Ce trebuie să știe organizatorii cursurilor și workshopurilor pentru adulți

Ordinul ministrului sănătății nr. 1228/2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 care trebuie implementate de către cei care organizează cursuri de perfecționare, formare, instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, precum și unele activități specifice organizate de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice și cele din domeniul diplomatic a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 587/2020.

Potrivit Art. 1 aceste măsuri sunt:

1. organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu participarea a cel mult 20 de persoane și cu respectarea regulilor de distanțare fizică, a principiilor și măsurilor generale prevăzute în prezentul ordin;

2. organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, cu participarea a maximum 200 de persoane și sub supravegherea unui medic epidemiolog din cadrul structurilor medicale ale acestora, cu respectarea regulilor de distanțare fizică, a principiilor și măsurilor generale prevăzute în prezentul ordin, precum și a celor referitoare la activitățile desfășurate în aer liber;

3. organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul diplomatic, la sediile ambasadelor, organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și cu respectarea regulilor de distanțare fizică, a principiilor și măsurilor generale prevăzute în prezentul ordin.

Art. 2 face referire la principiile generale de prevenire a infecției cu SARS-CoV-2:

1. Desfășurarea pregătirii teoretice trebuie să se facă cu precădere on-line.

2. Pentru activitățile din sălile de curs se va asigura respectarea distanțării fizice – distanță minimă de 1,5 m între două persoane apropiate.

3. Se va asigura triajul epidemiologic la începerea fiecărei sesiuni de instruire.

4. Se vor asigura dispensere pentru dezinfecția mâinilor (substanțe antiseptice pe bază de alcool) care se vor reumple ori de câte ori este necesar.

5. Se vor asigura facilitățile necesare pentru spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun.

6. Se va asigura respectarea gesturilor de barieră (purtarea obligatorie a măștii faciale în spațiile închise, folosirea batistei de unică folosință în caz de strănut sau tuse sau tuse/strănut în plica cotului).

7. Se vor asigura curățarea minuțioasă cu detergent și apă, apoi dezinfectarea spațiilor și echipamentelor cu biocide și virucide avizate.

8. Se vor asigura informarea și comunicarea privind măsurile de prevenire a infecției cu SARS-CoV-2.

Ordinul conține și măsurile generale înainte de începerea activității, în actualul context epidemiologic, măsurile generale la intrarea în unitate, precum și măsurile de prevenire și protecție pentru perioada activităților teoretice și practice.

Art. 3.

Măsurile generale înainte de începerea activității, în actualul context epidemiologic, sunt următoarele:

1. Se vor realiza prestabilirea și marcarea circuitelor de acces și ieșire din unitate astfel încât să se asigure păstrarea distanțării sociale; intrarea și ieșirea din unitate se vor face respectând un circuit separat al persoanelor care intră față de cele care ies.

2. afișarea grafică în locuri vizibile a regulilor generale ce trebuie respectate;

3. asigurarea amplasării dispenserelor cu dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool, la intrarea în unitate și la intrarea în sălile de activități;

4. transmiterea materialelor de curs/fișelor de lucru/suporturilor de curs în format electronic.

Art. 4.

Măsurile generale la intrarea în unitate sunt următoarele:

1. Toți cursanții și personalul vor purta mască de protecție în spațiile închise care să acopere nasul și gura.

2. Se va realiza păstrarea distanțării sociale de minimum 1,5 m între persoane.

3. Se va asigura dezinfectarea mâinilor cu apă și săpun și/sau soluții pe baza de alcool.

4. amplasarea unui covor dezinfectant la intrarea în unitate;

5. Efectuarea triajului epidemiologic al personalului angajat și cursanților se efectuează la începutul programului, de către o persoană desemnată anume în acest scop. Dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3° Celsius sau/și prezența de simptome respiratorii și/sau alte semne/simptome de boli infecto-contagioase acute, personalul/cursantul nu va fi primit la program. Personalul/Cursantul cu simptome respiratorii, febră și cu oricare alte semne/simptome de boli infecto-contagioase acute nu se va prezenta la lucru/cursuri și va anunța această situație conducătorului instituției.

