Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi medici acuzați de peste 200 de fapte de abuz în serviciu, într-un dosar care vizează folosirea unor dispozitive cardiace de unică folosință, despre care anchetatorii susțin că ar fi fost reutilizate sau aveau o proveniență necunoscută.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primul inculpat este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale), și luare de mită, iar al doilea inculpat este acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată (24 acte materiale).
Din rechizitoriul întocmit în cauză rezultă că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, primul inculpat, în calitate de medic primar ce își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași, prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu știință, ar fi procedat la implantarea unui număr de 185 de pacienți cu dispozitive medicale, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, de unică folosință, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de proveniență nu era cunoscută.
Potrivit anchetatorilor, inculpatul ar fi procedat la reutilizarea și resterilizarea dispozitivelor, deși acest lucru este interzis de legislația primară, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave.
În rechizitoriu sunt menționate următoarele consecințe:
- vătămarea intereselor legitime ale spitalului din Iași prin crearea și a unui prejudiciu material în valoare de 2.076.505,62 lei;
- vătămarea drepturilor persoanelor care au fost implantate cu dispozitive medicale reutilizate, respectiv a dreptului pacienților la sănătate, unele constituindu-se și părți civile în cadrul dosarului penal;
- încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat.
În ceea ce îl privește pe al doilea inculpat, în rechizitoriu s-a reținut că acesta, în calitate de medic cardiolog la un spital din Brașov, i-ar fi furnizat primului inculpat, de 24 ori, în perioada 02.07.2018-13.03.2022, echipamente medicale care sunt de unică folosință, respectiv stimulatoare și defibrilatoare, dar a căror sursă nu era cunoscută, nesterilizate sau cu termenul de valabilitate expirat, în vederea implantării acestora unor pacienți.
Cele 24 de acte materiale corespund numărului de colete transmise.
Potrivit rechizitoriului, primul inculpat ar fi operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-ar fi furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor acestora.
Ulterior, inculpatul ar fi executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului, în lipsa unor documente de proveniență și, în consecință, fără a parcurge fluxul procedural intern, respectiv preluarea de către farmacia spitalului și predarea către Secția clinică cardiologie.
Potrivit procurorilor, nu existau avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.
Pentru a implanta aceste dispozitive, inculpatul ar fi achiziționat echipamente accesorii și auxiliare, în baza unor referate de necesitate prin care solicita achiziționarea de către spital a unor defibrilatoare automate implantabile, cu sondele aferente.
În unele cazuri, inculpatul ar fi utilizat echipamente accesorii care erau furnizate doar în kituri complete, formate din defibrilator și accesorii, pe care ulterior le-ar fi descompletat, folosind doar accesoriile, pentru a implanta dispozitive extrase din pacienți decedați.
Totodată, potrivit rechizitoriului, stimulatoarele și defibrilatoarele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși indicația producătorilor în acest sens este clară, respectiv că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosință și nu se reutilizează și nu se resterilizează, iar unităților sanitare le este interzis să reprelucreze și să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosință.
Resterilizarea se realiza în alte condiții decât cea efectuată de producător, cu următoarele riscuri, comunicate de Ministerul Sănătății:
- riscul toxic – întrucât procesul implică o organizare aparte în cadrul spitalului (spații, personal dedicat, timp lung al procesului de finalizare a sterilizării), aceasta duce la imposibilitatea utilizării acestei metode pentru sterilizarea materialului medico-sanitar în urgență;
- incompatibilitatea oxidului de etilen cu o serie de materiale care ar putea intra în componența dispozitivelor tip peace maker, spre exemplu părți de policlorură de vinil sterilizat inițial cu radiații ionizate sau raze gamma sau alte tipuri de material.
O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate sau recomandate de către inculpat, nu ar fi fost necesare, procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică.
Deși unele defibrilatoare au ca indicație strictă prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, inculpatul ar fi implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situații care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul.
Infecțiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate, relativ limitate, până la infecții invazive severe care pun viața în pericol. La pacienții vârstnici, complicațiile tind să fie deosebit de grave din cauza rezervei fiziologice scăzute și a prezenței frecvente a comorbidităților.
Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariție a unor infecții post-operatorii la care pot fi expuși pacienții, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin imersie în apă cu soluții dezinfectante și nu prin expunerea la radiații gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcționalitate a defibrilatoarelor (potrivit protocoalelor medicale, dispozitivele nu pot fi refuncționalizate), medicul în cauză ar fi dispus unor medici din subordine sau medici rezidenți, care nu aveau competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale.
În unele cazuri, inculpatul ar fi solicitat medicilor executarea intervențiilor sub garanția asumării actelor medicale de către el însuși, însă ulterior ar fi refuzat să semneze pentru acestea.
Potrivit rechizitoriului, inculpatul sau medici din subordinea acestuia, la solicitarea sa, ar fi alterat mai multe înscrisuri, respectiv formularele „Consimțământul informat al pacientului”, prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienți, a unui paragraf olograf înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză.
Procurorii susțin că pacienții nu ar fi fost informați că și-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre și/sau efectuarea unor modificări ulterioare pe foaia de observație clinică generală, prin utilizarea de corectoare, rescriere și/sau adăugiri referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienți decedați.
Din probatoriul administrat în cauză ar fi rezultat că aparținătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se solicita consimțământul prealabil în acest sens.
Totodată, pacienții cărora le erau reimplantate aceste dispozitive nu ar fi fost informați cu privire la faptul că acestea erau fie resterilizate și reutilizate, fie proveneau de la pacienți decedați.
În ceea ce privește consimțământul informat al pacientului, procurorul a reținut în rechizitoriu că inculpatul nu ar fi respectat acest drept legal și nu ar fi informat pacienții cu privire la procedură, natura și tipul aparatului, dacă acesta era nou sau resterilizat, precum și asupra consecințelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Potrivit rechizitoriului, semnătura pacientului era luată formal, iar în marea majoritate a cazurilor nici nu li se solicita consimțământul.
Consimțământul informat este un drept legal al pacientului și una dintre condițiile esențiale ale oricărei intervenții medicale realizate în mod legitim.
Din perspectivă juridică, pacientul are dreptul să fie informat cu privire la starea sa de sănătate, intervențiile propuse, riscurile, alternativele de tratament, consecințele neefectuării tratamentului, precum și datele despre diagnostic și prognostic, iar intervenția în domeniul sănătății nu poate fi efectuată decât după exprimarea unui consimțământ liber și în cunoștință de cauză.
În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în cazul primului inculpat, procurorul a stabilit că, în calitate de medic primar care își desfășura activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a spitalului din Iași, acesta ar fi primit, la data de 28.11.2022, în cabinetul său din spital, o bancnotă de 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, bani care nu i se cuveneau, cu titlu de mită, pentru activitățile prestate.
În cauză, procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv menținerea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor doi inculpați.
Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Iași, instanță competentă să judece cauza în fond.
Parchetul precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.