Premierul Ludovic Orban și miniștrii fac declarații în deschiderea ședinței de Guvern, la Palatul Victoria. Pe ordinea de zi a ședinței se află proiectul de lege care pune în acord cu recomandările Curţii Constituţionale textele normative referitoare la carantină, izolare şi internarea obligatorie.
Interviu cu Medicul primar Ion Albu, vindecat de COVID-19
[front_live]248451222800477857352390-2020-07-06_11:49[end_live]
Dr. Ion Albu, bolnav de hepatită cronică autoimună, care a fost internat la terapie intensivă din cauza infecției cu noul coronavirus, povesteşte întreaga experienţă prin care a trecut.
Federaţia Solidaritatea Sanitară solicită declararea COVID-19 boală profesională
Reprezentanții Federaţiei Solidaritatea Sanitară participă la ședința Comisiei de Dialog Social din cadrul Ministerului Sănătății.
Sindicaliştii solicită modificarea legislaţiei cu câteva prevederi, respectiv declararea COVID-19 ca boală profesională pentru salariații din sănătate, introducerea procedurilor de protecție a salariaților aflați la nivelul maxim al riscului de deces din cauza COVID-19 şi stabilirea rolului specific al Comitetelor de sănătate și securitate în muncă din cadrul unităților sanitare în lupta împotriva infectării salariaților cu SARS-CoV-2.
De asemenea, reprezentanții Solidarității Sanitare au solicit introducerea pe ordinea de zi a problemei declarării epidemiei de către Ministerul Sănătății, raportat la drepturile salariaților la sporul de combatere a epidemiei.
“Suntem într-o situație de epidemie constată/declarată printr-o serie întreagă de acte normative, inclusiv ordine ale Ministrului Sănătății”, au anunţat reprezentanţii Federaţiei
De asemenea, ei solicită soluționarea cererilor de negociere a anexelor la contractul colectiv de muncă la nivel de sector bugetar sănătate, “având în vedere faptul că ele vizează inclusiv aspecte esențiale privind protecția muncii”.
O altă solicitare este reducere a timpului de lucru la 6 ore/zi, pentru salariații implicați în tratamentul pacienților COVID-19 și suspecți/care poartă echipament de protecţie specific acestei pandemii.
Sindicaliştii mai solicită instituirea unei strategii naționale de testare a salariaților în privința infecției cu SARS-CoV-2.
ARPIM are un nou membru în Consiliul Director
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) are un nou membru în Consiliul Director. Sévan Kaloustian a fost ales în această funcție la finalul lunii iunie în cadrul Adunării Generale ARPIM, se arată într-un comunicat de presă.
Sévan Kaloustian, managing director al Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson în România, cu peste 10 ani de experiență în industria farmaceutică, a absolvit un Doctorat în Farmacologie şi un program de masterat în farmaco-economie, ambele în cadrul Universităţii Montreal, Canada. Ulterior a continuat cu un program post-doctoral la Academia Sinica din Taiwan şi cu un curs de specializare digitală în cadrul Columbia Business School, New York, potrivit sursei citate.
„Îmbunătățirea vieții pacienților este obiectivul nostru principal, iar eforturile noastre în cadrul ARPIM sunt direcționate către asigurarea unui mediu mai bun pentru pacienții români și pentru societate. Alături de colegii mei, voi contribui la creșterea impactului acțiunilor noastre, la accelerarea accesului la medicamente inovatoare, continuând efortul comun privind taxa clawback, modelul de stabilire a prețurilor, predictibilitatea reînoirii listei de medicamente compensate și conturarea unei legislații mai favorabile studiilor clinice. Credința mea este că pacienții români au dreptul la standarde europene de sănătate. Vom continua îmbunătățirea calității sistemului de sănătate și a speranței de viață, construind în același timp un mediu economic stabil și predictibil.”, a declarat Sévan Kaloustian.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă va fi modificat. Ce schimbări aduce
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private ar urma să fie modificat, în contextul situaţiei epidemiologice cauzată de pandemia de COVID 19, având în vedere evoluţia progresivă a morbidităţii, potrivit unui proiect de Ordin al Ministerului Sănătăţii.