6. Personalul/Cursantul care a venit în contact apropiat cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2 nu se va prezenta la serviciu/cursuri și va anunța această situație conducătorului instituției.

7. Personalul/Cursantul care prezintă semne specifice cazului suspect SARS-CoV-2 în timp ce este la cursuri trebuie să fie izolat într-un spațiu special amenajat și să contacteze furnizorii de servicii de sănătate (medicul de familie sau serviciul 112, după caz).

Art. 5.

Măsurile de prevenire și protecție pentru perioada activităților teoretice și practice sunt următoarele:

1. Înainte de începerea activităților de pregătire teoretică/practică/examinare se vor realiza curățenia și dezinfecția minuțioasă a încăperii, suprafețelor, echipamentelor cu substanțe biocide/virucide avizate, urmate de aerisirea spațiilor minimum 10 minute.

2. Spațiile trebuie aerisite și în pauzele de curs.

3. La intrarea în sălile de pregătire teoretică/practică/examinare vor fi amplasate dispensere cu soluții dezinfectante pe bază de alcool, iar accesul în sală se va realiza doar după dezinfectarea mâinilor.

4. Activitatea de pregătire teoretică se va desfășura în grupe cu un număr maxim de 20 de cursanți, iar cea practică în grupe cu maximum 15 cursanți, în funcție de spațiul aflat la dispoziție – cu păstrarea distanței de minimum 1,5 m între două persoane/cursanți.

5. Organizarea programului de funcționare a grupelor aflate în procesul de formare se va face astfel încât să existe o decalare de începere a programului, având în vedere evitarea aglomerării spațiilor comune (holuri, toalete etc.).

6. Cursanții, formatorii și toți ceilalți angajați ai unității au obligația de a purta corect în spațiile închise masca de protecție.

7. Se vor face pauze de cel puțin 15 minute, la fiecare 45 de minute de activitate, timp în care se va efectua obligatoriu aerisirea sălilor.

8. Se va realiza dezinfecția regulată a mânerelor ușilor (săli de curs, recepție, toalete etc.) după fiecare pauză.

9. amplasarea la ieșirea din sediu a unor pubele cu capac și cu pedală prevăzute cu saci de plastic în care vor fi eliminate măștile faciale și mănușile;

10. În incinta centrelor de formare profesională vor avea acces doar cursanții activi; înscrierile noilor cursanți și eliberarea certificatelor de absolvire se vor face pe bază de programare telefonică sau on-line, evitând astfel aglomerarea de persoane în spațiile de recepție/așteptare.

EXCLUSIV – Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț despre ce se întâmplă cu pacienții COVID care părăsesc spitalul la cerere

O parte dintre pacienții cu COVID-19 părăsesc spitalele la cerere, ca efect al deciziei CCR. Care este procedura și ce se întâmplă după, am vrut să aflăm de la prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, managerul general al Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Cuvioasa Parascheva din Iași.

Doamna doctor, atunci când un pacient cu COVID-19 cere externarea, care este procedura? Ce se întâmplă efectiv?

Astăzi dimineață am avut o discuție cu directorul medical în acest sens și vom avea o discuție cu persoana respectivă (pacientul care solicită externarea n. r.), dar știm că de regulă astfel de persoane sunt greu de convins în celălalt sens. Și atunci vom lua o declarație că a înțeles ceea ce noi i-am explicat pentru starea lui de sănătate pe de o parte, iar pe de cealaltă parte de ceea ce ar putea însemna  risc de infectare pentru cei din jurul lui, după care îi vom da un bilet de externare cu mențiunea să fie supravegheat de medicul de familie. Pe toți pacienții noștri – luasem deja această hotărâre în Consiliul Medical – îi chemăm la 30 de zile la un control pentru că există încă multe necunoscute în această boală și vom vedea ce înseamnă răsunetul pe termen mai lung.

