În Australia începe prima fază de testare pe subiecți umani a unui vaccin contra COVID-19

Un vaccin împotriva COVID-19 aflat în curs de dezvoltare la Universitatea din Queensland (UQ) din Australia a intrat în faza de testare pe subiecţi umani, au anunţat reprezentanţi oficiali ai universității.

Prima fază a studiului clinic va implica aproximativ 120 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, care vor primi fiecare câte două doze de vaccin şi vor trebui să urmeze aceleaşi sfaturi de distanţare fizică impuse populaţiei generale.

Etapa de referinţă vine după mai multe luni de teste pre-clinice efectuate de cercetători de la UQ, acest candidat la vaccin fiind considerat cel mai promiţător dintre cele propuse de universitate la jumătatea lunii februarie, relatează agenția Xinhua, citată de Agerpres.

Conform unuia dintre liderii de proiect de la UQ, profesor Paul Young, vaccinul a dovedit că induce anticorpi capabili să neutralizeze virusul, iar studiile preliminare au demonstrat că este sigur pentru oameni.

Rezultatele primei faze a testelor sunt aşteptate după aproximativ trei luni, iar în funcţie de acestea se va trece la următoarea etapă, cât mai curând posibil. Faza următoare „va fi un studiu de mai mare amploare, cu oameni dintr-o gamă mai largă de vârste, pentru a ne asigura de eficacitatea vaccinului”, a explicat Young.

UQ se numără printre instituţiile partenere ale Coaliţiei pentru Inovaţii în vederea Prevenirii Epidemiilor (CEPI) şi gigantului biomedical australian CSL, care s-a angajat sa fabrice vaccinul în cazul în care rezultatele studiilor clinice vor indica un succes.

„Dacă lucrurile vor merge conform planului, CSL va trece rapid la producţia a zeci de milioane de doze, iar programul va ajunge în stadiul ulterior de testare clinică, obţinerea avizelor legale, fabricare la scară largă şi distribuţie”, a declarat directorul de proiect, profesorul Trent Munro.

DSP Dâmbovița face precizări referitoare la Spitalul Găești

Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița a transmis precizări cu privire la desemnarea Spitalului Orăşenesc Găeşti ca spital suport COVID- 19, după ce această decizie a generat nemulțumire în rândul personalului unității medicale.

”Judeţul Dâmboviţa se confruntă în ultimele 2 săptămâni cu o creştere a numărului de cazuri SARS- CoV- 2 pozitive, pe fondul :
-relaxării măsurilor restrictive instituite în perioada stării de urgenţă în diferite sectoare de activitate;
-existenţei unui număr mare de focare de colectivitate;
-creşterii numărului de testări profilactice la nivelul centrelor rezidentiale pentru persoane adulte şi copii, conform metodologiei de supraveghere a sindromul respirator acut cu noul coronavirus SARS- CoV-2;
-deciziei societăţilor comerciale de a testa profilactic un număr cât mai mare de angajaţi în detrimentul izolării la domiciliu a contacţilor direcţi ai cazurilor confirmate;
-deciziei personale a pacienţilor internaţi de a se externa la cerere, sau a persoanelor pozitive care refuză internarea şi care rămân în familie/comunitate, decizie care a generat până acum un număr de 6 focare de familie active, totalizând 26 cazuri pozitive;
-nerespectării recomandărilor de autoizolare la domiciliu a persoanelor contacte directe ale unor cazuri confirmate, ca urmare a ultimelor modificări legislative ;
-nerespectării de către populaţia generală a regulilor de distanţare fizică, a celor de igienă personală, precum şi nepurtării măştii de protecţie, ori a utilizării acesteia în mod necorespunzator;
-accentuării gradului de mobilitate al populaţiei având în vedere sezonul estival.

În acest context, capacitatea unităţilor sanitare cu paturi desemnate de Ministerul Sănătăţii ca spitale suport COVID–19, a fost depaşită, astfel că a fost necesară intervenţia Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa pentru organizarea transferului pacienţilor în unităţi similare din judeţele învecinate, care se confruntă la rândul lor, cu o creştere a numărului solicitărilor şi al internărilor pentru tratament de specialitate.