“În contextul situaţiei epidemiologice pe care o traversează în prezent România cauzată de pandemia cu COVID 19, având în vedere evoluţia progresivă a morbidităţii prin acestă afecţiune caracterizată prin creşterea zilnică a numărului de cazuri confirmate, precum şi a numărului deceselor, având în vedere izbucnirea unor focare în anumite centre de dializă și ținând cont de faptul că pacienții dializați constituie grupă de risc în cazul infectării virusul SARS CoV- 2, apare necesitatea găsirii unei soluții de asigurare a continuității serviciilor de dializă într-un cadru legal pentru pacienții aflați în Programul național de Supleere a Funcției Renale”, se arată în proiectui de Ordin pentru completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.718/2004.
Astfel, potrivit referatului de aprobare al Ordinului, transferul temporar al bolnavilor dializaţi dintr-o unitate în alta se poate face pe o perioadă de până la 12 săptămani, cu posiblitatea de prelungire automată pe toată perioada stării de alertă, dar și în intervalul de timp următor, atâta timp cât vor mai apărea cazuri pozitive la dializați sau personalul medical și auxiliar din unitățile de dializă.
Totodată, în situația excepțională în care, în contextul epidemiologic, vor surveni situații cu deficit major de personal medical calificat, unitățile de dializă afectate vor putea funcționa temporar, sub normativul de personal prevăzut în prezent.
Program prelungit, supraveghere video de la distanță şi consultații telefonice sau on-line
De asemenea, potrivit proiectului de act normativ, centrele de dializă vor funcționa cu program de lucru prelungit, astfel încât să se poată asigura funcționarea unității, iar prescripția și supravegherea dializei de către medic se va putea face, prin vizită săptămânală în unitatea respectivă, sau prin supraveghere video de la distanță, consultații telefonice sau on-line.
Potrivit proiectului, în situația în care vor surveni situații cu deficit major de personal medical calificat, pe perioada pandemiei, supravegherea actului medical se poate realiza astfel:
a) ședințele de dializă se pot realiza prin monitorizarea la distanță a pacienților, prin desfășurarea activității de telemuncă, dacă medicul nefrolog se află în izolare la domiciliu.
Acordul medicului nefrolog, pentru telemuncă
De asemenea, proiectul mai arată că pentru desfășurarea activității prin telemuncă este nevoie de acordul medicului nefrolog, situație în care nu mai poate solicita concediu medical pentru această perioadă.
b) În centrele de dializă din zonele cu deficit de personal, pe perioadă determinată, supravegherea ședințelor de dializă se poate realiza cu un număr mai mic de asistenți medicali pe tură, respectiv 1 post la 5 aparate pe o tură.
Proiectul de act normativ mai arată că în vederea diminuării ori evitării expunerii la infecția cu virusul SARS-CoV-2, controlul anti-epidemic al personalului medical care lucrează în unitatea de dializă, se va realiza :
a)-trimestrial, exsudatul faringian;
b)- semestrial, prezenţa AgHBs, anticorpi anti-HB, anti-HC, RBW, examenul de urină şi transaminazele;
c) – anual, anticorpi anti-HIV .
Durata ședinței de dializă poate scădea până la 3,5 ore
“În scopul prevenirii infectării cu virusul SARS-CoV-2 a pacienților dializați, durata ședinței de dializă poate scădea până la 3,5 ore, dar și frecvența sesiunilor de hemodializă de la trei ședințe la două ședințe pe săptămână, doar la pacienții care pot tolera un astfel de regim, funcție de patologia asociată.
Prevederile de mai sus se aplică doar în situații speciale generate de pandemia determinată de virusul SARS CoV-2, în scopul:
a) reducerii riscului de infectare, ce poate aparea prin intersectarea turelor de dializați în sala de așteptare,
b) asigurării intervalului de timp pentru dezinfecție adecvată, în vederea scăderii riscului de răspândire a infecției în unitatea de dializă,
c) protejării personalului medical deficitar,
d) rezolvării eventualelor probleme de aprovizionare.
