.
6. Clauza de non-regresie: drepturile de continuitate în venitul de referință, calculat pe media a 12 luni. Ce se solicită: articol nou (10.3): drepturile de la art. 1–3 (tură, gărzi, zile libere) se includ în venitul lunar de referință pentru diferența salarială tranzitorie; pentru drepturile variabile, referința = media ultimelor 12 luni; utilizarea „remunerației” în sensul Directivei (UE) 2023/970. De ce: principala sursă a scăderilor salariale din proiect o reprezintă tocmai reducerea componentelor variabile, excluse expres din protecția tranzitorie — pierderile din tură, gărzi și zile libere ar fi definitive din prima lună; referința pe o singură lună transformă protecția într-o loterie. (pag. 4, 7, 34–35)
7. Reintroducerea sporurilor eliminate: radiații (până la 20%) și neonatologie, săli de naștere, laboratoare (10–20%). Ce se solicită: completarea art. 7 alin. (1) cu sporul pentru surse de radiații, diferențiat pe cele patru categorii de risc radiologic (5/10/15/20%), și cu sporul pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoarele de analize; menținerea enumerării analitice a locurilor de muncă în lege (dubla referință: lege + regulament); cumulul pentru radiologia intervențională din blocul operator. De ce: ambele au dispărut integral din versiunea 16–17.07.2026; riscul radiologic este singurul risc profesional măsurat instrumental, individual și continuu (dozimetrie) — eliminarea unei compensații pentru un risc cuantificat obiectiv ilustrează absența fundamentării pe dovezi. (pag. 3, 17, 20)
8. Corp principal: eliminarea sintagmei „pe surse de finanțare” (art. 21) și valoarea de referință 4.325 lei (art. 35/36). Ce se solicită: calcularea plafonului de 20% pe ordonator principal de credite fără separarea pe surse de finanțare; valoarea de referință 4.325 lei (nu 4.100) pentru decembrie 2026 și 2027. De ce: separarea pe surse face imposibilă încadrarea spitalelor monospecialitate (psihiatrie, TBC, infecțioase) cu sporuri de 50%; valoarea de 4.100 lei este sub salariul minim brut pe țară (4.325 lei de la 1.07.2026, HG nr. 146/2026), producând „suprapunerea la baza piramidei” a unor funcții cu coeficienți diferiți — încălcarea principiului ierarhizării prin coeficienți. (pag. 2–3)
9. Restabilirea dialogului social: „acordul” federațiilor reprezentative, nu „consultarea”; termene pentru actele subsecvente. Ce se solicită: la art. 7–10 (regulamentul de sporuri, regulamentul gărzilor, criteriile de promovare, clasificarea unităților și coeficienții concreți): acordul federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector; Regulamentul de sporuri prin HG cel târziu în august 2026, cu aplicarea tranzitorie a HG nr. 153/2018 și 917/2017 (alin. 8 nou). De ce: Legea nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impune determinarea prin negocieri colective a drepturilor stabilite între limite; trecerea la „consultare” este o regresie față de Legea nr. 153/2017; fără regulament la intrarea în vigoare, unitățile ar rămâne fără temei pentru orice spor — precedentul din 2018 (OUG nr. 41/2018) o dovedește. (pag. 4, 19, 25–28, 30–31)
10. Completări de sistem: promovarea, performanța, veniturile proprii, garda la domiciliu, liniile de gardă mixte, stabilitatea. Ce se solicită: reintroducerea promovării prin transformarea postului (art. 9); salarizarea suplimentară în funcție de performanță (fonduri la 20% din cheltuiala cu salariile de bază) și din venituri proprii (până la +30%, cu prioritate pentru cei care le generează); plata prezentării la caz din garda la domiciliu cu drepturile gărzii de urgență; CIM cu timp parțial pentru medicii care acoperă linii de gardă în alte unități (alin. 5 nou); majorarea de stabilitate pentru vechimea în aceeași unitate (2–8%); corectarea coeficienților de ierarhizare conform anexelor FSSR (ex.: medic primar 4,30; asistent-șef 2,87/3,01). De ce: fără norma promovării, aceasta devine condiționată de un post vacant; salarizarea din venituri proprii este singurul instrument de retenție fără impact bugetar; omisiunea liniilor de gardă mixte le blochează din prima zi; majorarea de stabilitate este singura măsură care acționează direct asupra retenției. (pag. 4, 10–11, 27, 32–33, 36–49)

