Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) informează că, în perioada 3 iunie – 16 iulie 2026, în România au fost confirmate trei cazuri de infecție cu virusul West Nile, iar unul dintre acestea s-a soldat cu deces.

Cazurile au fost raportate la persoane din două grupe de vârstă: un caz la categoria 20-29 de ani și două cazuri la categoria 70-79 de ani. În ceea ce privește distribuția pe sexe, au fost înregistrate două cazuri la femei și unul la bărbați, iar în funcție de mediul de rezidență, două cazuri provin din mediul urban și unul din mediul rural.

În funcție de județul de expunere, cazurile de infecție cu virusul West Nile au fost înregistrate în județele Argeș, Iași și Suceava, fiecare cu câte un caz.

Distribuția cazurilor de neuroinfecție cu virus West Nile după săptămâna de debut și județul de expunere arată că, în perioada monitorizată, au fost confirmate cazuri în cele trei județe menționate, unul dintre cazuri, cel din județul Argeș, fiind confirmat cu evoluție nefavorabilă și soldat cu deces.

Pentru reducerea riscului de infectare cu virusul West Nile, populația este recomandată să ia măsuri de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari.

Recomandările pentru populație sunt:

• să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
• să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor;
• să utilizeze substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre);
• să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;
• să îndepărteze recipientele de apă stagnantă și gunoiul menajer.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) transmite că propune revizuirea proiectului legii salarizării, considerând că varianta inițială a acestuia nu reflecta așteptările angajaților din sectorul sanitar și risca să amplifice discrepanțele salariale dintre diferitele categorii de personal.

Potrivit acestora, pentru corectarea proiectului de lege au fost transmise trei seturi de propuneri de modificare, iar FSSR a participat la toate negocierile oficiale organizate pe această temă atât la Ministerul Muncii, cât și la Ministerul Sănătății, fără a părăsi niciuna dintre acestea, precum și la toate discuțiile privind proiectul legislativ.

Federația arată că rezultatul acestor intervenții ar trebui să fie vizibil în noua versiune a proiectului de lege, care urma să fie făcută publică.

Totodată, susține că negocierile au evidențiat faptul că intenția de a produce schimbări nu este suficientă, fiind necesară înțelegerea mecanismelor legale și respectarea principiilor etice.

Federația explică faptul că forma inițială a proiectului de lege ar fi determinat o creștere medie a salariilor de bază cu aproximativ 19%, dar și o scădere a altor drepturi salariale, amplificând efectele OUG nr. 19/2024.

Potrivit FSSR, efectele diferă în funcție de structura veniturilor fiecărui angajat. Un angajat care beneficiază doar de salariul de bază, fără sporuri pentru condiții de muncă și fără ture, ar avea o creștere salarială de 19%.

În schimb, un angajat ale cărui drepturi salariale actuale sunt formate din 50% salariu de bază, 35% spor pentru condiții de muncă și 15% sporuri aferente continuității (ATI/UPU/Ambulanță/Bloc operator/ATI cardiologie) ar putea înregistra o evoluție diferită.

Federația explică situația astfel:

„Creșterea salarială ar fi:

• De cca. -2% dacă nu sunt corectate reducerile pentru sporurile/drepturile aferente continuității (care nu pot fi compensate prin sume tranzitorii). (Cu precizarea că în discuțiile tehnice am convenit corectarea lor, varianta proiectului de lege ce va fi publicată astăzi sperăm că va include cele convenite, pentru a putea duce mai departe, prin negociere, corectarea acestor drepturi).
• 0% la modul ideal (dacă operează sumele tranzitorii).”

FSSR oferă și un exemplu concret, precizând că un chirurg cardiovascular de la Iași, care a realizat primul transplant cardiac din regiune, ar avea o creștere a veniturilor salariale de 0%, în timp ce colegii care lucrează doar în policlinică sau ambulatoriul de specialitate ar avea o creștere a veniturilor salariale de aproximativ 16%.

Federația afirmă că această situație reprezintă o versiune amplificată a efectelor OUG nr. 19/2024 și continuă o serie de intervenții desfășurate de peste un deceniu de către actori sociali care au urmărit reducerea diferențelor salariale dintre locurile de muncă.