Deciziile referitoare la scăderea duratei ședinței de dializă vor fi luate de către medicul curant în colaborare cu medicul șef/coordonator al Staţiei/Centrului de dializă, cu abordare personalizată a pacienților și comunicare clară către pacienți și/sau aparținători a motivațiilor acestor decizii, precum și a riscurilor și beneficiilor.
Pe perioada pandemiei determinate de virusul SARS CoV-2, pentru transferul între centrele de dializă nu este necesar consimţământul pacienților, potrivit proiectului de act normativ.
EXCLUSIV Dr. Valeriu Gheorghiță, despre vindecaţii de COVID-19: Când nu mai sunt contagioşi
Dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” , a declarat că la pacienții care trec prin infecția cu COVID-19 și care se debaresează de virus, dovedit prin cele două teste PCR negative, riscul de contagiozitate este categoric aproape zero, fiind absent.
În acelaşi timp, dr. Gheorghiță a explicat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview că pacienţii cu forme severe sau critice pot avea o eliminare prelungită, cu o durată mai mare de timp la nivelul tractului respirator superior, iar perioada de contagiozitate este mai lungă.
În acest caz, “se poate întinde undeva la două săptămâni, cumva lucrurile sunt discutate, însă o dată ce o persoană este declarată vindecată prin cele două teste PCR nu mai reprezintă un risc de transmitere pentru cei din jur”.
De asemenea, Dr. Valeriu Gheorghiță spus că, din datele preliminare, reiese că la pacienții care au forme asimptomatice sau ușoare de îmbolnăvire, nivelul replicării virale, respectiv nivelul modificării virusului și eliminarea inclusiv a acestuia în secrețiile respiratorii, scade dramatic după prima săptămână. De asemenea, în primele nouă-zece zile de la debutul infecției, odată cu apariția anticorpilor, moment la care se pare că virusul nu ar mai fi viabil la nivelul tractului respirator superior și implicit, persoana respectivă nu mai este contagioasă, a precizat medicul.
Şi asta “cu atât mai mult cu cât are și determinările de tip PCR negative. De aici a plecat și această recomandare, de a putea externa mai repede persoanele care sunt diagnosticate cu COVID-19, cu formă ușoară asimptomatică, undeva după ziua zece, chiar dacă în cauză ies testele PCR pozitive, înseamnă că este puţin probabil ca ei să mai fie contagioşi la acel moment”, a spus dr. Valeriu Gheorghiță.
VIDEO Voci pentru Sănătate |Dr. Andreea Ciubotaru, despre screening-ul oftalmologic la nou-născuți și copii
[front_live]248451222800477857352390-2020-07-06_08:33[end_live]
Dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmopediatru, doctor în științe medicale, președintele Societății Române de Strabologie și Oftalmopediatrie, a explicat de ce este important screening-ul oftalmologic la nou-născut și copil și când trebuie realizat.
Marea Britanie pregătește un studiu pe termen lung despre efectele SARS-CoV-2 asupra pacienților
Marea Britanie alocă 8,4 milioane de lire sterline pentru un nou studiu care urmează să analizeze efectele pe termen lung ale coronavirusului asupra pacienţilor, a anunţat Ministerul Sănătăţii de la Londra.
Potrivit observaţiilor, noul coronavirus provoacă multe probleme de sănătate la unii pacienţi, dincolo de dificultăţile respiratorii imediate, iar faptul că unii pacienţi sunt asimptomatici face ca modul în care acţionează virusul să fie greu de înţeles.
„Pe măsură ce ne continuăm lupta împotriva acestei pandemii (…), învăţăm tot mai multe despre impactul pe care îl poate avea boala, nu doar asupra stării imediate de sănătate, ci şi asupra sănătăţii fizice şi mentale pe termen lung”, a declarat ministrul sănătăţii Matt Hancock, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.