Asociația Moașelor din România (AMșR) se alătură în calitate de partener cu drepturi depline proiectului CLARA, o inițiativă națională dedicată dezvoltării programului de screening pentru cancerul de col uterin și facilitării accesului la servicii de prevenție și diagnostic precoce, cu accent pe femeile din grupurile vulnerabile.

Proiectul „Controlul cancerului de coL uterin prin Acces echitabil la seRvicii de cAlitate: consolidarea capacității programului național de screening – CLARA” este implementat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în calitate de beneficiar al finanțării, împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, spitale și institute medicale din mai multe regiuni ale țării, precum și organizații ale pacienților.

AMșR participă la proiect în calitate de Partener 10 (P10) și va contribui la activitățile de informare, educare, conștientizare, identificare, mobilizare și sprijinire a femeilor din grupurile vulnerabile pentru participarea la serviciile de prevenție și screening pentru cancerul de col uterin.

Derulat pe o perioadă de 46 de luni, între decembrie 2025 și octombrie 2029, proiectul are ca obiectiv extinderea accesului egal, în timp util, echitabil și nediscriminatoriu la servicii de sănătate pentru 272.256 de persoane din grupuri vulnerabile.

Prin CLARA vor fi dezvoltate instrumente pentru îmbunătățirea programului național de screening, va fi actualizată metodologia de lucru, vor fi elaborate programe de formare pentru personalul medical și non-medical, iar 700 de specialiști vor fi pregătiți pentru activități de prevenție, identificare și sprijinire a persoanelor eligibile.

Proiectul include și derularea unor campanii de informare și conștientizare pentru peste 271.000 de persoane, precum și realizarea screeningului pentru cancerul de col uterin pentru minimum 217.246 de persoane din grupuri vulnerabile.

În cadrul proiectului, moașele din echipa AMșR vor desfășura activități direct în comunități, prin întâlniri cu femeile, distribuirea de materiale informative, organizarea unor grupuri de informare și evenimente locale, dar și prin colaborarea cu autorități publice, personal medical, asistenți comunitari, mediatori sanitari și organizații neguvernamentale.

„Suntem bucuroși să avem Asociația Moașelor din România alături de noi ca partener cu drepturi depline în proiectul CLARA. Integrarea moașelor în acest demers reprezintă un pas important către dezvoltarea unui model modern de prevenție, în care fiecare profesionist din domeniul sănătății contribuie activ la creșterea accesului femeilor la servicii de screening de calitate.

Succesul unui program național de screening nu depinde doar de existența testelor sau a infrastructurii medicale, ci și de capacitatea noastră de a ajunge la femeile care au cea mai mare nevoie de aceste servicii, de a le informa corect și de a le câștiga încrederea. Moașele au un rol esențial în acest proces, fiind printre cei mai apropiați profesioniști de comunitate și de nevoile femeilor.

Prin proiectul CLARA ne propunem să construim un program de screening sustenabil, bazat pe colaborare interdisciplinară, digitalizare, standardizare și educație pentru sănătate. Parteneriatul cu Asociația Moașelor din România consolidează această viziune și ne apropie de obiectivul nostru comun: reducerea incidenței și mortalității prin cancer de col uterin în România și asigurarea unui acces echitabil la servicii preventive pentru toate femeile, indiferent de mediul din care provin.”, a declarat prof. univ. dr. Elvira Brătilă, manager de proiect.