Aceștia precizează că, în această perioadă, se concentrează pe următoarele direcții de intervenție asupra proiectului legii salarizării:

“(1) Corectarea prevederilor proiectului de legea privind drepturile aferente continuității, Ele reprezintă o referință clară pentru existența sau absența riscului de pierderi salariale, deoarece acestea sunt drepturi care nu ar fi acoperite de sumele tranzitorii (sumele compensatorii; spre deosebire de sporurile pentru condiții de muncă, care ar fi acoperite). Sperăm ca proiectul de lege să arate astăzi corecțiile convenite pe sporul de tură, sporul de gărzi și pe tarifele orare suplimentare (care vor fi însă, și în varianta corectată, încă insuficiente).

(2) Utilizarea intervalului de negociere a salariului de bază de 20 puncte procentuale (pe care sperăm să-l creștem cu cel puțin 5 puncte procentuale), prevăzut în proiectul de lege, pentru a:
a) Construi (reconstrui) cele 4 grile de salarizare existente în legea actuală.
b) Includerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază.
Ambele acțiuni se concentrează pe diferențierea salariilor de bază pe categorii de locuri de muncă, utilizând mecanismele prevăzute în varianta legii salarizării propusă de FSSR și negociată în anul 2023 la Ministerul Sănătății.
Pentru fiecare dintre ele încercăm să facem acest lucru direct în lege sau, dacă nu reușim să facem asta în lege, atunci printr-o Hotărâre de Guvern adoptată imediat după legea salarizării (înainte de sfârșitul lunii august).

(3) Păstrarea indicării în lege a categoriilor de locuri de muncă pentru care se introduc sporurile pentru condiții de muncă (există intenția autorităților de a elimina această indicare) și introducerea limitelor minime ale sporurilor pentru condițiile de muncă.

(4) Negocierea Hotărârii de Guvern privind Regulamentul de sporuri și adoptarea ei înainte de sfârșitul lunii august.
Obiectivul final nu se limitează doar la evitarea pierderea salariale, ci se concentrează pe creșteri salariale semnificative, peste nivelul inflației, acordate în mod simetric pentru salariile de bază și alte drepturi salariale”.

Federația precizează că obiectivul final nu se limitează la evitarea pierderilor salariale, ci urmărește obținerea unor creșteri salariale semnificative, peste nivelul inflației, acordate în mod simetric pentru salariile de bază și celelalte drepturi salariale.

FSSR anunță că fiecare etapă a negocierilor va avea rezultate urmărite prin actualizarea Comparatorului salariilor, astfel încât angajații din sectorul public de sănătate să poată vedea impactul formei actualizate a proiectului de lege și al actelor normative subsecvente.

Totodată avertizează că, în cazul în care așteptarea legitimă privind creșteri salariale semnificative nu va fi atinsă prin negociere, se va ajunge la acțiuni de protest.

În același timp, FSSR transmite că protestele anunțate de alte organizații sindicale pot sprijini negocierile dacă au la bază revendicări transparente și orientate în aceeași direcție.

Federația amintește că protestele organizate în 2023 și 2024 au generat creșterea sumelor alocate sănătății, acestea fiind utilizate ulterior în negocierile desfășurate în acea perioadă.

În contextul grevei de avertisment anunțate de Federația SANITAS pentru luni, 20 iulie 2026, în intervalul orar 09:00-11:00, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a prezentat măsurile de organizare adoptate pentru asigurarea continuității serviciilor medicale esențiale și a siguranței pacienților:

1. Urgențele medicale sunt asigurate integral

Prioritatea absolută a unității noastre medicale este siguranța pacienților. Pe durata celor două ore de protest (09:00 – 11:00), activitatea în Unitatea de Primiri Urgențe, camerele de gardă și blocurile operatorii pentru intervenții de urgență va continua fără nicio întrerupere. Toate cazurile critice vor fi tratate cu celeritate.

2. Respectarea pragului legal de o treime

Conform prevederilor legale în vigoare privind dialogul social, pe durata grevei de avertisment va fi asigurată cel puțin o treime din activitatea normală a spitalului. Serviciile esențiale pentru pacienții deja internați (administrarea tratamentelor critice, monitorizarea continuă) vor fi asigurate la parametri optimi.

3. Reorganizarea serviciilor programate

Pentru a evita disfuncționalitățile majore, am luat următoarele măsuri organizatorice pentru intervalul respectiv:

Ambulatoriul de specialitate (Policlinica):Consultațiile programate între orele 09:00 și 11:00 vor suferi decalări. Pacienții vizați sunt contactați pentru reeșalonare în cursul aceleiași zile sau în zilele imediat următoare.