Ministerul Sănătăţii britanic a anunţat că 10.000 de oameni vor lua parte la studiu, care este condus de Universitatea din Leicester şi spitalele din oraş.
Vor fi prelevate ţesuturi pulmonare şi sânge de la pacienţi, care vor fi evaluaţi cu ajutorul tehnicilor avansate de imagistică, iar rezultatele vor fi folosite pentru a dezvolta noi forme de tratament personalizat.
CMR: Suntem convinşi de necesitatea imperioasă şi justificată medical, etic şi legal a izolării ca măsură de prevenţie
Colegiul Medicilor din România (CMR) a dat publicității un comunicat de presă conținând declarația Colegiului asupra considerațiilor în materie de drepturi ale Omului legate de pandemia cu COVID-19.
În cele ce urmează redăm declarația CMR așa cum ne-a parvenit ea la redacție.
„Criza actuală legată de COVID-19 afectează ansamblul ţărilor din Europa şi numeroase ţări din lume. Această pandemie are şi va continua să aibă un impact greu la scara indivizilor şi a societăţilor. Sistemele de sănătate sunt supuse unor constrângeri extreme şi fac faţă zilnic unor situaţii acute şi complexe.
Numărul crescând de cazuri grave ridică probleme etice majore cărora profesioniştii şi autorităţile competente au a le răspunde în cadrul îngrijirilor acordate pacienţilor.
Decizii dificile trebuie luate la nivel individual şi colectiv, într-un context de insuficienţă a resurselor, care pot avea consecinţe importante asupra indivizilor.
Grupuri de experţi şi comitete de etică din ţările europene au examinat rapid unele dintre aceste provocări majore. La nivel internaţional, independent de acţiunile importante organizate de OMS şi de aceste linii directoare pertinente, precum Liniile directoare pentru gestionarea problemelor etice în perioada infectărilor cu boli infecţioase (2016), grupuri de experţi independenţi au publicat în egală măsură declaraţii pe aceste teme. Comitetul internaţional de bioetică (CIB) şi Comisia mondială de etică a cunoştinţelor ştiinţifice şi a noilor tehnologii (EGE) a publicat Declaraţia asupra solidarităţii europene şi a protecţiei drepturilor fundamentale în cadrul pandemiei cu COVID-19. Aceste documente subliniază principii etice importante pentru deciziile şi practicile din acest context.
Este esenţial ca astfel de decizii şi practici să răspundă cerinţei fundamentale de respectare a demnităţii umane şi de protecţie a drepturilor Omului.
Convenţia asupra drepturilor Omului şi biomedicina (Convenţia de la Oviedo) este singurul instrument juridic internaţional constrângător care tratează protecţia drepturilor Omului în domeniul biomedical. El constituie un cadru unic de protecţie a drepturilor Omului, inclusiv într-un context de urgenţă şi de gestionare a unei crize sanitare, pentru a ghida deciziile şi practicile din domeniul clinic cât şi din cel al cercetării.
În prezenta Declaraţie, Colegiul Medicilor din România doreşte să evidenţieze anumite principii în materie de drepturi ale Omului stabilite în Convenţia de la Oviedo care, în timpul pandemiei actuale, au o pertinenţă particulară şi impun ca aplicarea lor să facă obiectul unei anumite vigilenţe.
Principiul echităţii accesului la îngrijirile de sănătate, enunţat în articolul 3 al Convenției de la Oviedo trebuie să fie respectat, chiar şi într-un context de insuficienţă a resurselor. Acesta cere ca accesul la resursele existente să fie ghidat de criterii medicale, în special pentru ca existenţa unor vulnerabilităţi să nu conducă la discriminări în accesul la îngrijiri. Acest fapt este cu certitudine pertinent pentru îngrijirea persoanelor atinse de COVID-19, însă în egală măsură pentru orice alt tip de îngrijiri susceptibil de a fi făcut mai dificil prin măsurile de izolare şi realocarea resurselor medicale pentru a lupta împotriva pandemiei. Protecţia persoanelor celor mai vulnerabile, este efectiv în joc în acest context. Este vorba aici de decizii de alocare a unor resurse uneori insuficiente, de furnizarea asistenţei necesare celor care au nevoie de ea, ca şi de protecţia şi susţinerea persoanelor vulnerabile greu atinse de consecinţele măsurilor de izolare.