„Proiectul CLARA reunește tot ce are România mai valoros și mai competent pentru a dezvolta și implementa un program consolidat și durabil de screening pentru cancerul de col uterin. Proiectul reprezintă un exercițiu de guvernanță eficientă, menit să pună bazele științifice și tehnice ale programului de screening, astfel încât acesta să ofere servicii de prevenție a cancerului de col uterin de egală calitate și siguranță accesibile tuturor femeilor din România, în acord cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie – o nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru eliminarea cancerului de col uterin.

Proiectul depășește însă cadrul unui exercițiu punctual de implementare și se constituie într-o alianță națională menită să răspundă unei urgențe de sănătate publică a României: cancerul de col uterin – un cancer prevenibil, care afectează încă un număr nepermis de mare de românce.

În acest context, alăturarea Asociației Moașelor din România la acest demers vine ca un pas firesc și necesar. Asociația aduce deopotrivă experiența profesională a moașelor, ca profesioniste ale sistemului de sănătate, și experiența lor civică o combinație fericită de profesionalism medical și angajament civic, care va contribui decisiv la reușita demersului. Energia, dedicarea și responsabilitatea cu care moașele s-au implicat în acest proiect sunt exact elementele de care aveam nevoie.

Atunci când cele mai importante spitale și institute din România se întâlnesc cu mediul academic și cu societatea civilă, un astfel de demers nu are altă opțiune decât aceea de a fi unul de succes. Împreună, doar împreună, construim nu doar un program de screening, ci promisiunea unei generații de femei pentru care cancerul de col uterin va fi o boală a trecutului.”, a declarat dr. Carmen Ungurean, șefă secție Prevenire boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică.

„Ne implicăm în proiectul CLARA pentru că prevenția și depistarea precoce a cancerului de col uterin se bazează pe servicii medicale de calitate, pe un program de screening bine organizat și pe profesioniști care aduc informația bazată pe dovezi mai aproape de femei. Prin rolul lor în promovarea sănătății, combaterea dezinformării și a polarizării și facilitarea accesului la servicii, moașele contribuie la creșterea participării femeilor la screening și la reducerea barierelor care pot limita accesul la prevenție.”, a declarat Irina Mateescu, moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România.

Valoarea totală eligibilă aprobată a proiectului este de 258.365.258,21 lei. Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate acordă o finanțare nerambursabilă în sumă maximă de 251.820.813,29 lei, echivalentă cu 97,47% din valoarea totală eligibilă aprobată.” Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European Plus (FSE+) și urmărește dezvoltarea serviciilor de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor precanceroase ale cancerului de col uterin.

Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor va beneficia de un corp medical nou, după demolarea pavilionului vechi al Secţiei de Medicină Internă şi al Camerei de Gardă, investiţia pentru modernizarea infrastructurii medicale ridicându-se la 1,6 milioane de euro.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat începerea lucrărilor pentru realizarea noului corp medical, care va fi dotat cu echipamente moderne şi va deservi locuitorii din Târgu Bujor şi localităţile învecinate.

„Demolăm vechea Secție de Medicină Internă și Camera de Gardă de la Spitalul din Târgu Bujor, pentru a construi un pavilion medical modern, dotat cu echipamente de ultimă generație”, a transmis Costel Fotea.

Potrivit acestuia, lucrările au început prin demolarea vechiului pavilion al Secţiei de Medicină Internă şi al Camerei de Gardă, acesta fiind primul pas pentru realizarea unei investiţii majore în infrastructura medicală din judeţul Galaţi.

„În locul clădirii construite în urmă cu aproape șapte decenii va fi ridicat un corp medical nou, modern, care va deservi peste 60.000 de locuitori din Târgu Bujor și comunele învecinate, precum Vârlezi, Umbrărești, Fârțănești, Băneasa sau Jorăști”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Investiţia face parte din proiectul cu fonduri europene „Sănătatea fără frontiere”, derulat de Consiliul Judeţean Galaţi în parteneriat cu Raionul Hînceşti din Republica Moldova.

