Medicul Livia Davidescu, despre punctele pozitive și negative al Legii carantinei și izolării

Livia Davidescu, medic primar oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unul dintre iniţiatorii petiţiei “Nu ‘Legii carantinării şi izolării’ în forma actuală!! Nu detaşării forţate a medicilor!”,  a vorbit despre modificările aduse Legii carantinării și izolării, votată joi, de Senat.

Medicul Livia Davidescu a clasificat prevederile legii modificate în  “alb și negru”, apelând la această sintagmă pentru că “definiția de bază, cea de ‘persoană bolnavă’, este în afara medicinei și lingvisticii, deopotrivă”.

Astfel, la aspectele negative ale Legii, medicul a inclus:

– clasifica drept bolnavi pe cei ce nu au simptome, fiind doar purtători ai germenilor;
– algoritmul de carantinare și izolare au la baza suspiciuni, pentru carantinare, și un test de laborator, pentru izolare.
-legiferează izolarea asimptomaticilor în spitale și unități adiacente acestora.
-nu aduce în discuție sancțiunile pentru cei ce nu respectă izolarea și carantinarea.

În ceea ce privește partea de “alb”, medicul Livia Davidescu a spus că “măcar există diferențe majore între forma inițială și cea adoptată de Parlament”, enumerând:

– medicii nu pot decide izolarea si carantinarea, DSP o face în baza consultului medicului.
– nu se mai carantinează bunurile.
-părinții care intra în izolare și carantinare decid în legătură cu copiii minori.
– se pot face angajări fără concurs pe posturile vacante din sistemul public sanitar.
– exista căi de atac pentru toate deciziile autorităților, cu termene precise și care vor fi judecate în regim de urgență.

“Legea e necesară! Nu se poate să fim stat de drept fără lege!
Dar izolarea unei persoane doar pe baza unui test care poate fi fals pozitiv va fi o problemă! La fel și apariția simptomelor la adimptomaticii pe care i-ai reținut în spital, alături de alte persoane  ‘bolnave’ . Cum se va gestiona asta? Câtă presiune va fi pe sistemul sanitar și instanțe? Mii de asimptomatici diagnosticati zilnic, așa cum se preconizează, internați fiecare în câte un salon??? Putem face asta?”, se întreabă același medic.

 

VIDEO Dr. Ioana Mîndruță, despre abordarea pacientului cu afecțiuni neurologice în perioada pandemiei

[front_live]248451222800477857352390-2020-07-17_09:54[end_live]

Dr. Ioana Mîndruță, Medic primar neurolog, Spitalul Universitar București, Vicepreședinte Societatea Română de Neurofiziologice Clinică Electrodiagnostică, Coordonatorul Programelor Naționale de Boli Rare și Epilepsii Farmacorezistente, a explicat care sunt provocările în această perioadă cu privire la managementul pacientului cu afecțiuni neurologice.

 

Arafat: Problema COVID-19 este una complexă fiind necesară conlucrarea de la autorități, la fiecare individ

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, medicul Raed Arafat, a declarat că problema COVID-19 este una complexa fiind necesară conlucrarea între noi toți, de la autorități, la fiecare individ.

Medicul Raed Arafat a spus că Legea carantinării și a izolării nu dă puteri supreme nici unei persoane, doar că ea permite acționarea promptă și luarea de decizii bazate pe analize și recomandări, fără pierdere de timp.

“Încercările de a spune că tot ce se face în lupta cu acest virus este un abuz și nejustific

at, încercând să se lege acest aspect de o persoană sau două, reprezintă o încercare de dezinformare a populației și de a menține în continuare un curent de opinie negativ față de orice acțiune luată la nivel de autorități. Problema COVID-19 este una complex, fiind necesară conlucrarea între noi toți, de la autorități la fiecare individ. Important este informarea corectă și ignorarea minciunilor si a știrilor ce nu pot fi confirmate din surse credibile”, a scris medicul Arafat, pe Facebook.

Vă prezentăm în continuare mesajul șefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă,

“In seara aceasta s-a votat Legea pentru eipdemii si risc biologic. Multe dicutii, multe dezbateri si in final avem o legislatie care sa permita luarea unor masuri in lupta impotriva SARS-COV 2.

Nici nu s-a publicat Legea si au inceput atacurile impotriva ei si a persoanei mele parca eu sunt cel care a scris-o singur, a dezbatut-o singur si a votat-o singur. Incercarea de a lega cu orice pret numele meu de orice este negativ si orice este neplacut in relatie cu COVID-19 este evidenta, mai ales in ultima perioada.

Am auzit cum cineva isi batea joc de un termen folosit de noi in ultima perioada, si anume “comandantul actiunii”, zicand ca este o inventie care nu se regaseste in legislatie. De fapt termenul se refera la persoana care coordoneaza integrat actiunea de raspuns si se regaseste in

Hotararea de Guvern numarul 557 din 2016. Termenul se refera la cel care comanda interventia la nivel judetean, acesta fiind de regula inspectorul sef ISU sau chiar prefectul, iar la nivel national termenul se refera la seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau persoana care il inlcouieste, de regula aceasta fiind inspectorul general al IGSU. In cadrul noii legi, s-a dorit ca sa fie trecut direct seful DSU sau persoana desemnata in locul de a scrie comandantul actiunii, ce in final nu schimba modul de lucru stabilit in domeniul situatiilor de urgenta. Altul, spunea ca dr. Arafat va controla totul dupa ce se promulga Legea!Chiar asa? Au votat toti o Lege care da putere absoluta dr-lui Arafat?