Internările și intervențiile chirurgicale programate (elective)  vor fi temporar suspendate pe durata celor două ore și reluate imediat după finalizarea protestului.

“Recomandăm celor care nu reprezintă urgențe medicale majore să evite prezentarea la spital LUNI, 20.07.2026, în intervalul orar al grevei de avertisment (09.00-11.00), pentru a nu suprasolicita personalul rămas la posturi, dar și pentru evitarea aglomerării.

Conducerea spitalului respectă dreptul constituțional la protest al angajaților reprezentați de sindicat  și colaborează strâns cu aceștia pentru ca dreptul la sănătate și îngrijire al cetățenilor să nu fie afectat.

Activitatea va reveni la regim complet și normal de funcționare imediat după finalizarea grevei de avertisment”, transmite conducerea SCJU Constanța.

În perioada 13-17 iulie 2026, Ministerul Sănătății a efectuat plăți în valoare de 29.138.876,28 lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru proiecte de modernizare a sistemului public de sănătate.

Fondurile sunt direcționate către mai multe domenii prioritare, printre care digitalizarea spitalelor și a instituțiilor sanitare, investițiile pentru reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale, modernizarea cabinetelor de medicină de familie și dezvoltarea centrelor comunitare integrate.

Potrivit Ministerului Sănătății, fiecare plată realizată contribuie la derularea proiectelor de investiții în infrastructura medicală, astfel încât finanțările să ajungă în spitale, cabinetele medicilor de familie și comunitățile unde sunt necesare servicii medicale îmbunătățite.

Ministerul precizează că va continua implementarea proiectelor finanțate prin PNRR, cu obiectivul de a transforma fondurile europene în servicii de sănătate mai moderne și mai eficiente pentru pacienți.

În prima parte a acestui an, în cadrul Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad au fost realizate peste 1.300 de investigații mamografice pentru aproximativ 700 de paciente. În urma evaluărilor, medicii radiologi au recomandat prelevarea de probe pentru confirmarea diagnosticului în cazul a 33 de paciente, informează unitatea medicală.

Investigațiile sunt realizate de dr. Ramona Putin, medic primar radiologie și imagistică medicală, care a explicat când este recomandată efectuarea unei mamografii și care este rolul acesteia în depistarea precoce a cancerului de sân.

„După vârsta de 40 de ani, mamografia devine investigația de bază și standardul de aur în screeningul cancerului de sân, fiind capabilă să detecteze tumori incipiente cu până la doi ani înainte ca acestea să poată fi palpate”, a declarat dr. Ramona Putin.

Medicul a precizat că ecografia mamară nu este înlocuită de mamografie, ci are un rol complementar în anumite situații.

„Deși mamografia este pilonul principal, ecografia mamară nu este eliminată, ci devine o metodă complementară esențială, utilizată în special pentru clarificarea anomaliilor sau pentru examinarea sânilor cu densitate crescută. Ambele metode joacă roluri unice în prevenție, iar utilizarea lor combinată oferă cea mai mare rată de acuratețe în depistarea timpurie a cancerului mamar”, a explicat specialistul.

Referitor la recomandarea efectuării mamografiei după vârsta de 40 de ani, dr. Ramona Putin a arătat că există mai mulți factori care susțin această indicație.

„Modificarea structurii sânului: odată cu înaintarea în vârstă, țesutul glandular mamar se atrofiază treptat și este înlocuit de țesut adipos (grăsime). Pe acest fundal gras, mamografia oferă o claritate excelentă, permițând radiologilor să observe cele mai mici modificări”, a transmis medicul.

„Exclusivitatea microcalcificărilor: multe tipuri de cancer mamar debutează sub forma unor depozite minuscule de calciu (microcalcificări), imposibil de detectat prin ecografie sau RMN”, a mai precizat dr. Ramona Putin.

Potrivit medicului, recomandările internaționale susțin începerea screeningului mamar de la această vârstă.

„Ghidurile internaționale actualizate, precum Ghidul USPSTF, recomandă începerea screeningului mamar la pragul de 40 de ani”, a declarat specialistul.

În ceea ce privește efectuarea ecografiei mamare după vârsta de 40 de ani, dr. Ramona Putin a explicat că aceasta rămâne o investigație importantă în completarea mamografiei.