Actuala clădire a fost construită în anul 1960 şi prezenta probleme importante de funcţionare. Imobilul era realizat direct pe sol, fără fundaţie, iar structura era afectată de fisuri, umezeală şi igrasie, condiţiile fiind considerate improprii atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical. Camera de Gardă funcţiona într-un spaţiu de doar 47 de metri pătraţi, împărţit în trei încăperi.

Noua construcţie va avea regim de înălţime P+1 şi o suprafaţă utilă de 600 de metri pătraţi. Clădirea va găzdui Secţia de Medicină Internă şi Camera de Primiri Urgenţe, care vor beneficia de spaţii adaptate cerinţelor actuale.

Vor fi amenajate saloane cu două şi trei paturi, fiecare cu baie proprie şi climatizare, precum şi cabinete medicale moderne. Proiectul prevede şi dotarea unităţii cu echipamente medicale performante, inclusiv ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare pentru funcţii vitale şi instalaţii de oxigen.

„Peste 11.000 de pacienți sunt tratați anual în cele două secții, dintre care aproximativ 9.500 reprezintă urgențe medico-chirurgicale. Prin urmare, această investiție reprezintă un pas important pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate tuturor pacienților și pentru a avea la Târgu Bujor un spital modernizat în totalitate!”, a transmis Costel Fotea.

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca a marcat o premieră națională în domeniul electrofiziologiei intervenționale, după ce echipa Secției Clinice Cardiologie a efectuat primele proceduri din România cu ajutorul sistemului avansat de mapping și ablație Affera™ (Medtronic), utilizat pentru tratarea tulburărilor de ritm cardiac.

Unitatea medicală aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj a introdus astfel o nouă metodă modernă de tratament pentru pacienţii cu aritmii complexe, prin utilizarea unei tehnologii care permite cartografierea tridimensională a inimii şi aplicarea unor terapii adaptate fiecărui caz.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a transmis că această realizare confirmă nivelul de performanţă al spitalului şi investiţiile constante în aparatură medicală modernă.

„Este o nouă veste bună pe care o dăm clujenilor, care ne oferă o satisfacție maximă, cu atât mai mult cu cât vizează Spitalul nostru de Recuperare. Specialiștii din cadrul unității sanitare continuă să obțină noi performanțe și să realizeze premiere, ceea ce demonstrează, o dată în plus, înaltă calificare, profesionalismul de excepție și expertiza personalului.

Fără îndoială, recunoașterea Clujului drept hub medical de înalt nivel se datorează și Spitalului de Recuperare Cluj-Napoca. Investițiile constante în aparatură de ultimă generație dau rezultate. Adresez sincere felicitări atât conducerii instituției spitalicești, cât și tuturor celor implicați în această reușită și le doresc multă sănătate și putere de muncă în continuare!”, a declarat Alin Tişe.

Procedurile au fost realizate de colectivul de Ritmologie al Secţiei Clinice Cardiologie, format din dr. Radu Roşu, dr. Mihai Puiu, dr. Gabriel Cismaru, dr. Gelu Simu şi dr. Ioan-Alexandru Minciună, alături de asistenţii medicali Mariana Maier, Radu Mocan, Ioana Oros şi Adina Grigoruţ. Intervenţiile s-au desfăşurat sub anestezie generală, asigurată de dr. Elena Bivol şi dr. Pop Dorin, cu sprijinul specialistului clinic Medtronic Patricia Vajda şi al echipei Medtronic.

Noua tehnologie este utilizată în special în tratamentul fibrilaţiei atriale, una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac. Ablaţia prin electroporaţie foloseşte impulsuri electrice de mare intensitate pentru tratarea selectivă a ţesutului cardiac responsabil de apariţia aritmiei, cu protejarea într-o măsură mai mare a structurilor sănătoase din apropiere.