După ce acești pacienți pleacă la cerere, este responsabilitatea lor să stea în izolare și să se testeze pentru a ști când pot reintra în colectivitate?

Nu, nu a reieșit că ei au vreo obligație în acest sens. Noi, ca medici, avem obligația să facem educația sanitară conform situației respective, să îl rugăm să meargă să se prezinte la medicul de familie, după care noi, ca pe toți pacienții, îi vom chema la 30 de zile la control. Nu avem noi niciun drept să controlăm pacientul ce face în această perioadă.

Spitalele care externează acești pacienți au doar obligația de a informa DSP-ul despre aceste externări?

Exact, bineînțeles informăm DSP-ul cu privire la toate externările.

În ultimele trei zile, de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, mai mulți pacienți cu COVID-19 din toată țara au solicitat externarea. În București au plecat acasă pacienți de la Spitalele Colentina, Victor Babeș și Institutul Marius Nasta.

În acest timp, România se confruntă cu cifre alarmante în ceea ce privește bilanțurile zilnice de îmbolnăviri și decese. Potrivit informării GCS, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 391 de cazuri noi și 19 decese, în timp ce la terapie intensivă se află internați 215 pacienți.

391 noi cazuri și 19 de decese cauzate de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 de ore

Până astăzi, 5 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 28.973 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 391 de noi cazuri de îmbolnăvire și 19 decese.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 21.132 au fost externate, dintre care 20.026 de pacienți vindecați și 1.106 pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Până astăzi, 1.750 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 04.07.2020 (10:00) – 05.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 19 decese (11 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Constanța Dolj, Galați, Ilfov, București și Prahova.

Dintre acestea, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

La ATI, în acest moment, sunt internați 215 pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 766.868 de teste.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.996  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia.

De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Modificări în stabilirea atribuțiilor în activitatea de testare în vederea depistării infecției cu virusul SARS-CoV-2

În Monitorul Oficial nr. 587/03.07.2020 a fost publicat Ordinul nr. 1226/2020 privind modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 807/2020 pentru stabilirea atribuțiilor în activitatea de testare în vederea depistării infecției cu virusul SARS-CoV-2 la nivelul unor unități aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Potrivit actului normativ citat, Art. 2 din Ordinul ministrului sănătății nr.807/2020 se modifică astfel:

„Art. 2.

(1) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, denumite în continuare DSP, coordonează recoltarea și transportul probelor prelevate către laboratoare, în concordanță cu capacitatea maximă de testare a acestora și numărul de probe în așteptare.

(2) Unitățile sanitare publice sau private au obligativitatea de a organiza centre de recoltare, sub coordonarea DSP, pentru persoanele asimptomatice incluse în Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19 la pct. 4-8, situație în care acestea sunt responsabile de procurarea recoltoarelor necesare pentru prelevare.

(3) Unitățile sanitare sunt responsabile de prelevarea probelor pentru pacienții internați în cadrul acestora, precum și pentru propriul personal medical.

(4) Centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile au obligația organizării prelevării probelor de la personalul de îngrijire și persoanele instituționalizate, cu personalul propriu medical angajat/contractat; transportul probelor la laborator se va efectua de către DSP care va pune la dispoziție și recoltoare.

(5) Recoltarea probelor va fi efectuată de către reprezentanții DSP, pentru contacții simptomatici din focare și cazurile confirmate.

(6) Recoltarea probelor va fi efectuată de către Serviciul de ambulanță județean și al municipiului București (SAJ), în cazul persoanelor simptomatice aflate în izolare la domiciliu, al altor persoane simptomatice identificate de către personalul medical al SAJ, gravide simptomatice și persoane incluse în Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, care nu se pot deplasa la centrele de recoltare, cu excepția celor de la alin. (5). Pentru ultima categorie, recoltarea se face în baza listelor furnizate de către DSP. SAJ va folosi recoltoare și recipiente de transport probe furnizate de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București.”