„Sâni denși mamografic – unele femei își păstrează o densitate glandulară crescută și după 40 de ani. În acest caz, mamografia poate rata tumori mici, ascunse de glandă, iar ecografia ajută la «privirea» prin acest țesut dens”, a explicat medicul.

„Caracterizarea unui nodul: dacă mamografia evidențiază o masă suspectă, ecografia stabilește dacă acea masă este un chist simplu cu lichid (benign) sau un nodul solid care necesită biopsie”, a mai arătat dr. Ramona Putin.

„Femei cu risc înalt: femei care au mutații genetice sau cazuri de cancer mamar în familie pot asocia cele două investigații la recomandarea senologului”, a precizat medicul.

Mamografiile și ecografiile de sân se efectuează la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, pe bază de programare și cu trimitere de la medicul specialist sau de la medicul de familie, ori la cerere, contra cost. Puncțiile mamare se realizează doar cu recomandare medicală, în urma acestor investigații.

În premieră, medicii din cadrul Secției de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu au efectuat o procedură avansată bazată pe colangioscopie, o tehnică ce permite examinarea precisă a interiorului căilor biliare și evaluarea directă a leziunilor, potrivit informațiilor publicate de unitatea medicală pe pagina sa de socializare.

Intervenția a combinat două metode endoscopice avansate – ERCP (colangiopancreatografie endoscopică retrogradă) și colangioscopia – pentru explorarea directă a căilor biliare. Prin această abordare, medicii au utilizat două sisteme endoscopice: duodenoscopul, care asigură imaginea principală a zonei investigate, și colangioscopul, un endoscop miniatural introdus prin duodenoscop, care permite examinarea detaliată „din interior” a căilor biliare.

Procedura a fost realizată pentru evaluarea unui ampulom vaterian, o formațiune tumorală localizată la nivelul papilei duodenale. Tehnica utilizată a permis atât vizualizarea directă a leziunii, cât și prelevarea unor biopsii țintite, contribuind la obținerea unui diagnostic mai precis și mai rapid.

Principalul beneficiu al acestei metode este creșterea acurateței diagnosticului, aspect esențial pentru stabilirea tratamentului adecvat fiecărui pacient. Introducerea acestei tehnologii de ultimă generație reprezintă un pas important pentru medicina sibiană și facilitează accesul pacienților la proceduri moderne, realizate la standarde ridicate.

Procedura a fost efectuată de echipa medicală coordonată de Prof. Univ. Dr. Boicean Adrian, medic șef al Secției de Gastroenterologie, alături de Dr. Prișcă Diana Paraschiva, Dr. Băluță Teodora Mihaela și Dr. Comăniciu Andra, medici specialiști, precum și de medicii rezidenți Dr. Ichim Cristian, Dr. Leeb Shelly, Dr. Mîrzoi Ionuț, Dr. Mocan Mihaela și Dr. Băjenaru Ana.

Federația SANITAS din România anunță organizarea unei greve de avertisment pe 20 iulie, urmată de declanșarea unei greve generale pe perioadă nedeterminată începând cu 28 iulie, ca formă de protest față de măsurile economice și sociale adoptate de Guvern.

Sindicaliștii susțin că principalele revendicări vizează:

• salvarea și consolidarea sistemului public de sănătate, prin politici care să păstreze personalul în sistem, să asigure condiții de muncă și de salarizare decente și să garanteze cetățenilor accesul la servicii medicale publice de calitate;
• o lege a salarizării bugetare corectă și echitabilă, negociată cu sindicatele, care să elimine inechitățile, să protejeze veniturile personalului și să respecte munca angajaților din sistemul public;
• respectarea reală a dialogului social, prin consultarea și negocierea cu organizațiile sindicale înainte de adoptarea deciziilor care afectează sute de mii de salariați, nu prin prezentarea unor proiecte deja finalizate.

Președintele Federației SANITAS, Iulian Pope, a declarat că declanșarea protestelor reprezintă, în opinia organizației sindicale, o consecință a lipsei dialogului cu autoritățile.

„Nu noi am ales greva. Guvernul ne-a împins spre ea. După ani întregi în care guverne succesive au amânat reformele reale, au încălcat angajamentele asumate și au tratat personalul din sănătate ca pe o simplă cheltuială bugetară, Guvernul Bolojan a decis să închidă definitiv ușa dialogului social și să impună o lege a salarizării elaborată fără o negociere reală cu cei pe care îi afectează”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației Sanitas.