Prin Ordinul nr. 1239 din 09.07.2020, ministrul sănătăţii a modificat Anexa 3 – lista spitalelor de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SarsCov2, a Ordinului nr. 555 din 2020, incluzând pe acesta listă, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică Damboviţa, Spitalul Orăşensc Găeşti, dar si Secţia Recuperare Medicală a Spitalului Municipal Moreni.

Propunerea ca Spitalul Oraşenesc Găesti (cu excepţia Compartimentului de Primiri Urgenţe, radiologie, farmacie, dispensar TBC şi ambulatoriul de specialitate) să devină spital suport COVID, a fost fundamentată prin necesitatea asigurării condiţiilor de tratare sub supraveghere medicală, a pacienţilor confirmaţi SARS-CoV-2, forme asimptomatice şi usoare, precum şi prin faptul că structura funcţională a acestuia, nu permite acordarea simultană a asistenţei medicale în regim de spitalizare continuă a pacienţilor COVID şi a pacienţilor non COVID, prin desemnarea parţială a unor secţii/compartimente destinate exclusiv bolnavilor confirmaţi pozitiv
SARS- CoV- 2.

Personalul Spitalului Orăşenesc Găesti a fost dezinformat că activitatea compartimentului de primiri urgenţe va fi suspendată, fiind dirijată într-un corp similar celui de triaj epidemiologic, amplasat la intrarea în unitate, fapt cu care Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa nu poate fi de acord.

Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa au analizat structura functională a Spitalului Orăşenesc Găesti şi au stabilit că se pot asigura circuite funcţionale separate pentru CPU, laborator de radiologie şi imagistică şi ambulatoriul de specialitate, aflate la parterul clădirii, cu intrări separate atât pentru CPU cât şi pentru radiologie şi ambulatoriu şi în acest sens va emite aviz favorabil pentru noua structură.

Menţionăm că pacienţii COVID vor fi investigaţi radiologic la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte.

Echipa Direcţiei de Sănătate Publică Damboviţa a identificat circuitele epidemiologice funcţionale necesare în vederea desfăşurării activităţii medicale suport COVID, astfel încât riscul de contaminare să fie eliminat:
-desemnarea zonei verzi destinate accesului şi odihnei personalului medical dedicat;
-zona galbenă destinată echipării/dezechipării personalului medical la intrare/ieşire/în /din zona roşie;
-zona roşie destinată exclusiv pacienţilor pozitivi;

Ca şi la celelalte unităţi sanitare suport COVID din judeţul Dâmboviţa, tratamentul pacienţilor COVID pozitivi, forme uşoare sau asimptomatice, va fi stabilit în baza unui protocol încheiat între Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte şi Spitalul Orăşenesc Găeşti, protocol ce va fi avizat de Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa. În baza acestui protocol, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, prin medicii specialişti boli infecţioase şi pneumologie, va evalua fiecare pacient stabilind schema de tratament, urmând ca la nivelul
Spitalului Orăşenesc Găeşti, personalul medical să supravegheze evoluţia bolii, conform unor criterii stabilite clar de Ordinul M.S. nr.555/2020.

Acelaşi ordin stabileste că asistenţa medicală a pacienţilor COVID forme asimptomatice şi usoare, poate fi asigurată cu medici de alte specialităţi decât boli infecţioase, medici rezidenţi sau medici voluntari de orice specialitate, supervizaţi de medici infectionisţi, cu obligaţia asigurîrii supravegherii asistenţei medicale timp de 24 h.

În concluzie, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa a avut şi are în continuare preocuparea permanentă în asigurarea asistenţei medicale pentru întreaga populaţie a judetului, dar în acest context epidemiologic, prioritratea numărul unu o reprezintă gestionarea epidemiei.”

