Cum se stabilesc beneficiarii și cuantumul sporului pentru condiții de pericol deosebit

A fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului sănătății, ministrului afacerilor interne și al ministrului finanțelor publice privind stabilirea categoriilor de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții de pericol deosebit acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Potrivit actului normativ – Art. 1. – Prezentul ordin reglementează modul de stabilire a categoriilor de personal și a mărimii concrete a sporului pentru condiții de pericol deosebit acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Art. 2. Sporul prevăzut în prezentul ordin constituie o formă de diferențiere a salarizării în funcție de condițiile specifice de desfășurare a activității personalului prevăzut la art. 3.

Ordinul enumeră categoriile de personal care pot beneficia de acest spor, modalitățile de stabilire a cotelor de spor, precum și data până la care se acordă.

Art. 3.

Prezentul ordin se aplică următoarelor categorii de personal:

a) personalul de specialitate medico-sanitar și personalul auxiliar sanitar din unități sanitare, unități de asistență medico- socială și instituții medicale, indiferent de nivelul de subordonare sau coordonare, din farmacii comunitare, din cabinete de medicină de familie, din cabinete de medicină dentară, indiferent de forma de organizare, precum și din cadrul altor furnizori de servicii medicale sau de asistență socială, implicat direct în acțiuni și misiuni legate de prevenirea, gestionarea și combaterea infecțiilor cu COVID-19;

b) cadrele militare – paramedici și personal medical – din structurile aflate în coordonarea/coordonarea operațională a Departamentului pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, implicat direct în acțiuni și misiuni legate de prevenirea, gestionarea și combaterea infecțiilor cu COVID-19;

c) personalul cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, potrivit legii, aflat în finanțarea autorităților administrației publice locale;

d) tot personalul din cadrul spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a, precum și din spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, reglementate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4.

De sporul stabilit prin prezentul ordin nu beneficiază personalul medical care a dobândit alte afecțiuni fizice și/sau psihice ori care a devenit invalid din cauza participării la acțiuni medicale împotriva COVID-19, în situația în care rănirea, afecțiunea fizică și/sau psihică sau invaliditatea a survenit ca urmare a săvârșirii, cu intenție, a unei infracțiuni pedepsite potrivit legii.

Art. 5.

(1) Mărimea concretă a sporului de până la 30% pentru condiții de pericol deosebit acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 se determină în funcție de condițiile de muncă care pot produce o eventuală infecție cu virusul SARS-CoV-2 a personalului prevăzut la art. 3 implicat direct sau indirect în executarea, conducerea sau coordonarea misiunilor și sarcinilor de serviciu legate de prevenirea, gestionarea și combaterea infecțiilor cu COVID-19.

(2) La stabilirea concretă a cotelor de spor în cadrul procentelor aprobate prin prezentul ordin se au în vedere următoarele criterii:

a) modul de transmitere a virusului SARS-CoV-2 care pe baza dovezilor disponibile este transmis de la om la om prin contact direct definit conform metodologiei în vigoare și prin picături Flugge;

b) riscul de contagiune a unei eventuale infecții accidentale cu virusul SARS-CoV-2 care este determinat în funcție de gradul de expunere la factorii nocivi sau la asocierea acestor factori, precum și de durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi; persoanele cu cel mai mare risc de infecție sunt cele care sunt în contact direct cu pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 sau care au grijă de acești pacienți.

Art. 6.

(1) Personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar prevăzut la art. 3 lit. a) -d), inclusiv cel din cabinetele de stomatologie de urgență, care asigură asistență medicală/primul ajutor calificat/transport pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, ce implică un contact direct cu pacienții, beneficiază de un spor după cum urmează:

a) 30% pentru pacienți simptomatici cu forme medii sau severe;

b) 25% pentru pacienți cu alte forme decât cele prevăzute la lit. a).

(2) Personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul spitalelor-suport prevăzute la art. 3 lit. d) care asigură asistență medicală pacienților suspecți cu virusul SARS- CoV-2, ce implică un contact direct cu pacientul, beneficiază de un spor de 20%.

(3) Personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul serviciilor de ambulanță, precum și personalul prevăzut la art. 3 lit. b) și c), care asigură pacienților suspecți cu virusul SARS-CoV-2 asistență medicală/primul ajutor calificat și transport către sau de la unitățile prevăzute la art. 3 lit. d), beneficiază de un spor de 20%.