Actul normativ este disponibil AICI.

Prof. univ. dr. Doina Todea: Peste 90% din decesele BPOC, înregistrate în țările cu venituri mici și mijlocii

Prof. univ. dr.Doina Todea, medic primar pneumolog, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, a declarat că peste 90% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sunt înregistrate în țările cu venituri mici și mijlocii, iar o mare parte dintre pacienții cu BPOC rămân nediagnosticați și netratați.

Prof. univ. dr.Doina Todea a vorbit despre dificultăţile in managementul şi diagnosticul BPOC, limitate la nivelul asistenței primare.

În aceste condiţii, automanagementul este recunoscut din ce în ce mai mult ca o strategie importantă în politicile de sănătate, prin implicarea pacienților, familiilor şi a comunităților, dar și a profesioniștilor din domeniul sănătății.

Potrivit prof. univ. dr.Doina Todea, asistența primară trebuie să permită un diagnostic precoce și să promoveze un stil de viață sănătos, precum renunțarea la fumat și activitatea fizică.

Dr.Doina Todea a precizat că pentru cazurile complexe este nevoie de expertiză și monitorizare în asistența secundară şi terțiară.

De asemenea, principalele îngrijorări ale pacienților legat de timpul și atenția acordată de medicului, arată că medicii nu şi-au arătat disonibilitatea/interesul faţă de pacient, au ignorat întrebările lor și au folosit termeni medicali pe care nu i-au putut înțelege, potrivit prof. univ. dr.Doina Todea.

Explicațiile au fost oferite în cadrul celei de-a IX-a ediții a Conferinței „Managementul Bolilor Pulmonare – Provocări și perspective în Managementul Bolilor Pulmonare în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), pe platforma Sanatatea.ONLINE, deținută de Sănătatea Press Group.

OMS renunță la testele clinice pentru hidroxiclorochină împreună cu combinaţia Lopinavir-Ritonavir

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat sâmbătă că întrerupe testele clinice cu hidroxiclorochină împreună cu combinaţia Lopinavir-Ritonavir peantru pacienţii COVID-19 spitalizaţi, după ce acestea nu au indicat până în prezent o reducere a mortalităţii în cazul bolnavilor infectaţi cu noul coronavirus.

”Aceste rezultate preliminare arată că hidroxiclorochina şi combinaţia Lopinavir-Ritonavir reduc puţin sau deloc mortalitatea pacienţilor COVID-19 spitalizaţi, comparativ cu standardul terapeutic. Cercetătorii studiului clinic Solidarity vor întrerupe testele imediat”, precizează OMS într-un comunicat.

Studiul clinic Solidarity constă în aplicarea, pentru comparaţie, a patru scheme terapeutice utilizate până în prezent în tratarea bolnavilor de COVID-19.

OMS mai precizează că această decizie de întrerupere a testelor clinice, luată pe baza recomandării comitetului internaţional de coordonare a studiului, nu afectează alte cercetări în care medicamentele menţionate sunt folosite în cazul pacienţilor care nu sunt spitalizaţi sau în scop profilactic.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) oprise deja de pe 18 iunie testele clinice cu hidroxiclorochină ca potenţial tratament pentru bolnavii de COVID-19 spitalizaţi, ajungând la concluzia că acest medicament antimalarie nu reduce rata lor de mortalitate.

Combinaţia Lopinavir-Ritonavir este un tratament pentru pacienţii infectaţi cu HIV şi a fost studiat de OMS ca posibilă terapie împreună cu hidroxiclorochina în cazul pacienţilor COVID-19.

O altă componentă a studiului condus de OMS evaluează efectele potenţiale ale medicamentului antiviral Remdesivir.