Colectarea şi tratarea datelor legate de sănătate sunt o componentă esenţială în lupta împotriva COVID-19, inclusiv utilizarea tehnologiilor digitale, tratarea datelor la scară mare şi a inteligenţei artificiale. Totuşi, după cum se subliniază în Declaraţia asupra dreptului la protecţia datelor în contextul pandemiei cu COVID19 a Preşedintei Comitetului Conventiei 108 şi a Comisarului pentru protecţia datelor a Consiliului Europei, „ameninţarea cu care apasă pandemia cu COVID-19 trebuie tratată veghind în acelaşi timp la respectarea democraţiei, a Statului de drept şi a drepturilor Omului, inclusiv la drepturile respectării vieţii private şi protecţia datelor.”
Articolul 10 din Convenţia de la Oviedo se referă la dreptul, la protecţia vieţii private şi a informaţiilor din domeniul sănătăţii, reafirmând prin aceasta principiul conţinut în articolul 8 al Conventiei europene a Drepturilor Omului. În acord cu Convenţia modernizată pentru protecţia persoanelor faţă de tratarea automatizată a datelor cu caracter personal, datele cu caracter personal din sănătate sunt date sensibile şi tratarea lor face de acum obiectul condiţiilor de protecţie specifice.
Articolul 26 al Convenţiei de la Oviedo prevede posibilitatea restricţionărilor de exercitare a drepturilor şi dispoziţiilor de protecţie conţinute în Convenţie, inclusiv dreptul la protecţia vieţii private. Aceste excepţii vizează protejarea intereselor colective˛ printre care cel al sănătăţii publice. Totuşi, asemenea restricţii trebuie să fie prevăzute de lege şi să fie necesare într-o societate democratică pentru protejarea interesului colectiv vizat. Aceste condiţii trebuie să fie interpretate în lumina criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cele de necesitate şi de proporţionalitate.
Articolul 8 al Convenţiei de la Oviedo se aplică în situaţii de urgenţă, cum ar fi cele cu care profesioniştii din sănătate sunt confruntaţi în mod repetat în contextul pandemiei cu COVID-19. Atunci când, pe motivul unei situaţii de urgenţă, consimţământul personal al persoanei respective nu poate fi obţinut, orice intervenţie medicală indispensabilă în beneficiul sănătăţii sale poate fi efectuată imediat.
Convenţia pentru protecţia persoanelor faţă de tratarea automatizată a datelor cu caracter personal (STCE nr.108), Conform articolului 26 şi sub rezerva condiţiilor precizate în acest articol, finalităţile pentru care pot fi aduse restricţii în exercitarea drepturilor şi a dispoziţiilor de protecţie conţinute în Convenţia de la Oviedo sunt siguranţa publică, prevenirea infracţiunilor penale, protecţia sănătăţii publice şi protecţia drepturilor şi libertăţilor celorlalti.
Nu comentăm deciziile Curţii Constituţionale a României, nici a Guvernului. Facem doar câteva precizări şi recomandări.
Suntem convinşi de necesitatea imperioasă şi justificată medical, etic şi legal a izolării ca măsură de prevenţie. Dacă la începutul epidemiei/pandemiei măsurile luate atât de către autorităţi, de către profesioniştii din sănătate, de către cetăţeni, au fost dirijate împotriva fricii tuturor de necunoscut, astăzi avem mijloace obiective şi date atât statistice cât şi medicale care pot genera acţiuni cu caracter ştiinţific.
Nu avem jurisdicţie în ceea ce priveşte alte categorii profesionale şi sociale, dar asupra medicilor avem.
