Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”, din subordinea Consiliului Județean Cluj, a organizat, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei, o sesiune gratuită de depistare și informare privind tuberculoza, adresată în special persoanelor aflate în dificultate.

 Inițiativa a inclus persoane asistate social din Centrul social de urgență Cluj-Napoca și membri ai comunității din zona Pata Rât.

„E îmbucurător faptul că oamenii au fost receptivi și au ales să profite de această oportunitate, recurgând la aceste servicii care le-au fost puse la dispoziție în mod gratuit. Prevenția e mai ușoară și mai ieftină decât vindecarea unei boli, astfel că încurajăm clujenii, o dată în plus, să pună sănătatea pe primul plan”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

În cadrul acțiunii au fost examinate 41 de persoane fără costuri, iar specialiștii Spitalului de Pneumoftiziologie au efectuat consulturi medicale, radiografii pulmonare și examene bacteriologice pentru cazurile selectate. Participanții au primit, de asemenea, informații privind simptomele tuberculozei, modul de transmitere al bolii, importanța prevenției și necesitatea prezentării timpurii la medic.

Tuberculoza este o boală care poate fi vindecată complet dacă este detectată la timp și tratamentul este urmat integral, subliniază reprezentanții spitalului.

Astăzi, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a obțiut acreditarea din partea Fondului Verde pentru Climă (GCF), ceea ce permite accesul la finanțări suplimentare dedicate protecției sănătății populațiilor afectate de schimbările climatice la nivel global.

Această decizie permite OMS să integreze acțiunile climatice direct în programele de sănătate publică și să sprijine țările în construirea unor sisteme medicale rezistente la schimbările climatice.

„Acțiunile în domeniul climei și al sănătății salvează vieți. Finanțarea combaterii schimbărilor climatice va asigura că sectorul sănătății este pregătit să răspundă cerințelor crizei climatice fără a contribui la emisii suplimentare”, a declarat Dr. Ruediger Krech, directorul departamentului Mediu, Schimbări Climatice, O Singură Sănătate și Migrație din cadrul OMS.

Cu peste 25 de ani de experiență în politici climatice și peste 15 ani de implementare a programelor de sănătate și climă în peste 30 de țări, OMS va facilita parteneriate tehnice, va furniza instrumente de implementare și va coordona evaluările și monitorizarea proiectelor pentru a asigura calitatea și scalabilitatea intervențiilor. Alianța pentru Acțiune Transformativă privind Climă și Sănătate (ATACH), găzduită de OMS, va sprijini identificarea cofinanțării și implementarea proiectelor la nivel național și internațional.

„Finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice este crucială pentru abordarea crizei climatice și a sănătății. OMS va folosi această oportunitate pentru a se asigura că țările cu venituri mici și medii au acces la resursele necesare pentru sisteme de sănătate durabile și cu emisii reduse de carbon”, a adăugat Dr. Diarmid Campbell-Lendrum, șeful departamentului de Schimbări Climatice, Calitatea Aerului, Energie și Sănătate din cadrul OMS.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății este din ce în ce mai recunoscut la nivel internațional, însă doar 2% din finanțarea pentru adaptare și 0,5% din finanțarea multilaterală pentru climă sunt direcționate către sănătate. OMS intenționează să răspundă acestei cereri neacoperite, sprijinind ministerele naționale ale sănătății să dezvolte sisteme rezistente la schimbările climatice și să reducă emisiile.

„Acreditarea OMS la GCF catalizează o schimbare de paradigmă prin integrarea rezilienței în sănătate și a echității în sănătate în finanțarea schimbărilor climatice, transformând astfel modul în care adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice sunt concepute, implementate și evaluate. Liderul OMS în domeniul sănătății globale, combinat cu capacitatea sa operațională și autoritatea normativă, o poziționează pentru a supraveghea și a superviza proiecte multisectoriale cu impact”, transmit reprezentanții OMS.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea proiectului Life@TEKI, dedicat modernizării secției de recuperare pediatrică, care va oferi anual tratamente îmbunătățite pentru peste 1.500 de copii cu dizabilități neuropsihomotorii la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol.