VIDEO Reevaluarea după COVID-19: de ce este recomandată? Este indicată reabilitatea respiratorie:

COVID-19 lasă în urmă sechele la nivelul organelor după vindecare, au explicat pentru Sănătatea.TV asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, prof. dr. Cristian Oancea, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara, dr. Virgil Musta, medic primar, Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara și asist. univ. dr. Alina Croitoru, de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

”Modificările pulmonare sunt modificări alveolare și interstițiale, adică în zona unde se realizează schimbul gazos. E adevărat că pe lângă această afectare alveolară a plămânului vorbim și de o afectare la nivelul vaselor pulmonare, la nivelul vaselor mici pulmonare cu mici tromboze în timpul infecției și în timpul fazei acute a bolii. Prin urmare este extrem de important să vedem cum va arăta tabloul funcțional al acestor pacienți la 6 luni și mai ales la un an, în momentul în care se consideră că orice leziune este stabilizată și că cicatrizarea unei leziuni este definitivă”, a explicat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

Iar manifestările nu sunt doar pulmonare. ”Am constatat că nu doar pulmonar unii prezintă manifestări, ci prezintă și pe alte sisteme și organe astfel încât sunt persoane care prezintă simptomatologie neurologică, sunt persoanele care prezintă semne generale de COVID-19 mai puțin specifice, dar de care destul de mulți pacienți se plâng. Avem pacienți cu simptomatologie neurologică, cu modificări cardiace, avem pacienți care acuză simptome posibile altor organe, de exemplu pancreas”, a afirmat dr. Virgil Musta, medic primar, Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara.

La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara, pacienții care s-au recuperat de COVID-19 sunt rechemați, dacă doresc, la o reevaluare.

”Am făcut un departament special pe care noi îl avem de foarte mult timp, Centrul de Recuperare Respiratorie, și aici orice pacient care a trecut prin infecție poate veni cu un bilet de trimitere și cu cardul de asigurat în atenția noastră. Pe lângă reevaluarea imagisticii se mai realizează probele respiratorii funcționale unde vedem practic cât la sută din pulmonul pacientului mai este funcțional, lucru pe care în perioada de dinainte nu puteam să îl evaluăm. În primul rând cuantificăm atât anatomic cât și funcțional aparatul respirator să vedem aceste leziuni cât de reversibile sau ireversibile sunt. Această evaluare nu costă nimic, pur si simplu așteptăm pacienții care au avut forme moderate și severe de boală să vină în atenția clinicii noastre. Trebuie să spunem că, dintr-o experiență de aproape 600 de pacienți, cam o treime dintre pacienți au modificări fibrotice din punctul nostru de vedere ireversibile pe pulmon și ar trebui reevaluați și incluși în aceste programe de recuperare respiratorie. Acești pacienți prezentau disfuncție ventilatorie restrictivă, o slăbiciune a musculaturii atât generale cât și în general respiratorie. Evaluarea este făcută atât la nivel pulmonar, în primul rând pentru că pulmonul este cel mai afectat, dar avem și beneficiem de sprijinul colegilor care sunt angajații spitalului – cardiologul, neurologul, hematologul (…)  și în mod special diabetologul pentru că am decelat foarte multe cazuri care au avut infecție SARS-CoV-2, a trecut infecția respiratorie și au rămas restante cu valori glicemice mari și posibil cu diabet”, a spus prof. dr. Cristian Oancea, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara.

Pacienții care au fost diagnosticați cu forme mai severe de pneumonie asociată infecției SARS-CoV-2 și care au necesitat o staționare prelungită în spital, în condiții de imobilizare sau în condiții de staționare în terapie intensivă pot avea, după externare, nevoie de reabilitare respiratorie.