Nu încercăm să limităm dreptul la opinie al colegilor noştri, dar avem prevederi în Codul Deontologic care spun clar că opiniile medicale, atât cele conforme cât şi cele neconforme celor „oficiale”, vor fi discutate şi validate doar în forurile academice şi abia apoi vor putea fi tratate la TV sau în mediile virtuale!!
Asemenea atitudini generează neîncredere în politica sanitară a Guvernului, pe de o parte, iar pe de altă parte aduc cel puţin o ofensă la adresa miilor de profesionişti din sănătate, care de cel puţin patru luni luptă cu pandemia, salvează vieţi atunci când pot, cu preţul sănătăţii lor, dar mai ales cu preţul distanţării de familiile lor, de cei dragi. Comentariile despre care vorbim frustrează profund pe aceia dintre noi care de la debutul pandemiei nu ne-am îmbrăţisat copiii si familia, nu ne-am întâlnit prietenii, nu am putut organiza nunţi, botezuri, ori nu am putut să ne înmormântăm tradiţional morţii.
Etica este o disciplină vie, valorile sale nu sunt mereu aceleaşi pretutindeni şi în toate timpurile. Nu este suficient să citesti Kant, Aristotel, Spinoza, Rawls sau chiar să ţii cursuri despre acestea. Dacă nu este şi trăită, etica devine şi ea una din formele fără fond.
Borcean Gheorghe, Preşedinte
În numele Biroului Executiv”
Ce trebuie să știe organizatorii cursurilor și workshopurilor pentru adulți
Ordinul ministrului sănătății nr. 1228/2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 care trebuie implementate de către cei care organizează cursuri de perfecționare, formare, instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, precum și unele activități specifice organizate de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice și cele din domeniul diplomatic a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 587/2020.
Potrivit Art. 1 aceste măsuri sunt:
1. organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu participarea a cel mult 20 de persoane și cu respectarea regulilor de distanțare fizică, a principiilor și măsurilor generale prevăzute în prezentul ordin;
2. organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, cu participarea a maximum 200 de persoane și sub supravegherea unui medic epidemiolog din cadrul structurilor medicale ale acestora, cu respectarea regulilor de distanțare fizică, a principiilor și măsurilor generale prevăzute în prezentul ordin, precum și a celor referitoare la activitățile desfășurate în aer liber;
3. organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul diplomatic, la sediile ambasadelor, organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și cu respectarea regulilor de distanțare fizică, a principiilor și măsurilor generale prevăzute în prezentul ordin.
Art. 2 face referire la principiile generale de prevenire a infecției cu SARS-CoV-2:
1. Desfășurarea pregătirii teoretice trebuie să se facă cu precădere on-line.
2. Pentru activitățile din sălile de curs se va asigura respectarea distanțării fizice – distanță minimă de 1,5 m între două persoane apropiate.
3. Se va asigura triajul epidemiologic la începerea fiecărei sesiuni de instruire.
4. Se vor asigura dispensere pentru dezinfecția mâinilor (substanțe antiseptice pe bază de alcool) care se vor reumple ori de câte ori este necesar.
5. Se vor asigura facilitățile necesare pentru spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun.
6. Se va asigura respectarea gesturilor de barieră (purtarea obligatorie a măștii faciale în spațiile închise, folosirea batistei de unică folosință în caz de strănut sau tuse sau tuse/strănut în plica cotului).
7. Se vor asigura curățarea minuțioasă cu detergent și apă, apoi dezinfectarea spațiilor și echipamentelor cu biocide și virucide avizate.
8. Se vor asigura informarea și comunicarea privind măsurile de prevenire a infecției cu SARS-CoV-2.
Ordinul conține și măsurile generale înainte de începerea activității, în actualul context epidemiologic, măsurile generale la intrarea în unitate, precum și măsurile de prevenire și protecție pentru perioada activităților teoretice și practice.
Art. 3.
Măsurile generale înainte de începerea activității, în actualul context epidemiologic, sunt următoarele:
1. Se vor realiza prestabilirea și marcarea circuitelor de acces și ieșire din unitate astfel încât să se asigure păstrarea distanțării sociale; intrarea și ieșirea din unitate se vor face respectând un circuit separat al persoanelor care intră față de cele care ies.