„Acest proiect arată clar cât de mult contează parteneriatul dintre stat și societatea civilă. Colaborarea cu Fundația Scheherazade este un exemplu concret că implicarea reală poate accelera schimbarea în sistemul public de sănătate”, a spus Rogobete, evidențiind rolul colaborării dintre autorități și societatea civilă în dezvoltarea infrastructurii medicale.

Ministrul a subliniat importanța acestor parteneriate: „Susțin aceste parteneriate și cred că ele sunt esențiale pentru a construi mai repede soluții pentru oameni. Mesajul este simplu: munca în echipă produce rezultate concrete.”

Rogobete a mai declarat că accesul copiilor la terapii moderne și condiții adecvate înseamnă „șansa la o viață mai bună” și a mulțumit partenerilor implicați în proiect: „Mulțumesc Fundației Scheherazade pentru implicare și Excelenței Sale, domnului ambasador Giles Portman, pentru sprijinul constant. Mulțumesc tuturor partenerilor care contribuie la acest efort comun. Îi mulțumesc și doamnei Roxana Țucmeanu, managerul sanatoriului, pentru profesionalism și rezultate.”

Ministrul a încheiat mesajul subliniind scopul pe termen lung al inițiativei: „Continuăm să construim, împreună, un sistem care oferă șanse reale fiecărui copil. Încrederea ne face bine.”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că România va beneficia, în premieră, de o strategie națională dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, menită să creeze un cadru unitar pentru întregul sistem de sănătate.

Ministrul a explicat că Strategia Națională pentru Calitatea Îngrijirii Medicale și Siguranța Pacienților 2026–2032 marchează trecerea de la abordări fragmentate la un sistem coerent, în care calitatea serviciilor medicale este monitorizată și îmbunătățită constant.

Strategia a fost elaborată prin colaborarea Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, alături de asociații profesionale, sindicate și reprezentanți ai pacienților.

Referindu-se la investițiile din sănătate și impactul asupra pacientului, ministrul a spus:
„Diferența reală se vede însă în modul în care este îngrijit pacientul. Aici începe, de fapt, și încrederea. Spun constant că încrederea ne face bine, iar în sănătate ea se construiește din fiecare interacțiune, din fiecare act medical făcut corect, în siguranță și cu responsabilitate”, a subliniat Ministrul Sănătății.

Documentul strategic se concentrează pe trei direcții principale:

• creșterea calității îngrijirii și a siguranței pacienților la toate nivelurile, prin consolidarea responsabilității, a infrastructurii digitale și a deciziilor bazate pe date;
• reducerea mortalității, a internărilor evitabile și a inegalităților, prin standardizarea practicii clinice, întărirea medicinei primare și controlul infecțiilor și al rezistenței antimicrobiene;
• consolidarea încrederii în sistemul de sănătate, prin implicarea reală a pacienților, transparență și măsurarea experienței acestora.

Pentru prima dată, aceste obiective sunt susținute de indicatori clari, instituții responsabile și termene de implementare, ceea ce va permite monitorizarea concretă a progresului.

„Calitatea nu înseamnă doar un act medical corect într-un moment punctual. Înseamnă continuitate, siguranță și coerență pe tot parcursul pacientului”, a explicat Ministrul Sănătății.

Strategia urmărește integrarea tuturor nivelurilor sistemului sanitar, de la politici publice și finanțare până la activitatea din spitale, fiind concepută ca un instrument aplicabil în practică.

„Mi-am dorit o strategie simplă, aplicabilă și asumată. Un document care poate fi folosit în fiecare zi în sistemul de sănătate”, a mai declarat Alexandru Rogobete, mulțumind tuturor partenerilor implicați în elaborarea strategiei.

Implantarea unui stimulator cardiac a fost necesară pentru 175 de pacienți la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, în perioada 2025 – februarie 2026, în urma unor investigații amănunțite.