”Recomandările sunt ca imediat după externare pacienții să înceapă la domiciliu să facă niște exerciții ușoare, să se mobilizeze la marginea patului, să meargă prin casă, să înceapă să meargă ușor prin curte, în jurul blocului. Ulterior, după ce trec cam 2-3 luni de la externare, urmează să fie cooptați în centrele de reabilitare respiratorie unde să înceapă procesul de reabilitare sub supraveghere medicală. Reabilitarea se poate desfășura cu pacientul internat, (…) făcând timp de 2-3 săptămâni proceduri zilnice sub supraveghere medicală sau se poate desfășura de tip ambulator, adică pacientul vine acasă și vine de 3 ori pe săptămână de exemplu la spital timp de o oră cât face curricula de exerciții fizice sub supravegherea unui kinetoterapeut și a unei echipe medicale”, a afirmat asist. univ. dr. Alina Croitoru, de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

 

Pandemia de COVID-19 va afecta realizarea programului ONU de eradicare a foametei până în 2030

Pe măsură ce numărul persoanelor care suferă de foame est în creștere și malnutriția persistă, atingerea obiectivului Zero Foamete până în 2030 este sub semnul întrebării, avertizează raportul Organizației Națiunilor Unite (ONU) ”Starea securității alimentare și a nutriției în lume”, publicat astăzi.

Potrivit sursei citate, rândurile celor subnutriți cronic au crescut cu zeci de milioane de persoane în ultimii cinci ani, iar țările din toată lumea continuă să se lupte cu mai multe forme de malnutriție.

Cea mai recentă ediție a raportului ONU estimează că aproape 690 de milioane de oameni au murit de foame în 2019 – cu 10 milioane mai mulți față de 2018, o creștere de aproape 60 de milioane în cinci ani. Costurile mari și accesibilitatea redusă înseamnă, de asemenea, că miliarde de persoane nu pot mânca sănătos sau hrănitor. Cei care suferă de foame sunt cei mai numeroși în Asia, dar numărul lor crește cel mai rapid în Africa.

Potrivit previziunilor, pandemia de COVID-19 ar putea crește cu peste 130 de milioane numărul persoanelor care suferă de foamete cronică până la sfârșitul anului 2020, la nivel mondial.

Starea securității alimentare și a nutriției în lume este cel mai autoritar studiu global care urmărește progresele către sfârșitul foametei și a malnutriției. Este produs în comun de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Agricultură (FIDA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Mondial pentru Alimente al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății ( OMS).

În prefața raportului șefii celor cinci agenții avertizează că „la cinci ani de când lumea s-a angajat să pună capăt foametei, insecurității alimentare și tuturor formelor de malnutriție, suntem încă în departe de etapele pentru a atinge acest obiectiv până în 2030”.

În timp ce progresele în combaterea foametei, pandemia COVID-19 intensifică vulnerabilitățile și inadecvările sistemelor alimentare globale – înțelese ca toate activitățile și procesele care afectează producția, distribuția și consumul de produse alimentare. Deși este prea devreme pentru a evalua impactul complet al blocajelor și al altor măsuri de izolare, raportul estimează că cel puțin 83 de milioane de persoane și, eventual, până la 132 de milioane, ar suferi de foame în 2020 ca urmare a recesiunii economice cauzată de COVID-19. iii Recuperarea aruncă în îndoială suplimentară atingerea Obiectivului 2 pentru Dezvoltare Durabilă (Zero Foame)

O asistentă medicală de la Spitalul Județean de Urgență Sibiu a pierdut lupta cu COVID-19

COVID-19 a făcut încă o victimă în rândul personalului medical implicat în lupta împotriva acestei boli. De data aceasta e vorba de o asistentă medicală din cadrul Compartimentului Nefrologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.

”Ne exprimăm profundul regret ca urmare a decesului colegei noastre, asistentă medicală în cadrul Compartimentului Nefrologie. Este dureros când un cadru medical pierde lupta împotriva COVID-19 și nu există suficiente cuvinte pentru a măsura tristețea care ne încearcă în aceste momente, când viața și cariera unui OM care mai avea multe de oferit, a fost curmată mult prea repede. Colega noastră a fost persoană deosebită, o asistentă medicală competentă, dedicată permanent meseriei și pacienților pe care i-a îngrijit cu profesionalism. A fost prețuită deopotrivă de colegi și pacienți și va rămâne mereu în amintirea noastră. Transmitem întreaga noastră compasiune familiei”, este mesajul de condoleanțe postat astăzi pe pagina de Facebook a Spitalului Județean de Urgență Sibiu.