Sistemul Affera™ (Medtronic) permite realizarea unei hărţi electrice tridimensionale de mare precizie a inimii şi tratarea aritmiilor complexe. Cateterul Sphere-9™ oferă posibilitatea utilizării atât a ablaţiei prin electroporaţie, cât şi a ablaţiei prin radiofrecvenţă (RF) în cadrul aceleiaşi proceduri, ceea ce permite medicilor să adapteze tratamentul în funcţie de particularităţile fiecărui pacient.

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătăţii, a transmis un mesaj de susţinere pentru personalul medical implicat în greva de avertisment, subliniind că situaţia reală din spitale poate fi cunoscută doar prin dialog direct cu medicii şi ceilalţi angajaţi din sistemul sanitar.

Alexandru Rogobete a fost prezent la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” din Bucureşti, unde a discutat cu medici, asistenţi medicali, infirmieri şi personal auxiliar despre dificultăţile cu care aceştia se confruntă în activitatea de zi cu zi.

„Astăzi am ales să fiu acolo unde este cea mai importantă luptă: alături de colegii mei și de personalul medical de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București.
Este prima grevă de avertisment de o asemenea amploare din ultimii mulți ani. Și, din păcate, este pe deplin justificată”, a transmis Alexandru Rogobete.

Fostul ministru al Sănătăţii a precizat că discuţiile purtate în spitale îi permit să înţeleagă problemele reale ale angajaţilor din sistem, nu doar cele prezentate la nivel administrativ.

„Am stat de vorbă cu medici, asistenți, infirmieri și personal auxiliar. Le-am ascultat problemele reale, pe cele pe care le trăiesc zi de zi în spital, nu pe cele imaginate din birouri”, a declarat Alexandru Rogobete.

Acesta a amintit că, în perioada în care a ocupat funcţia de ministru al Sănătăţii, a mers constant în unităţi medicale şi a susţinut că unele dintre măsurile adoptate atunci au pornit din dialogul cu personalul care lucrează direct cu pacienţii.

„Și când am fost ministru al Sănătății am mers constant în spitale, pentru că acolo înțelegi cu adevărat ce trebuie schimbat. Multe dintre măsurile pe care le-am luat au pornit din dialogul cu oamenii care lucrează la patul bolnavului. Am modificat legislația pentru flexibilizarea gărzilor, am introdus posibilitatea gărzilor de 12 ore și plata rezidenților pentru activitatea din gardă. Tot atunci am reușit să oprim tăierea generalizată de 10% a veniturilor din sănătate, sistemul sanitar fiind exceptat”, a transmis fostul ministru al sănătății.

Alexandru Rogobete a afirmat că va continua să susţină măsuri care, în opinia sa, pot preveni slăbirea sistemului de sănătate prin reforme adoptate fără consultarea profesioniştilor din domeniu.

„Voi continua să lupt cu toate resursele mele pentru a opri slăbirea sistemului de sănătate prin reforme făcute fără dialog și fără înțelegerea realității din spitale”, a declarat acesta.

Fostul ministru al Sănătăţii a mai spus că reformele din domeniu trebuie să ţină cont de condiţiile de muncă ale personalului medical şi de necesitatea menţinerii unui sistem sigur pentru pacienţi.

„Reforma nu înseamnă să diminuezi veniturile personalului medical, să blochezi posturi și să ceri oamenilor să muncească până la epuizare”, a transmis Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că protejarea personalului medical este esenţială pentru buna funcţionare a sistemului sanitar.

„Nu putem vorbi despre siguranța pacienților fără să avem grijă de cei care îi îngrijesc”, a mai afirmat fostul ministru al Sănătăţii.

Alexandru Rogobete a încheiat mesajul adresat angajaţilor din sănătate printr-un apel la sprijin şi recunoaştere pentru munca acestora.

„După ani în care dumneavoastră ați avut grijă de România, este timpul ca România să aibă grijă de dumneavoastră”, a transmis Alexandru Rogobete.