(4) Personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar prevăzut la art. 3 lit. a) -d) care desfășoară acțiuni de realizare a triajului clinico-epidemiologic și/sau de recoltare a probelor biologice în vederea identificării pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, precum și cel care în vederea realizării diagnosticului pozitiv de COVID-19 prelucrează sau transportă în vederea prelucrării probele recoltate de la pacienți suspecți sau testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 beneficiază de un spor de 15%.

(5) Tot personalul din unitățile prevăzute la art. 3 lit. d) dedicate în întregime COVID-19, pe perioada în care există internat în unitatea respectivă cel puțin un pacient testat pozitiv sau suspect cu virusul SARS-CoV-2, beneficiază de un spor de 10%.

(6) Tot personalul din unitățile prevăzute la art. 3 lit. d) dedicate parțial COVID-19, pe perioada în care există internat în unitatea respectivă cel puțin un pacient testat pozitiv sau suspect cu virusul SARS-CoV-2, beneficiază de un spor de 5%.

Art. 7.

(1) Cuantumul sporurilor prevăzute la art. 6 se stabilește în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție din luna respectivă și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Sporurile prevăzute în prezentul ordin se acordă corespunzător timpului lucrat în vederea desfășurării fiecărei activități prevăzute la art. 6. Evidența timpului lucrat efectiv, în ore și în zile, în diferite activități pentru care se acordă spor în procente diferite, precum și certificarea efectuării acestuia se realizează pe bază de pontaj de către șeful fiecărei structuri, se aprobă de conducerea unității și se afișează la loc vizibil sau accesibil pentru tot personalul.

(3) Personalul care în cadrul programului normal de lucru lunar/zilnic desfășoară fracționat mai multe activități din cele prevăzute la art. 6, cu sporuri diferite, beneficiază de sporul prevăzut pentru fiecare activitate, proporțional cu timpul efectiv lucrat pentru fiecare activitate în parte.

(4) Sporurile prevăzute la art. 6 nu pot fi acordate cumulat aceleiași persoane în cadrul aceleași norme de timp lucrat.

(5) Nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare se stabilesc de ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor reprezentative la nivel de unitate/sindicatelor afiliate la o federație reprezentativă pe grup de unități/sector sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din prezentul ordin.

Art. 8.

Sporul prevăzut în prezentul ordin se acordă până la data de 14 august 2020 inclusiv, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli și cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Art. 9.

Aplicabilitatea prezentului ordin încetează implicit începând cu data de 15 august 2020.

Art. 10.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

416 noi cazuri și 23 de decese cauzate de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore

Până astăzi, 4 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 28.582 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 416 noi cazuri de îmbolnăvire.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.861 au fost externate, dintre care 19.854 de pacienți vindecați și 1.007 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Până astăzi, 1.731 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 03.07.2020 (10:00) – 04.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 23 decese (12 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, București, Suceava și Vrancea.

Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 5 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

La ATI, în acest moment, sunt internați 223 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 759.037 de teste.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.995 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina și Suedia.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Ioan Silviu Lefter, Crucea Roșie Română: Să nu credem că este o joacă această pandemie

În fiecare an, în data de 4 iulie, este marcată Ziua Societății Naționale de Cruce Roșie din România, care anul acesta celebrează 144 de ani de istorie și activitate umanitară continuă.

”Să nu lăsăm garda jos pentru că numărul de infectări este în creștere. Să nu credem că este o joacă această pandemie, iată din nou spitalele sunt pline, și să respectăm un mimin de reguli care nici nu este foarte complicat și mă refer aici la a purta mască și a avea o igienă a mâinilor foarte bună”, spune Iona Silviu Lefter, directorul general al Societății Naționale de cruce Roșie din România (SNCRR), într-o declarație pentru Ro Health Review.

”În clipele absolut deosebite prin care a trecut România, deosebite de grele, nu pot decât să aduc mulțumiri donatorilor, care au făcut posibilă achiziționarea atâtor echipamente pentru spitale, cât și echipamente de protecție, pot mulțumi în continuare, și nu în ultimul rând, voluntarilor, celor care au făcut posibil să se ajungă la foarte multe familii acasă. Iată până acum, în perioada de pandemie, am oferit 13.000 de pachete persoanelor aflate în dificultate și nu numai. Am răspuns la telefoane, am mers la cetățeni acasă și mai trebuie să mulțumesc și personalului din executivul Crucii Roșii, care nu este foarte numeros. Știți că noi Crucea Roșie ne desfășurăm activitatea mai mult cu voluntari, dar alături de voluntari sigur au fost și cei din executivul Crucii Roșii”, a mai spus Ioan Silviu Lefter.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România  este o organizaţie umanitară, membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, auxiliară autorității publice și abilitată prin lege să asigure asistența umanitară în caz de dezastre şi să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile.