Geza Molnar: Valul doi al pandemiei va veni undeva la sfârșitul lunii decembrie, începutul anului viitor

Cel de-al doilea val al pandemiei COVID-19 în România estimez că va fi atins undeva la sfârșitul lunii decembrie, începutul anului viitor. Aceasta este declarația făcută într-un interviu telefonic, acordat Sanatatea.TV si www.RoHealthReview.ro, de medicul epidemiolog Geza Molnar.

”Testarea este binevenită pentru că reflectă totuși o posibilitate de prognoză pentru valul doi, care va veni undeva la sfârșitul lunii decembrie – începutul anului viitor. Și acest lucru depinde, fără discuție, de zonalitatea populației respective. Una e să vorbim de iarna în România și alta de iarna în Nordul Federației Ruse, de exemplu. Sunt diferențe zonale, sunt diferențe regionale”, a precizat prof. dr. Geza Molnar, președinte de onoare al Societății Române de Epidemiologie.

Epidemiologul a făcut în cadrul interviului și câteva recomandări astfel încât valul doi al pandemiei COVID-19 să nu ne mai ia prin surprindere. O primă atenționare este legată de reluarea cursurilor în grădinițe, școli, universități, iar cei care frecventează aceste cursuri, pendul reconstituirii colectivităților de elevi și a înmulțirii virozelor respiratorii, ar putea constitui factori de risc în ceea ce privește îmbolnăvirea persoanelor în vârstă, ale celor cu risc mai mare, cu complicații.

O altă recomandare face referire la modul de organizare a serviciilor de spitalizare.

”A doua atenționare este aceea că sub aspectul serviciilor de spitalizare și sub aspectul serviciilor de primire, respectiv supravegherea epidemiologică, aceasta trebuie organizată în așa fel încât să nu ne prindă nepregătiți la fel ca la prima ascensiune epidemică. Fără discuție trebuie respectate regulile necesare de protecție individuală și preventivă, trebuie avut un comportament preventiv. Valul doi, după părerea mea, va fi mai blând decât primul val cu toată complexitatea lui și cu toată creșterea actuală. Deocamdată, în lume, cercetările serioase nu au pus în evidență schimbări majore nici în transmisibilitatea și nici în agresivitatea acestui virus”, a mai subliniat prof. dr. Geza Molnar.

 

Ce condiție pune PSD pentru a vota legea privind carantinarea

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că social-democraţii vor vota în Senat, Camera decizională, proiectul de lege privind carantina şi izolarea atunci când premierul şi ministrul Sănătăţii se vor prezenta în Parlament să lămurească aspectele nelămurite din acest proiect. Pe de altă parte, Guvernul precizează că nici premierul Ludovic Orban şi nici miniştrii din Cabinet nu au primit vreo invitaţie la dezbaterile parlamentare pe marginea legii privind carantina şi izolarea, dar au disponibilitatea de a participa la lucrările Parlamentului „ori de câte ori sunt invitaţi sau solicitaţi în mod oficial”.

„Legea înaintată de către Guvernul Orban este o lege proastă aşa cum a fost prezentată în Camera Deputaţilor, iar acum, în Senat, Senatul fiind forul decizional. (…) O să continuăm la Senat dezbaterile, atât cu CSM, cât şi cu organizaţiile care luptă pentru drepturi şi libertăţi. Nu putem accepta această lege şi nu putem vota această lege. (…) Legea, cum a fost înaintată de către Guvern către Parlament, nu a avut avizul Ministerului Justiţiei. (…) Nu se va vota legea în Senat până când primul-ministru şi ministrul Sănătăţii nu vor veni să lămurească toate aspectele în discuţie în acest moment”, a declarat, luni, Ciolacu, la finalul CExN al PSD.