Federația SANITAS precizează că, în perioada protestelor, va respecta prevederile legale privind desfășurarea grevei, iar în unitățile sanitare vor fi asigurate urgențele și activitățile obligatorii. Potrivit organizației sindicale, va fi menținută cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol.

„Pentru declanșarea acestei greve, Federația SANITAS a notificat 523 de unități sanitare; conform legii, pot semna pentru grevă nu numai membrii SANITAS, ci și nemembrii sau membrii altor organizații sindicale din Sănătate. Vreau să reafirm faptul că greva SANITAS nu este îndreptată împotriva pacienților. Este un protest pentru salvarea sistemului public de sănătate, înainte ca acesta să fie împins într-o criză și mai profundă. Un sistem în care personalul pleacă, secțiile rămân fără oameni, iar accesul cetățenilor la servicii medicale de calitate devine din ce în ce mai dificil. Ceea ce refuzăm să acceptăm este încercarea Guvernului de a transforma personalul medical în țap ispășitor pentru propriile greșeli. Nu sindicatele au întârziat ani de zile reforma salarizării. Nu sindicatele au ignorat dialogul social. Nu sindicatele au elaborat proiecte de lege în spatele ușilor închise și le-au prezentat partenerilor sociali doar când deciziile erau deja luate”, a precizat Iulian Pope.

Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu atrag atenția că Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn (SASO), o afecțiune respiratorie frecventă și adesea nediagnosticată, poate avea consecințe grave asupra sănătății, fiind asociat cu un risc crescut de complicații cardiovasculare, metabolice și neurologice în lipsa tratamentului.

Potrivit specialiștilor, boala este caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, care determină scăderea nivelului de oxigen din sânge și microtreziri repetate, împiedicând organismul să beneficieze de un somn odihnitor. În timp, aceste modificări suprasolicită sistemul cardiovascular și afectează numeroase organe și funcții ale organismului.

Medicii atrag atenția că Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn netratat este asociat cu un risc crescut de hipertensiune arterială, inclusiv hipertensiune rezistentă la tratament, infarct miocardic, boală coronariană, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și alte tulburări de ritm cardiac, accident vascular cerebral, hipertensiune pulmonară, diabet zaharat de tip 2, rezistență la insulină, sindrom metabolic, dislipidemie, agravarea obezității, afectarea funcțiilor cognitive, tulburări de memorie și concentrare, depresie și anxietate, disfuncție erectilă și alte tulburări sexuale, agravarea bolii cronice de rinichi, agravarea bolilor respiratorii cronice, precum BPOC și astmul bronșic, accidente rutiere și de muncă provocate de somnolența excesivă din timpul zilei, precum și cu creșterea riscului de mortalitate cardiovasculară și de mortalitate din orice cauză.

Dr. Elena Scridon, medic primar pneumologie, subliniază că simptomele sunt frecvent ignorate ani la rând.

„Foarte mulți pacienți ajung la medic după ce au dezvoltat deja una sau mai multe complicații. De cele mai multe ori spun că sforăie de ani de zile, că se trezesc obosiți sau că adorm involuntar în timpul zilei, însă nu au considerat că acestea sunt semnele unei boli. Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn nu afectează doar calitatea somnului, ci întregul organism. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât putem preveni apariția unor afecțiuni cardiovasculare și metabolice severe și putem îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.”

Dr. Oana Mețiu, medic pneumologie, explică impactul bolii asupra sistemului cardiovascular.

„Sindromul de apnee obstructivă în somn are efecte importante asupra sistemului cardiovascular. Hipoxia intermitentă, modificările presiunii intratoracice și activarea repetată a sistemului nervos autonom determină creșteri tranzitorii ale tensiunii arteriale și ale frecvenței cardiace. În timp, aceste modificări favorizează remodelarea cardiovasculară și cresc riscul de hipertensiune arterială, aritmii, boală coronariană, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Diagnosticul și tratamentul precoce pot reduce acest risc și îmbunătăți prognosticul cardiovascular.”

Dr. Iulia Oaida, medic specialist pneumologie, spune că efectele sindromului depășesc sfera aparatului respirator.