”În cei 144 de ani de existență, Crucea Roșie Română s-a adaptat mereu provocărilor cu care s-a confruntat. Anul acesta, de la începutul pandemiei COVID-19, voluntarii și angajații au fost permanent în acțiune, asumându-și toate riscurile, pentru a oferi asistență umanitară și servicii socio-medicale celor aflați în nevoie. Totodată, ei au diseminat informații esențiale pentru prevenirea și limitarea răspândirii virusului ajutând astfel comunitățile să se pregătească. În condiții neprielnice, “oamenii” Crucii Roșii Române au depășit bariere și, cu responsabilitate și dăruire, au dus la îndeplinire misiunea organizației”, se menționează într-o postare pe contul de Facebook al SNCRR, care prezintă și un raport al activității organizației pe perioada pandemiei.

RAPORT PRIVIND INTERVENȚIE CRUCII ROȘII ROMÂNE LA PANDEMIA COVID-19

Înainte de apariția primului caz de COVID-19 în România, Crucea Roșie Română membră a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, a declanșat proceduri și strategii de intervenție în acord cu recomandările Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie și a urmat directivele Organizației Mondiale a Sănătății. Totodată, Crucea Roșie Română în calitate de organizație umanitară auxiliară statului, a lucrat în strânsă coordonare cu Guvernul României, păstrându-și în același timp independența și acționând în conformitate cu principiile fundamentale ale Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

La nivel central și local, Crucea Roșie Română a colaborat permanent cu Departamentul pentru Situații de Urgență, Direcțiile de Sănătate Publică, Direcțiile de Asistență Socială, Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, precum și cu alte organizații umanitare din țară, oferind sprijin logistic, uman și material.

Datorită structurii teritoriale și a numărului mare de voluntari, Crucea Roșie Română a avut posibilitatea de a interveni peste tot acolo unde a fost nevoie de sprijin și unde are expertiză și mandat. Intervenția a fost, astfel, una complexă, pe mai multe direcții, pentru a ajunge la cât mai multe categorii de beneficiari și în funcție de specificul fiecărui județ.

În urma campaniei umanitare de strângere de fonduri ”România Salvează România”, lansată de Crucea Roșie Română în luna martie, cu scopul dotării unităților sanitare cu aparatură medicală și materiale de strictă necesitate în tratarea persoanelor infectate COVID-19, s-a strâns suma de 7.141.176 euro. Astfel, de la persoane juridice s-a colectat suma de 6.881.000 de euro, de la persoane fizice suma de 170.624 euro și din donații SMS, 89.552 euro.

Alături de fondurile colectate, în cadrul campaniei umanitare, Crucea Roșie Română a primit donații de produse în natură în valoare de 2 milioane de euro.

Cu fondurile primite din donații, Crucea Roșie Română a făcut achiziții de echipamente și materiale pentru a veni în sprijinul unităților medicale, dar și a celorlalte instituții publice implicate în lupta cu pandemia, în valoare de 5.564.439 euro.

În prezent, Crucea Roșie Română are în procedură de achiziție, aparatură medicală și materiale de protecție în valoare de 1.576.737 euro.

https://www.facebook.com/crucearosieromana/videos/726826301413390/

Potrivit unui studiu, actuala tulpină a SARS-CoV-2 este mai mai infecţioasă decât versiunea originală

Varianta de SARS-CoV-2 care este dominantă în prezent pe plan mondial infectează mai uşor celulele decât acea tulpină de coronavirus apărută la începuturile pandemiei în China, fapt care o face să fie probabil mai contagioasă în rândul comunităţilor umane, deşi acest detaliu nu a fost deocamdată confirmat, arată unui studiu publicat în revista Cell.