Intervențiile au fost realizate de dr. Liviu Chițu, medic primar cardiolog, specializat în tehnologii moderne de monitorizare cardiacă, esențiale pentru detectarea aritmiilor dificil de identificat prin metode convenționale.

Procedura de implantare este minim-invazivă, se realizează, de obicei, cu anestezie locală și durează aproximativ o oră. Recuperarea post-operatorie este scurtă: pacienții se pot ridica din pat după câteva ore, dar trebuie să evite mișcările bruște ale brațului cu implant timp de trei – patru săptămâni.

Stimulatorul cardiac este recomandat atunci când sistemul electric al inimii nu mai funcționează corect, iar bătăile sunt prea lente sau neregulate. Dispozitivul asigură un ritm cardiac normal, garantând că restul corpului primește suficient sânge.

Principalele afecțiuni care impun implantarea unui stimulator includ bradicardia severă, blocul atrioventricular, boala de nod sinusal și fibrilația atrială cu răspuns ventricular lent. Medicul cardiolog stabilește, în urma investigațiilor detaliate, necesitatea implantului.

„Medicul cardiolog este cel care, în urma unor investigații amănunțite, stabilește dacă pacientul necesită sau nu, stimulator cardiac”, transmit reprezentanții instituției.

Spitalul Județean de Urgență Bacău oferă testare gratuită HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin, punând la dispoziția femeilor între 30 și 65 de ani consultații și screening modern în Ambulatoriul de specialitate și la Maternitate.

„Ne străduim prin această testare să oferim soluții moderne pentru prevenirea cancerului de col uterin. Din păcate, România este fruntașă la această boală necruțătoare. În fiecare zi, o femeie moare prin cancer de col uterin. Fiecare pacientă va fi evaluată, va primi o consultație în cadrul cabinetului de ginecologie și, pentru pacientele cu vârste între 30 și 65 de ani, medicul le va recomanda testarea HPV pe care o vor face ulterior. Acest lucru este posibil și datorită faptului că Spitalul Județean de Urgență Bacău are unul dintre cele mai moderne laboratoare de microbiologie.”, a declarat Dr. Roxana Calapod, medic primar Obstetrică-Ginecologie, medic șef secție OG I.

Pacientele asigurate se pot programa pentru consultație ginecologică în Ambulatoriu, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, urmând ca testarea HPV să fie realizată gratuit în funcție de recomandarea medicului, de luni până vineri, între orele 12:00 – 15:00.

Pacientele neasigurate pot solicita programare directă la medicul ginecolog, iar testarea HPV va fi realizată gratuit cu sprijinul Asociației Pentru Viață Bacău, de luni până vineri, între orele 12:00 – 17:00.

„Această testare HPV va face parte din serviciile permanente oferite de Spitalul Județean de Urgență Bacău pacientelor. Prin urmare, vă așteptăm și în următorii ani pentru testarea HPV, ca să învingem împreună cancerul de col uterin.”, a adăugat Dr. Roxana Calapod.

Managerul SJU Bacău, Ec. Ion-Marius Savin, a subliniat importanța prevenției: „În spatele fiecărui test se află o viață, o familie, o poveste. Ne dorim ca nicio femeie să nu ajungă prea târziu la medic, când lucrurile devin greu de schimbat. De aceea, încurajăm fiecare femeie să își acorde timp pentru sănătatea ei. Știm că uneori există teamă, amânare sau lipsă de timp, dar prevenția este cel mai puternic gest de grijă față de propria persoană. Suntem aici pentru voi, cu profesionalism și empatie, pentru ca împreună să reducem impactul acestei boli. Aveți grijă de voi. Un simplu test poate însemna o viață salvată.”

România înregistrează cel mai ridicat număr de cazuri noi și recidive de tuberculoză din UE, ceea ce face absolut necesare investițiile continue în detectarea și tratamentul bolii, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

Pentru a sprijini consolidarea îngrijirii pacienților cu tuberculoză, Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România a facilitat în ultimii ani donații de echipamente medicale, dispozitive de diagnostic și medicamente esențiale, cu sprijinul Guvernului Japoniei prin Asia-Europe Foundation (ASEF).