Dr. Claudia Toma, despre riscul pacienţii cu astm bronşic şi riscurile COVID-19

Conf. Dr. Claudia Toma, medic primar pneumologie şi şef Secție Clinică IV în cadrul Institutului “Marius Nasta”, a declarat că bolile pulmonare cronice, printre care şi astmul bronşic, se numără printre factorii de risc pentru evoluţia severă a COVID-19, alături de bolile cardio-vasculare, diabetul, hipertensiunea arterială sau vârsta înaintată a pacientului, de peste 65 de ani.

Pe de altă parte, conf. dr. Claudia Toma a citat un studiu descriptiv efectuat în Marea Britanie, pe un număr de peste 11.000 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, care a evidenţiat surprizător asociere de astm la 14% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, în condiţiile în care în rândul populaţiei generale, astmul este 12%.

“Este primul studiu în care se evidenţiază pacienţii cu astm bronşic, în cohortele de persoane diagnosticate cu COVID-19”, a spus conf. dr. Claudia Toma.

În contextul acestui studiu, conf. dr. Claudia Toma a spus că Societatea Britanică de Penumologie declară că este neclar dacă astmul este un factor de risc pentru COVID-19 sau pentru complicaţiile acestuia.

“Aceeaşi poziţie o are şi Societatea Canadină de Boli Respiratorii. Ei declară că nu pare să existe un risc crescut pentru astmaticii pentru a face infecţie cu SARS-COV-2 sau să evolueze sever în comparaţie cu alte tipuri de patologii” , a adăugat conf. Dr. Claudia Toma.

Totodată, conf. Dr. Claudia Toma a spus că de la începutul pandemiei, a existat o anxietate legată de potenţialele efecte nocive ale unor medicamente cum ar fi corticosteroizii, atât cei administraţi pe cale sistemică, cât şi cei pe care inhalatorie, ibuprofenul, inhibitorii de enzimă de conversie.

Ulterior, OMS a declarat că nu există niciun potenţial risc al acestor medicaţii la pacienţii cu boli cronice, riscul fiind mult mai mare de decompensare a bolilor cronice în condiţiile în care pacienţii îşi opresc medicaţia respectivă.

Explicațiile au fost oferite în cadrul celei de-a IX-a ediții a Conferinței „Managementul Bolilor Pulmonare – Provocări și perspective în Managementul Bolilor Pulmonare în contextul pandemiei de COVID-19”, organizată de Societatea Română de Pneumologie (SRP), pe platforma Sanatatea.ONLINE, deținută de Sănătatea Press Group.

OMS: Statele afectate de pandemie trebuie să preia controlul asupra bolii

Un oficial cu rang înalt al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a cerut vineri ţărilor din lumea întreagă afectate de noul coronavirus „să se trezească” la realitate în urma situaţiei pandemice şi „să preia controlul” asupra răspândirii acestui virus.

„Oamenii trebuie să se trezească. Datele nu mint. Situaţia de pe teren nu minte”, a declarat Michael Ryan, directorul serviciilor de urgenţă din cadrul OMS, în faţa reporterilor.

Considerând că „prea multe ţări ignoră ceea ce datele le transmit”, acelaşi oficial al OMS a mai spus că „nu este niciodată prea târziu într-o epidemie să preiei controlul”, informează Xinhua, citată de Agerpres.

„Există motive economice bune care justifică nevoia ţărilor de a-şi reporni economiile”, a mai spus el. „Este de înţeles, dar nici nu poţi să ignori problema. Problema nu va dispărea ca prin magie”, a concluzionat acelaşi oficial de la OMS.

ANMCS: Instrumentele de evaluare utilizate în Ciclul I de acreditare a unităților sanitare din ambulatoriu

Președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a emis Ordinul privind aprobarea instrumentelor de evaluare utilizate în Ciclul l de acreditare a unităţilor sanitare din ambulatoriu de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, care a fost publicat pe site-ul ANMCS.