„Având în vedere afirmaţiile false făcute în spaţiul public, precizăm faptul că nu a fost înaintată premierului Ludovic Orban şi nici miniştrilor din Cabinet invitaţia de a participa la dezbaterile din Parlament pe marginea legii care priveşte carantina şi izolarea. Menţionăm faptul că, atât premierul, cât şi miniştrii Sănătăţii şi Justiţiei au disponibilitatea de a participa la lucrările Parlamentului ori de câte ori sunt invitaţi sau solicitaţi în mod oficial”, se arată într-o informare transmisă luni de Executiv.

Lipsa de echipamente de protecţie personală pentru angajaţii din sănătate, semnal de alarmă tras de Amnesty

Multe guverne nu reuşesc să asigure protecţia adecvată pentru angajaţii din sănătate aflaţi în prima linie în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, a transmis luni Amnesty International.

Lipsa de echipamente de protecţie personală (PPE) pentru angajaţii din sănătate a fost identificată în aproape toate cele 63 de ţări şi regiuni analizate pentru raportul ”Expuşi, reduşi la tăcere, atacaţi”, realizat de Amnesty.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului a contabilizat circa 3.000 de decese în rândul cadrelor medicale în 79 de ţări, adăugând că bilanţul real este foarte probabil mult mai mare.

Raportul evidenţiază şi alte îngrijorări, printre care salariile mici, numărul mare de ore lucrate şi sancţionarea persoanelor care denunţă condiţiile proaste de lucru în unele ţări, potrivit dpa, citată de Agerpres.

Amnesty susţine că raportul „subliniază îngrijorările grave pe care angajaţii din sănătate şi din alte domenii esenţiale le au astăzi şi numeroasele moduri în care guvernele nu reuşesc să protejeze corespunzător drepturile omului”.

Conform raportului, Rusia şi Marea Britanie au raportat cele mai multe decese legate de infecţiile cu COVID-19 în rândul personalului medical: 545 şi, respectiv, 540.

Analiza Amnesty confirmă că unele grupuri de lucrători din domeniile sănătăţii, îngrijirii şi salubrităţii sunt afectate în mod disproporţionat de pandemie.

Raportul oferă ca exemple lucrători medicali din rândul minorităţii de culoare sau al altor grupuri etnice din Marea Britanie sau din rândul comunităţii dalit din India.

În ţări precum Rusia şi China, lucrătorii medicali riscă represalii dacă „vorbesc public despre condiţiile lor de muncă sau în cazul în care critică reacţia autorităţilor”, susţine Amnesty.

Un spital care deservește 100.000 de persoane, transformat în spital COVID în doar trei zile

Spitalul Orășenesc din Găești va trata, de luni, doar bolnavii de COVID-19, potrivit unui Ordin al ministrului sănătății, publicat joi în Monitorul Oficial. Situația a creat nemulțumire în rândul personalului unității medicale.

Potrivit publicației Cronica de Găești, cadrele medicale au protestat şi au susţinut că nu pot să asigure şi urgenţe, şi secţiile COVID, având în vedere că sunt foarte puţini şi că nu au circuite epidemiologice.

Aceasta în contextul în care, potrivit aceleiași surse, primarul Grigore Gheorghe şi managerul Laurenţiu Beluşică au luat decizia să menţină Compartimentul Primiri Urgenţe, singurul care acordă primul ajutor pentru întreaga zonă de sud a judeţului.

La faţa locului, mai scrie publicația citată, a ajuns şi primarul Găeştiului, Grigore Gheorghe. În urma dialogului cu protestatarii s-a decis că se va face o intrare separată pentru bolnavii de coronavirus, se fac demersuri pentrui obţinerea – în timp record – a autorizaţiei la noua radiologie, iar Compartimentul Primiri Urgenţe rămâne unde este şi în prezent. 5 medici, mai ales cei cu contracte de colaborare, vor asigura urgenţele, iar 6 medici vor rămâne pe secţiile COVID.