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, E.S. dl Takashi Katae, ambasadorul Japoniei în România, împreună cu dr. Uldis Mitenbergs, reprezentant OMS în România, au vizitat unitatea de bronhoscopie și laboratorul de diagnostic molecular din cadrul Institutului de Pneumofiziologie „Marius Nasta” din București, pentru a urmări în acțiune sprijinul oferit personalului medical aflat în prima linie de luptă împotriva tuberculozei.

Vizita a evidențiat modul în care capacitatea clinică și de diagnostic este consolidată prin cooperarea strânsă dintre Guvernul Japoniei, OMS și partenerii naționali.

În urma acestei colaborări, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” a beneficiat de:

• Cartușe de diagnostic GeneXpert, livrate doi ani consecutivi, care extind capacitatea de testare moleculară rapidă pentru persoanele cu suspiciune de tuberculoză la nivel național.
• Două bronhoscoape, care sporesc siguranța procedurilor, îmbunătățesc fluxul de pacienți și consolidează capacitatea de diagnostic respirator avansat.
• Medicamente pentru tuberculoza multirezistentă (MDR-TB), oferind pacienților acces la tratamente moderne, complet orale, mai scurte și mai eficiente, cu o rată de succes și aderență îmbunătățite.

Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu Guvernul Japoniei și partenerii naționali, rămâne angajată în consolidarea capacității României, creșterea siguranței pacienților și extinderea accesului la îngrijiri moderne pentru tuberculoză.

Deși venirea pe lume a unui copil este percepută adesea ca un moment de mare bucurie pentru mamă, datele clinice arată că între 10 și 15% dintre femeile proaspăt mame se confruntă cu depresie postnatală.

Psihologii Salvați Copiii România atrag atenția asupra importanței monitorizării sănătății mintale după naștere și asupra diferențierii clare între tristețea trecătoare și afecțiunea clinică. Un studiu realizat de organizație arată că nașterea prematură, care apare în aproximativ 10% dintre cazuri, reprezintă un factor suplimentar de vulnerabilizare emoțională. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, Organizația Salvați Copiii România recomandă includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.

„În cei 16 ani de când mergem în maternități și secții de neonatologie, în comunități, pentru a putea interveni cât mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalității infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am înțeles cât de important este ca mama să fie susținută psiho-emoțional, mai ales acolo unde vorbim despre nașterea prematură, care înseamnă și multă anxietate. Depresia postnatală este o problemă de sănătate emoțională și nu trebuie minimalizată. Consecințele ei sunt grave și pot afecta atât mama, cât și nou-născutul”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Primele luni de viață sunt critice pentru formarea conexiunilor neuronale, iar depresia mamei poate influența copilul în mod indirect.

• Dificultăți de atașament: Mama poate avea dificultăți în a răspunde prompt și cald la nevoile sugarului, ceea ce poate duce la un „atașament nesigur”.
• Întârzieri în dezvoltare: Studiile arată că micuții pot prezenta întârzieri în dezvoltarea limbajului sau a abilităților cognitive.
• Probleme emoționale și comportamentale: Mai târziu în viață, acești copii pot fi mai predispuși la anxietate, ADHD sau dificultăți de reglare a propriilor emoții.

„Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristețe după naștere”; dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înțelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniază Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România.

Pentru a demara un program pilot de susținere emoțională adaptat nevoilor mamelor, Organizația Salvați Copiii a realizat o cercetare calitativă în rândul mamelor internate în secțiile de specialitate din cadrul Maternității Polizu. În urma centralizării rezultatelor au fost identificate aspecte relevante:

• Nașterea copilului a avut loc prematur în cazul a 56% dintre respondente. Statusul de prematur la naștere este asociat cu un termen mai lung de internare a mamei, 74% dintre mamele de prematuri fiind internate de două săptămâni sau mai mult.
• La momentul interviului, doar 37% dintre copii se aflau în salon cu mama, 34% în alt salon, iar 29% în secția de terapie intensivă. În cazul copiilor născuți prematur, 76% dintre aceștia sunt internați de peste 20 de zile, iar în cazul a 29% dintre ei durata internării depășește 140 de zile.
• Mamele de copii născuți prematur afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că, în ultima săptămână, au fost îngrijorate, stresate, deprimate sau speriate, comparativ cu mamele copiilor născuți la termen.
• Mamele de copii prematuri au simțit nevoia să vorbească într-o măsură semnificativ mai ridicată cu psihologul spitalului, 64% comparativ cu 42% în cazul mamelor de copii născuți la termen.
• Doar 5% dintre respondente afirmă că pot beneficia de consiliere individuală în spital, iar aproximativ 1% de grupuri de suport sau terapie de cuplu/familie. 8 din 10 respondente nu știu dacă aceste servicii sunt disponibile.
• Consilierea mamei este principala sugestie pentru îmbunătățirea confortului psihologic în spital (43%), urmată de dotări (13%), aproape 2 din 10 respondente neputând identifica o soluție.

„A devenit tot mai evident că sănătatea emoțională a mamei influențează profund nu doar starea ei de bine, ci și evoluția copilului și dinamica întregii familii. Cu toate acestea, în practică, sprijinul acordat mamelor rămâne adesea insuficient, mai ales în momentele de vulnerabilitate intensă care urmează unei nașteri premature. În acest context, sprijinul emoțional nu este un lux, ci o necesitate. Iar una dintre cele mai valoroase forme de sprijin o reprezintă grupurile dedicate mamelor de prematuri. Acestea oferă nu doar un spațiu sigur de exprimare, ci și sentimentul că nu sunt singure în această experiență. Schimbul de trăiri, validarea emoțiilor și sprijinul reciproc pot reduce semnificativ anxietatea și pot contribui la recăpătarea încrederii și a echilibrului interior. În paralel cu eforturile medicale esențiale pentru îngrijirea nou-născuților, este important să dezvoltăm și să integrăm astfel de intervenții psihosociale în mod constant și accesibil. Experiențele și inițiativele deja existente ne arată că acest lucru este posibil atunci când există colaborare între instituții, specialiști și organizații implicate. Un rol important în acest domeniu îl are și activitatea constantă a Organizației Salvați Copiii România, care, de-a lungul anilor, a susținut îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților și a dezvoltat inițiative menite să ofere sprijin real mamelor, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse și servicii dedicate”, spune Conf. Dr. Toader Daniela Oana, Manager Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).

În acest context, Organizația Salvați Copiii România, împreună cu INSMC, a organizat o masă rotundă dedicată sănătății emoționale a mamelor, ca spațiu de dialog între specialiști din domeniul medical, psihologic și social. Evenimentul a scos în prim-plan provocările emoționale majore cu care se confruntă mamele de prematuri, de la anxietate și incertitudine până la simptome de stres post-traumatic.

Ca rezultat al discuțiilor, participanții au identificat două nevoi prioritare. Este necesară includerea obligatorie a serviciilor de suport psihologic în maternități ca parte integrantă a îngrijirii perinatale. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități. În prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea psihologului în schema minimă de personal a maternităților, deși dreptul pacienților de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. În practică, accesul depinde de organizarea internă și de resursele disponibile la nivelul fiecărei unități sanitare. Se recomandă alocarea de resurse pentru asigurarea unui număr adecvat de specialiști, minimum doi psihologi/unitate, pentru implementarea screeningului sistematic și a intervențiilor timpurii.

De asemenea, se impune dezvoltarea unui cadru integrat de consiliere pentru părinții de nou-născuți prematuri, începând din etapa prenatală și continuând postnatal. Serviciile structurate de suport psihologic trebuie să includă intervenții timpurii, sprijin în perioada spitalizării și continuitate după externare, în concordanță cu principiile îngrijirii centrate pe familie și cu recomandările internaționale în domeniu.