„Legătura dintre apneea obstructivă în somn și tulburările metabolice este susținută astăzi de date solide din literatura medicală. Studiile arată că prevalența diabetului zaharat de tip 2 este de aproximativ 30% în rândul pacienților cu apnee de somn, comparativ cu sub 19% la persoanele fără acest sindrom, iar în populația obeză cu diabet de tip 2, aproape unul din trei pacienți are și sindrom de apnee în somn asociat. Mecanismul este bine documentat: rezistența la insulină este semnificativ mai frecventă la pacienții cu apnee severă, iar hipoxia intermitentă nocturnă alterează direct metabolismul glucozei, independent de greutatea corporală. Această relație este, de altfel, bidirecțională — diabetul zaharat poate agrava, la rândul său, tabloul apneei în somn. De aceea, în practica clinică, screeningul pentru apnee ar trebui inclus sistematic în evaluarea pacienților cu diabet zaharat de tip 2 sau sindrom metabolic, iar tratamentul apneei contribuie, alături de terapia specifică, la un control mai bun al glicemiei.”

Dr. Monica Sudrijan, medic pneumolog, atrage atenția că boala poate afecta siguranța pacienților și a celor din jur.

„Mulți pacienți se obișnuiesc cu oboseala permanentă și consideră că este normal să se trezească epuizați. În realitate, somnolența excesivă din timpul zilei reprezintă unul dintre cele mai importante semnale de alarmă și poate avea consecințe dramatice. Persoanele cu apnee obstructivă în somn netratată prezintă un risc mult mai mare de accidente rutiere și de muncă, deoarece capacitatea de concentrare și timpul de reacție sunt afectate. Din acest motiv, diagnosticul și tratamentul nu înseamnă doar un somn mai bun, ci și o măsură importantă de siguranță pentru pacient și pentru cei din jur.”

Dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumologie, subliniază beneficiile terapiei pentru această afecțiune.

„Vestea bună este că sindromul de apnee obstructivă în somn poate fi tratat eficient, iar beneficiile apar adesea încă din primele săptămâni de terapie. Pacienții observă că dorm mai bine, nu mai sunt atât de obosiți în timpul zilei și își recapătă capacitatea de concentrare. Pe termen lung însă, cel mai important beneficiu este reducerea riscului de complicații cardiovasculare și metabolice. Studiile arată că tratamentul corect poate contribui la controlul tensiunii arteriale, la reducerea riscului de accidente vasculare cerebrale și de evenimente cardiace, precum și la îmbunătățirea controlului diabetului zaharat la pacienții care suferă de această afecțiune. De aceea, îi încurajăm pe toți cei care prezintă simptome sugestive să nu amâne evaluarea de specialitate.”

Specialiștii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu recomandă persoanelor care sforăie frecvent, prezintă pauze respiratorii observate de partener, se trezesc cu senzația de sufocare, au cefalee matinală, somnolență excesivă sau oboseală persistentă să solicite un consult de specialitate.

În cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate sanitară aflată sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, pacienții beneficiază de evaluare clinică, investigații specifice pentru diagnosticul Sindromului de Apnee Obstructivă în Somn și recomandări terapeutice personalizate.

Medicii reamintesc că apneea obstructivă în somn este o afecțiune tratabilă, iar intervenția precoce poate reduce semnificativ riscul complicațiilor cardiovasculare, metabolice și neurologice, contribuind la creșterea speranței și a calității vieții.

O echipă din cadrul Secției Clinice Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu a extirpat cu succes o tumoră retroperitoneală gigantă, cu o greutate estimată la 9–10 kilograme, în cazul unei paciente de 38 de ani, a transmis unitatea medicală.

Formațiunea tumorală avea un diametru de aproximativ 25 de centimetri, comparabil cu dimensiunea unei găleți, și reprezenta un risc major pentru viața pacientei atât prin dimensiuni, cât și prin localizarea profundă în organism.

Intervenția a fost efectuată de o echipă chirurgicală coordonată de Prof. Dr. Ciprian Tănăsescu, alături de Dr. Spiridon Eremeev, Dr. Faur Mihai, Dr. Ana Maria Neaga, Dr. Paul Șiancu, medic oncolog, și Isuf Denisa, asistent medical în cadrul Blocului Operator.

Managementul anestezic al pacientei a fost asigurat de Conf. Dr. Alina Bereanu.

Potrivit reprezentanților Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, operația s-a desfășurat fără complicații, iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Pacienta a fost externată după cinci zile, fără evenimente adverse.