COVID-19 lasă în urmă sechele la nivelul organelor după vindecare, au explicat pentru Sănătatea.TV asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, prof. dr. Cristian Oancea, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara, dr. Virgil Musta, medic primar, Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara și asist. univ. dr. Alina Croitoru, de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

”Modificările pulmonare sunt modificări alveolare și interstițiale, adică în zona unde se realizează schimbul gazos. E adevărat că pe lângă această afectare alveolară a plămânului vorbim și de o afectare la nivelul vaselor pulmonare, la nivelul vaselor mici pulmonare cu mici tromboze în timpul infecției și în timpul fazei acute a bolii. Prin urmare este extrem de important să vedem cum va arăta tabloul funcțional al acestor pacienți la 6 luni și mai ales la un an, în momentul în care se consideră că orice leziune este stabilizată și că cicatrizarea unei leziuni este definitivă”, a explicat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

Iar manifestările nu sunt doar pulmonare. ”Am constatat că nu doar pulmonar unii prezintă manifestări, ci prezintă și pe alte sisteme și organe astfel încât sunt persoane care prezintă simptomatologie neurologică, sunt persoanele care prezintă semne generale de COVID-19 mai puțin specifice, dar de care destul de mulți pacienți se plâng. Avem pacienți cu simptomatologie neurologică, cu modificări cardiace, avem pacienți care acuză simptome posibile altor organe, de exemplu pancreas”, a afirmat dr. Virgil Musta, medic primar, Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara.

La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara, pacienții care s-au recuperat de COVID-19 sunt rechemați, dacă doresc, la o reevaluare.

”Am făcut un departament special pe care noi îl avem de foarte mult timp, Centrul de Recuperare Respiratorie, și aici orice pacient care a trecut prin infecție poate veni cu un bilet de trimitere și cu cardul de asigurat în atenția noastră. Pe lângă reevaluarea imagisticii se mai realizează probele respiratorii funcționale unde vedem practic cât la sută din pulmonul pacientului mai este funcțional, lucru pe care în perioada de dinainte nu puteam să îl evaluăm. În primul rând cuantificăm atât anatomic cât și funcțional aparatul respirator să vedem aceste leziuni cât de reversibile sau ireversibile sunt. Această evaluare nu costă nimic, pur si simplu așteptăm pacienții care au avut forme moderate și severe de boală să vină în atenția clinicii noastre. Trebuie să spunem că, dintr-o experiență de aproape 600 de pacienți, cam o treime dintre pacienți au modificări fibrotice din punctul nostru de vedere ireversibile pe pulmon și ar trebui reevaluați și incluși în aceste programe de recuperare respiratorie. Acești pacienți prezentau disfuncție ventilatorie restrictivă, o slăbiciune a musculaturii atât generale cât și în general respiratorie. Evaluarea este făcută atât la nivel pulmonar, în primul rând pentru că pulmonul este cel mai afectat, dar avem și beneficiem de sprijinul colegilor care sunt angajații spitalului – cardiologul, neurologul, hematologul (…)  și în mod special diabetologul pentru că am decelat foarte multe cazuri care au avut infecție SARS-CoV-2, a trecut infecția respiratorie și au rămas restante cu valori glicemice mari și posibil cu diabet”, a spus prof. dr. Cristian Oancea, Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara.

Pacienții care au fost diagnosticați cu forme mai severe de pneumonie asociată infecției SARS-CoV-2 și care au necesitat o staționare prelungită în spital, în condiții de imobilizare sau în condiții de staționare în terapie intensivă pot avea, după externare, nevoie de reabilitare respiratorie.

”Recomandările sunt ca imediat după externare pacienții să înceapă la domiciliu să facă niște exerciții ușoare, să se mobilizeze la marginea patului, să meargă prin casă, să înceapă să meargă ușor prin curte, în jurul blocului. Ulterior, după ce trec cam 2-3 luni de la externare, urmează să fie cooptați în centrele de reabilitare respiratorie unde să înceapă procesul de reabilitare sub supraveghere medicală. Reabilitarea se poate desfășura cu pacientul internat, (…) făcând timp de 2-3 săptămâni proceduri zilnice sub supraveghere medicală sau se poate desfășura de tip ambulator, adică pacientul vine acasă și vine de 3 ori pe săptămână de exemplu la spital timp de o oră cât face curricula de exerciții fizice sub supravegherea unui kinetoterapeut și a unei echipe medicale”, a afirmat asist. univ. dr. Alina Croitoru, de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.