„Nu ştim încă dacă o persoană se recuperează mai puţin bine după tulpina actuală sau nu”, a comentat Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) din Statele Unite, pentru Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane (JAMA). „Se pare că virusul se înmulţeşte mai bine şi poate fi mai transmisibil, dar noi ne aflăm încă în stadiul în care încercăm să confirmăm această ipoteză. Însă câţiva foarte buni geneticieni din domeniul virusului lucrează la acest aspect”, a adăugat Anthony Fauci.

După ieşirea sa din China şi sosirea în Europa, o variantă a noului coronavirus, care suferă în permanenţă mutaţii, la fel ca orice virus, a devenit dominantă şi această versiune europeană este aceea care s-a instalat apoi în Statele Unite. Acea variantă, denumită D614G, este diferită printr-o singură literă din ADN-ul virusului, aflată într-o zonă care controlează vârful particulei prin care pătrunde în celule umane, informează AFP, citată de Agerpres.

Mutaţiile genetice ale noului coronavirus sunt urmărite în lumea întreagă de către oamenii de ştiinţă, care secvenţiază genomul virusurilor pe care le descoperă şi pe care le publică apoi în cadrul unei baze internaţionale de date, GISAID, care conţine deja peste 30.000 de secvenţe genetice până în prezent.

Autorii noului studiu, cercetători de la universităţile Sheffield şi Duke şi de la Laboratorul Naţional din Los Alamos, au stabilit în aprilie că D614G a devenit de atunci tulpina dominantă şi au afirmat, trăgând totodată un semnal de alarmă, că această mutaţie face virusul să devină „mai transmisibil”. Autorii au publicat rezultatele studiului pe un site dedicat articolelor ştiinţifice prezentate online înainte de publicare.

Însă acea afirmaţie a fost criticată, întrucât echipa de cercetători nu a dovedit că mutaţia însăşi este cauza dominaţiei sale; poate că ea a beneficiat de pe urma altor factori sau a hazardului. Oamenii de ştiinţă au realizat apoi cercetări şi experimente suplimentare, mai ales la cererea editorilor revistei Cell.

„Varianta noastră”

Ei au analizat mai întâi date provenind de la 999 de pacienţi britanici spitalizaţi din cauza COVID-19 şi au observat că pacienţii care aveau această variantă prezentau mai multe particule virale în organism, însă fără ca acest aspect să schimbe gravitatea bolii lor – aceasta fiind o veste încurajatoare.

Pe de altă parte, experimente de laborator au arătat că varianta în cauză era de trei-şase ori mai capabilă să infecteze celule umane.

„Pare probabil să fie vorba despre un virus mai apt”, a declarat Erica Ollmann Saphire, care a realizat unul dintre aceste experimente, la Institutul La Jolla de Imunologie.

Însă toate aceste ipoteze rămân deocamdată în siajul cuvântului „probabil”: un experiment in vitro nu poate să reproducă dinamica reală a unei pandemii.

Concluzia cea mai strictă este deci aceasta: dacă noul coronavirus care circulă în prezent în lume este fără îndoială „mai infecţios”, atunci el nu este neapărat şi „mai transmisibil” între oameni.

În orice caz, au declarat Nathan Grubaugh, de la Universitatea Yale, şi colegii lui, într-un articol distinct, „această variantă constituie de acum pandemia”.

„D614G nu ar trebui să schimbe nimic pentru măsurile noastre de restricţionare, nici să agraveze infectările individuale”, a continuat Nathan Grubaugh.

„Noi ajutăm activitatea ştiinţifică în timp real: este o descoperire interesantă, care afectează potenţial milioane de oameni, dar nu îi cunoaştem încă impactul final. Am descoperit acest virus în urmă cu şase luni şi încă vom învăţa multe lucruri despre el în următoarele şase luni”, a adăugat acelaşi cercetător.

Prof. Dr. Roxana Nemeș: Ne dorim o creștere a calității vieții pacienţilor cu astm sever

Prof. dr. Roxana Nemeș, medic pneumolog în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București, a declarat că în astmul sever trebuie plecat de la un diagnostic corect, ce implică evaluarea funcțională respiratorie și particularitățile managementului în această perioadă a pandemiei.

“În fața unui pacient cu astm sever, trebuie să avem niște targeturi pe care să le gestionăm foarte corect împreună cu pacientul. El este un alergător de cursă lungă, el nu va pleca în terapie o lună, două, trei, pleacă uneori pe ani întregi, și de aceea trebuie să explicăm foarte corect ce ne dorim de la acest tratament și ce impact are asupra lui”, a declarat  prof. dr. Roxana Nemeș.