2. afișarea grafică în locuri vizibile a regulilor generale ce trebuie respectate;
3. asigurarea amplasării dispenserelor cu dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool, la intrarea în unitate și la intrarea în sălile de activități;
4. transmiterea materialelor de curs/fișelor de lucru/suporturilor de curs în format electronic.
Art. 4.
Măsurile generale la intrarea în unitate sunt următoarele:
1. Toți cursanții și personalul vor purta mască de protecție în spațiile închise care să acopere nasul și gura.
2. Se va realiza păstrarea distanțării sociale de minimum 1,5 m între persoane.
3. Se va asigura dezinfectarea mâinilor cu apă și săpun și/sau soluții pe baza de alcool.
4. amplasarea unui covor dezinfectant la intrarea în unitate;
5. Efectuarea triajului epidemiologic al personalului angajat și cursanților se efectuează la începutul programului, de către o persoană desemnată anume în acest scop. Dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3° Celsius sau/și prezența de simptome respiratorii și/sau alte semne/simptome de boli infecto-contagioase acute, personalul/cursantul nu va fi primit la program. Personalul/Cursantul cu simptome respiratorii, febră și cu oricare alte semne/simptome de boli infecto-contagioase acute nu se va prezenta la lucru/cursuri și va anunța această situație conducătorului instituției.
6. Personalul/Cursantul care a venit în contact apropiat cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2 nu se va prezenta la serviciu/cursuri și va anunța această situație conducătorului instituției.
7. Personalul/Cursantul care prezintă semne specifice cazului suspect SARS-CoV-2 în timp ce este la cursuri trebuie să fie izolat într-un spațiu special amenajat și să contacteze furnizorii de servicii de sănătate (medicul de familie sau serviciul 112, după caz).
Art. 5.
Măsurile de prevenire și protecție pentru perioada activităților teoretice și practice sunt următoarele:
1. Înainte de începerea activităților de pregătire teoretică/practică/examinare se vor realiza curățenia și dezinfecția minuțioasă a încăperii, suprafețelor, echipamentelor cu substanțe biocide/virucide avizate, urmate de aerisirea spațiilor minimum 10 minute.
2. Spațiile trebuie aerisite și în pauzele de curs.
3. La intrarea în sălile de pregătire teoretică/practică/examinare vor fi amplasate dispensere cu soluții dezinfectante pe bază de alcool, iar accesul în sală se va realiza doar după dezinfectarea mâinilor.
4. Activitatea de pregătire teoretică se va desfășura în grupe cu un număr maxim de 20 de cursanți, iar cea practică în grupe cu maximum 15 cursanți, în funcție de spațiul aflat la dispoziție – cu păstrarea distanței de minimum 1,5 m între două persoane/cursanți.
5. Organizarea programului de funcționare a grupelor aflate în procesul de formare se va face astfel încât să existe o decalare de începere a programului, având în vedere evitarea aglomerării spațiilor comune (holuri, toalete etc.).
6. Cursanții, formatorii și toți ceilalți angajați ai unității au obligația de a purta corect în spațiile închise masca de protecție.
7. Se vor face pauze de cel puțin 15 minute, la fiecare 45 de minute de activitate, timp în care se va efectua obligatoriu aerisirea sălilor.
8. Se va realiza dezinfecția regulată a mânerelor ușilor (săli de curs, recepție, toalete etc.) după fiecare pauză.
9. amplasarea la ieșirea din sediu a unor pubele cu capac și cu pedală prevăzute cu saci de plastic în care vor fi eliminate măștile faciale și mănușile;
10. În incinta centrelor de formare profesională vor avea acces doar cursanții activi; înscrierile noilor cursanți și eliberarea certificatelor de absolvire se vor face pe bază de programare telefonică sau on-line, evitând astfel aglomerarea de persoane în spațiile de recepție/așteptare.