Potrivit Digi24, Laurențiu Belușică, director al spitalului din Găești a declarat: „Nu am fost consultat deloc, nici măcar dacă pot să îngrijesc bolnavi COVID. Avem secție de terapie intensivă, dar nu avem medic anestezist, deci nu putem să îngrijim bolnavii grav COVID. Încă nu știu câți bolnavi vor veni, eu sunt pregătit să primesc 120 de bolnavi. Ce stare vor avea și ce medicamente vor avea, aici am o problemă că ei vor veni cu o medicație în pungă pentru 24 de ore, iar eu am la dispoziție ziua de luni să le cumpăr medicamente pe care nu le am, ca să le am începând de marți dimineață pentru ei”.

”Sunt în măsură să vă informez că am reușit să păstrăm Unitatea de Primiri Urgențe și cabinetul TBC ale Spitalului Găești, cu personal medical separat”, a scris primarul Grigore Gheorghe, într-o postare pe contul său de Facebook. ”În data de 9 iulie, atât eu, cât și managerul Spitalului Găești, dr. chirurg Laurențiu Belușică, ne-am trezit cu un Ordin de Ministru publicat în Monitorul Oficial, prin care efectiv spitalul din orașul nostru a fost RECHIZIȚIONAT și transformat în spital COVID”, a mai scris edilul.

Și pe pagina oficială a Spitalului Orășenesc Găești a fost anunțată schimbarea: ”Așa cum știți spitalul nostru de luni, 13 iulie devine spital suport COVID, 100%, și nu mai poate îngriji decât bolnavi confirmați COVID pozitiv. Împreună cu o echipă de specialiști din Direcția de Sănătate Publica Dâmbovița am încercat sa găsim soluții parțiale, dar construcția monobloc, unipavilionară a acestui spital nu ne permite sub nici o forma sa menținem activitate non COVID în condiții de siguranță absolută pentru pacienți și personal. Am reușit în timp scurt să ne organizăm, avem pregătite 110 paturi, am perfectat protocoalele de lucru, achiziționăm substanțe dezinfectante și echipament de protecție. Am reușit zilele acestea sa angajam un medic epidemiolog (specialitate extrem de importantă în activitatea antipandemie) care a acceptat sa ni se alăture în lupta, lucru pentru care îi mulțumim”.

OMS recomandă efectuarea de exerciții fizice acasă pentru menținerea unei stări bune de sănătate

Pandemia COVID-19 înseamnă că mulți dintre noi stăm acasă și petrecem mai mult timp așezați decât o facem de obicei. Este greu pentru mulți dintre noi să facem mișcare așa cum facem la sală. Este și mai greu pentru persoanele care nu fac de obicei multe exerciții fizice, se arată în informarea OMS.

Dar într-un moment ca acesta, este foarte important ca oamenii de toate vârstele și abilitățile să fie cât mai activi. Campania OMS Fii Activ își propune să te ajute să faci asta și să te distrezi în același timp.

Potrivit sursei citate, o scurtă pauză de 3-4 minute de mișcare fizică de intensitate ușoară, cum ar fi mersul sau întinderile, vă vor ajuta să vă îmbunătățiți circulația sângelui și activitatea musculară.

Activitatea fizică regulată aduce beneficii atât pentru corp, cât și pentru minte. Poate reduce tensiunea arterială ridicată, poate ajuta la gestionarea greutății și reduce riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și diverse tipuri de cancer – toate afecțiuni care pot crește sensibilitatea la COVID-19.

De asemenea, îmbunătățește rezistența osoasă și musculară și crește echilibrul și flexibilitatea. Pentru persoanele în vârstă, activitățile care îmbunătățesc echilibrul ajută la prevenirea căderilor și rănilor.

Activitatea fizică regulată ne poate ajuta să oferim zilelor noastre o rutină și să fie un mod de a rămâne în contact cu familia și prietenii. De asemenea, este bine pentru sănătatea noastră mintală – reducerea riscului de depresie, declinul cognitiv și întârzierea apariției demenței – și îmbunătățirea stării generale de spirit.