Aceasta a adăugat că “ne dorim o creștere a calității vieții, pentru că sunt pacienți care deși sunt la o vârstă tânără sunt foarte impactați, ne dorim un mai mare control al astmului, care să îl stabilizeze într-o zonă de confort al controlului, să impactăm funcția ventilatorie”.

Explicațiile au fost oferite în cadrul celei de-a IX-a ediții a Conferinței „Managementul Bolilor Pulmonare – Provocări și perspective în Managementul Bolilor Pulmonare în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), pe platforma Sanatatea.ONLINE, deținută de Sănătatea Press Group.

 

 

 

Lista completată a unităților sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare în luna iunie 2020

În Monitorul Oficial nr. 582 a fost publicat Ordinul nr. 235/2020 pentru completarea anexei la Ordinul președintelui Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate nr. 207/2020 privind publicarea Listei unităților sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare în luna iunie 2020.

Potrivit Ordinului ”În anexa la Ordinul președintelui Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate nr. 207/2020 privind publicarea Listei unităților sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare în luna iunie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, după numărul curent 14 se introduc 13 noi numere curente, numerele curente 15-27, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

Puteți consulta documentul AICI, paginile 13-14.

SUA: O nouă zi cu număr record de cazuri noi de COVID-19

Statele Unite au înregistrat vineri 57.683 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, o cifră record de la începutul pandemiei, conform bilanţului dat publicităţii de universitatea Johns Hopkins.

În ajunul sărbătorii zilei naţionale a SUA, au fost raportate 728 de noi decese provocate de COVID-19, potrivit aceleiaşi surse. Bilanţul deceselor a ajuns astfel la 129.405, informează AFP, citată de Agerpres.

SUA, cea mai afectată ţară din lume de boala provocată de noul coronavirus, au depistat până în prezent aproape 2.8 milioane de cazuri.

În sudul şi vestul SUA s-au înregistrat focare care „pun în pericol toată ţara”, conform evaluării doctorului Anthony Fauci, directorul Institutului american de boli infecţioase.

O serie de state au fost nevoite să stopeze procesul de relaxare a măsurilor restrictive, mergând până la a închide baruri şi plaje. Guvernatorul republican al statului Texas a anunţat că purtarea măştilor devine obligatorie în locuri publice.

Prof. Dr. Mihălțan, despre pacienţii cu astm sever: Au nevoie de soluţii terapeutice noi

Prof. Dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, a declarat că pacienţii cu astm sever au nevoie de noi soluţii terapeutice, fiind o patologie atât în rândul copiilor, cât şi al adulţilor.

Reputatul medic a precizat că astmul sever trebuie să traverseze întotdeauna etapa de diagnostic şi apoi una de diagnostic diferenţiat.

“Suntem asasinaţi de o multitudine de cerinţe: mai multe simptome, mai multă medicaţie, mai multe îngrijiri medicale, răspuns diminuat la medicaţia prescrisă, folosirea de corticosteroizi. Toţi aceşti pacienţi au nevoie de noi soluţii terapeutic. Ne gândim că în primul rând patologia este prevalentă, 26 de milioane de persoane diagnosticate doar în SUA, şi că ea este cu răsfrângere în două zone, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. E o afectare la nivel global enormă, dar se estimează că 5-10% dintre pacienţi au astm sever, el fiind etichetat în primul rând pe folosirea excesivă de corticosteroizi orali şi pe posibilităţile care le creează prin presiunea la camera de gardă sau spitalizare”, a declarat prof. Dr. Florin Mihălțan.

Explicațiile au fost oferite în cadrul celei de-a IX-a ediții a Conferinței „Managementul Bolilor Pulmonare – Provocări și perspective în Managementul Bolilor Pulmonare în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), pe platforma Sanatatea.ONLINE, deținută de Sănătatea Press Group.

 

Dr. Beatrice Mahler: Contacții asistentei infectate cu SARS-CoV-2, negativi în urma testării

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, dr. Beatrice Mahler, a anunțat că au fost testați 40 de contacți ai asistentei din blocul operator depistată pozitiv COVID-19. Toți au avut rezultate negative.

”Un singur coleg, medic a avut un prim rezultat slab pozitiv, motiv pentru care s-a repetat testul, al doilea rezultat este negativ, fiind singurul contact care va rămâne in autoizolare pana la repetarea testului in ziua 6 de la ultimul contact”, a transmis managerul Institutului Marius Nasta, precizând că testele au fost făcute pe aparate tip RT-PCR.