Este important de reținut că Baby Blues afectează până la 80% dintre mame, dar dispare de la sine în maximum două săptămâni. Depresia postnatală, însă, este mai intensă și persistentă. Semnele de alertă includ:

• Anhedonia: Lipsa capacității de a simți bucurie sau plăcere, chiar și în prezența bebelușului.
• Dificultăți de atașament: Sentimentul de deconectare față de nou-născut sau frica de a nu fi o mamă bună.
• Tulburări severe de somn: Incapacitatea de a dormi chiar și atunci când bebelușul doarme.
• Modificări cognitive: Dificultăți de concentrare, „ceață mentală” și gânduri intruzive legate de siguranța copilului.

Depresia postnatală nu este o fază care trece de la sine. Netratată, ea poate avea repercusiuni pe termen lung asupra mamei și a dezvoltării emoționale a copilului. Monitorizarea nu se termină la controlul de șase săptămâni și nu trebuie să se limiteze la perioada de lăuzie, deoarece depresia postnatală poate debuta oricând în primul an după naștere. Urmărirea eficientă presupune o rețea de sprijin formată din partener, medic de familie și psiholog.

Studiile clinice arată că vârful de debut poate apărea între lunile trei și șase post-partum, iar depresia netratată crește riscul de tulburări de anxietate și somatoforme pe termen lung. Strategiile de intervenție includ evaluarea periodică folosind instrumente validate la intervale de 3, 6 și 12 luni, implicarea partenerului pentru a observa schimbările de comportament pe care mama le-ar putea minimaliza și stabilirea unor rutine care să permită mamei perioade de odihnă neîntreruptă și interacțiune socială cu adulți.

Există, de asemenea, o corelație directă între severitatea simptomelor depresive și întreruperea precoce a alăptării. Spre deosebire de manifestările depresive clasice, depresia postnatală poate prezenta simptome mascate prin somatizare, pe care medicii le pot observa în timpul controalelor post-partum sau al vizitelor la neonatologie. Printre semnalele de alarmă se numără hipervigilența disproporționată și dificultățile de complianță, precum și labilitatea emoțională severă, care depășește fluctuațiile hormonale fiziologice din primele 10 zile.

Pacienții cu boala Parkinson în stadiu avansat pot beneficia de o nouă opțiune terapeutică la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, unde medicii din cadrul Secției Clinice Neurologie au introdus tratamentul asistat cu dispozitivul Duodopa.

Un pacient de 68 de ani, cu un istoric de peste zece ani de boală Parkinson, a început acest tratament în urmă cu câteva zile, după ce simptomele îi afectaseră semnificativ independența. Deși urma tratament oral, evoluția bolii îi îngreuna activități de bază precum mersul sau hrănirea.

„În urma examinării am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție pentru pacient constă în implementarea unei terapii de înaltă precizie, terapie pentru care, până acum arădenii erau trimiși la Timișoara. Spre deosebire de tablete, care sunt absorbite neuniform din stomac, dispozitivul Duodopa utilizează o pompă portabilă programabilă care administrează medicamentul sub formă de gel, direct în intestinul subțire. La doar câteva zile de la montarea pompei, pacientul a prezentat o îmbunătățire spectaculoasă. Imobilitatea a fost ameliorată cu peste 80%, permițându-i acestuia să își recapete controlul asupra propriului corp. Iată că această procedură marchează o etapă esențială în gestionarea cazurilor complexe unde tratamentul medicamentos clasic nu mai oferă rezultate”, a explicat șeful Secției Clinice Neurologie, dr. Constantin Covăsală, medicul curant al pacientului.

Procedura de montare a dispozitivului, care permite administrarea medicației direct în intestinul subțire pentru o eficiență crescută, a fost realizată prin gastrostomie endoscopică percutană, o intervenție minim invazivă.

Intervenția a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din dr. Oana Koppandi, medic specialist gastroenterolog, dr. Dan Goldiș, medic primar chirurgie generală, și dr. Cristian Nicolescu, medic primar anestezie și terapie intensivă.