Prevederile documentului citat:

Art. 1 – Se aprobă următoarele instrumente de evaluare utilizate în Ciclul l de acreditare a unităţilor sanitare din ambulatoriu de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul ordin:
– Anexa 1.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Paraclinic-Radiologie și Imagistică Medicală – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 1.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Paraclinic-Radiologie și Imagistică Medicală – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 2.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Îngrijiri paliative – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 2.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Îngrijiri paliative – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 3 – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Urgență Prespital;
– Anexa 4.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Îngrijiri medicale la domiciliu – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 4.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Îngrijiri medicale la domiciliu – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 5.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Dispozitive medicale personalizate conform unei prescripții medicale – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 5.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Dispozitive medicale personalizate conform unei prescripții medicale – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 6.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Ambulatoriu de specialitate – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 6.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Ambulatoriu de specialitate – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 7.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Paraclinic-Laborator de analize medicale – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 7.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Paraclinic-Laborator de analize medicale – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 8.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Medicină fizică și reabilitare – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 8.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Medicină fizică și reabilitare – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 9.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Asistență medicală primară – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 9.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Asistență medicală primară – unități sanitare cu structură și activitate complexă;
– Anexa 10.a – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Medicină Dentară – unități sanitare care au complexitatea unui cabinet medical individual (CMI);
– Anexa 10.b – Liste de verificare pentru furnizorii de servicii de sănătate acordate în regim ambulatoriu – Medicină Dentară – unități sanitare cu structură și activitate complexă;

Art. 2 – Structurile de specialitate ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului Ordin.

Art. 3 – Prezentul Ordin se publică pe site-ul instituţiei, www.anmcs.gov.ro.

Ordinul și anexele acestuia pot fi descărcate de AICI.

Ludovic Orban vs. Valer Dorneanu pe tema deciziei CCR privind carantina și izolarea

Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, că sunt două consecinţe ale deciziei Curţii Constituţionale privind internarea obligatorie a pacienţilor cu COVID-19: „Prima consecinţă a deciziei CCR este că pacienţii pot fi externaţi la cerere, nu pot fi opriţi în cazul în care doresc să fie trataţi. A doua consecinţă este că nu mai putem aplica măsura carantinării, izolării la domiciliu. De exemplu, dacă un pacient vrea să iasă din spital, nu mai poate fi oprit, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR şi nici nu intră în izolare la domiciliu. Deci CCR a decis că o persoană infectată cu COVID-19 poate să circule liberă fără nicio măsură de restricţie, lipsind autorităţile de posibilitatea de a lua astfel de măsuri care sunt adoptate în toate statele europene”, a afirmat Orban, într-un interviu difuzat de Digi 24.

Potrivit premierului „CCR nu e la prima decizie care zădărniceşte eforturile pentru a apăra sănătatea şi viaţa cetăţenilor”, el menţionând că între starea de urgenţă şi starea de alertă Curtea Constituţională a anulat toate amenzile şi a interzis autorităţilor statului să dea amenzi.

Într-o intervenție telefonică la același post de televiziune, Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, a declarat că măsurile care vizează restrângerea unor drepturi, precum internarea obligatorie, trebuie să fie luate prin lege.

„Măsurile care vizează restrângerea drepturilor – internarea obligatorie – trebuie luate prin lege. (…) Restrângerea unor drepturi, potrivit articolului 53 din Constituţie, se poate face numai prin lege şi numai când sunt îndeplinite condiţiile de stare de urgenţă, periclitarea sănătăţii. Toate condiţiile acestea există, numai că măsura trebuie luată prin lege. (…) Regret foarte mult că multe din greşelile care se fac pe plan legislativ – eu nu discut de greşeli politice sau de altceva – ni se pun nouă în cârcă, pentru greşeli evidente. Am declarat mai multe acte normative neconstituţionale pentru faptul că lipsea avizul Consiliului Legislativ, pentru faptul că lipsea avizul CSM, pentru faptul că lipsea avizul Consiliului Economic şi Social”.

„Deocamdată, pentru internarea obligatorie noi avem reglementări doar în domeniul penal. În domeniul sanitar nu avem”, a subliniat preşedintele CCR.