Sălile de operație din Institut sunt deschise.

Ghidul ECDC pentru sprijinirea populațiilor vulnerabile în contextul COVID-19

ECDC a publicat astăzi un raport tehnic intitulat „Ghid privind furnizarea de sprijin pentru populațiile vulnerabile din punct de vedere medical și social din țările UE/SEE și Regatul Unit în timpul pandemiei COVID-19.

Raportul evidențiază următoarele mesaje cheie:

Unele persoane sunt mult mai vulnerabile decât restul populației, indiferent de COVID-19 în sine, în măsura în care prezintă un risc ridicat de boală severă și deces sau de consecințele măsurilor de sănătate publică care au fost impuse pentru a controlează răspândirea virusului, care le-au agravat situațiile de viață deja provocatoare. Acești oameni ar putea fi descriși ca fiind vulnerabili din punct de vedere medical sau, respectiv, social.

Multe persoane au întâmpinat vulnerabilități atât medicale, cât și sociale în timpul pandemiei COVID-19, în timp ce altele s-au confruntat cu un set deosebit de extins de provocări datorită apartenenței la două sau mai multe categorii recunoscute de vulnerabilitate socială. Aceste provocări au inclus nevoia de informații direcționate, probleme de acces la servicii, de-prioritizare a serviciilor de rutină, stigmatizare / discriminare și bariere juridice, precum și financiare.

Societatea civilă și alte organizații au lucrat pentru a oferi servicii esențiale în întreaga pandemie pentru a sprijini aceste persoane. Un sondaj ECDC a identificat o serie de bune practici transversale care stau la baza succeselor obținute în ciuda provocărilor financiare și logistice considerabile. Acestea includ flexibilitatea și capacitatea de a adapta serviciile la situația emergentă, asigurând astfel furnizarea continuă de sprijin material și social; utilizarea creativă a tehnologiilor online; și o bază pentru activitatea bazată pe principiile implicării comunității.

Autoritățile naționale și regionale au facilitat grupurile societății civile în multe domenii prin furnizarea de sprijin financiar; de lucru pentru a asigura o bună comunicare, colaborare și coordonare cu aceștia; și facilitarea unui cadru mai larg de acțiune bazat pe echitate și drepturile omului.

Cu toate acestea, coordonarea între organizațiile societății civile și autorități nu a fost întotdeauna ideală. Au existat, de asemenea, cazuri în care drepturile populațiilor vulnerabile nu au fost menținute, așa cum este detaliat în acest document.

Eforturile organizațiilor de susținere ale societății civile de-a lungul pandemiei până în prezent au fost remarcabile, dar acestea nu pot fi durabile pe termen lung și nu înlocuiesc obligațiile statelor de a asigura accesul la îngrijire și sprijin pentru persoanele de pe teritoriul lor.

Sprijinul financiar și politic din partea autorităților naționale și regionale, împreună cu eforturile de colaborare pentru coordonarea și eficientizarea serviciilor pot fi esențiale dacă organizațiile de sprijin vor supraviețui și vor continua să servească populațiile cele mai vulnerabile din UE / SEE.

„Populații vulnerabile din punct de vedere social și social – care includ, printre altele, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, migranții, persoanele fără adăpost, comunitățile LGBTI și lucrătorii sexuali – au avut situațiile lor de viață deja provocatoare, foarte exacerbate de pandemia COVID-19. Protecția și sprijinul acordat acestor persoane este imperativ, atât din motive de drepturi ale omului, cât și de echitate, precum și ca bune practici de sănătate publică. Organizațiile societății civile au îndeplinit în ultimele luni un rol esențial pentru aceste populații prin, de exemplu, furnizarea de suport material, asistență pentru sănătate mintală, servicii de informare și educație, îngrijire a pacienților și echipament personal de protecție. Mulți au lucrat, de asemenea, la probleme de advocacy, subliniind preocupările și provocările cu care se confruntă populațiile pe care le sprijină în timpul pandemiei. Succesul pe care l-au avut în continuarea furnizării serviciilor în circumstanțe dificile a fost rezultatul flexibilității și inovării, al dedicării personalului și, în multe cazuri, al unei bune colaborări cu autoritățile locale”, a spus Andrea Ammon, directorul ECDC.