Doar o citire atenta a Legii poate clarifica cititorului ce pargii de control sunt si ce face fiecare persoana sau institutie. De exemplu:
1. Internarea pacientului se face la recomandarea medicului si prin act emis de Directia de Sanatate Publica in cazul in care acesta refuza internarea iar medicul fiind de parerea ca acesta trebuie sa fie internat in cazul unei boli contagioase. Iar aici vorba nu este despre COVID 19, regula fiind una generala in cazul bolilor transmisibile. Deci dr. Arafat nu decide nimic in aceasta privinta. Protocoalele medicale sunt realizate de specialistii Ministerului Sanatatii si nu de DSU.
2. Carantinarea individuala a persoanelor suspecte se face de catre personalul Directiei de Sanatate Publica prin act emis pentru fiecare persoana, deci din nou nu dr. Arafat decide acest lucru, si nici nu da aprobarea in acest sens.
3. Izolarea la domiciliu a persoanelor pozitive poate fi decisa de medic in conditia in care riscul de a infecta pe alte persoane este redus. Din nou, nu dr. Arafat decide acest lucru.
4. Carantinarea persoanelor care vin din alte tari poate fi decisa de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, format din ministri, scretari de stat si sefi de institutii, in baza unei analize a grupului de suport tehnico-stiintific, in care sunt peste 15 persoane inclusiv epidemiologi si medici de boli infectioase. Deci, nu dr. Arafat decide acest lucru de capul lui.
5. Dr. Arafat poate semna un ordin de detasare, dar acest lucru poate fi semnat si de ministrul sanatatii sau de conducatorul unei institutii.
6. Dr. Arafat poate semna ordinul de carantina pe o zona anume pe baza recomandarii directiei de sanatate public judeteana sau a Municipiului Bucuresti si a votului de aprobare al comitetului judetean pentru situatii de urgenta sau al mun. Bucuresti, precum si al avizului Institutului de Sanatate Publica (INSP) din cadrul Ministerului Sanatatii. Cu alte cuvinte, dr. Arafat nu poate semna astfel de ordin de capul lui pana nu are propunerea Dir. de Sanatate Publica, acordul Comitetului Jud. Pentru Situatii de Urgenta si avizul INSP. Totodata astfel de ordin trebuie validat in termen de 48 de ore de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta. Legea stabileste si criteriile pe baza carora se iau astfel de decizii.
7. Toate deciziile luate in baza acestei legi pot fi contestate in instanta astfel incat deciziile sa fie anulate daca un judecator considera acest lucru necesar.

In concluzie, Legea nu da puteri supreme nici dr.-ului Arafat si nici unei alte persoane. Doar ca aceasta ne permite sa putem actiona prompt si sa putem lua decizii bazate pe analize si recomandari fara pierdere de timp.

Incercarile de a spune ca tot ce se face in lupta cu acest virus este un abuz si nejustificat, incercand sa se lege acest aspect de o persoana sau doua, reprezinta o incercare de dezinformare a populatiei si de a mentine in continuare un curent de opinie negativ fata de orice actiune luata la nivel de autoritati.
Problema COVID-19 este una complexa fiind necesara conlucrarea intre noi toti, de la autoritati la fiecare individ. Important este informarea corecta si ignorarea minciunilor si a stirilor ce nu pot fi confirmate din surse credibile!”.

Sfaturi pentru evitarea îmbolnăvirii de COVID-19 în timpul concediilor

Sezonul cald a venit nu doar cu o creștere a numărului de cazuri noi de COVID-19, ci și cu o dorință a populației de a se bucura de vacanțe și concedii. Însă nu trebuie scăpat din vedere că încă suntem în plină pandemie și că trebuie să ținem cont de câteva măsuri de protecție. Prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, a făcut câteva clarificări cu privire la acest aspect.

”Din evoluția în timp a acestui fenomen este de subliniat faptul că în absența unor măsuri farmacologice, respectiv existența unei terapii țintite sau existența unui preparat vaccinal, măsurile non-farmacologice trebuie respectate. Astfel, trebuie adoptată o atitudine responsabilă de respectare a regulilor de bază, respectiv evitarea aglomerațiilor, evitarea contactului cu persoane care pot să aibă statut de asimptomatic dar pozitiv, purtarea măștii și măsurile de igienă care sunt obligatorii. Perioada aceasta a anului ne stimulează să ne deplasăm, să ne dorim să mergem în vacanță, în diverse locații, dar trebuie ținut cont că suntem încă într-o perioadă de risc iar evitarea aglomerațiilor, evitarea contactului cu persoanele care nu poartă mască sau contactele de lungă durată în spații închise trebuie limitate”, a declarat într-un interviu acordat Sanatatea.TV și www.RoHealthReview.ro prof. dr. Doina Azoicăi.

Medicul epidemiolog a mai atenționat și asupra faptului că în perioada vacanței trebuie evitate deplasările în zonele confirmate cu o circulație intensă a virusului și cu un număr mare de cazuri.

Legea carantinării și izolării a trecut de Senat

Senatorii au adoptat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic. Proiectul a primit 115 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

După adoptare, proiectul stă la Parlament două zile, termen pentru contestarea la CCR. După cele 2 zile, legea va fi trimisă la promulgare. De asemenea, după promulgare, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Raportul asupra proiectului de lege fu sese votat în unanimitate de Comisia Juridică a Senatului, după mai multe zile de dezbateri-maraton, care au început vinerea trecută şi s-au finalizat joi.

Potrivit documentului, izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină.

Izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta, au mai decis senatorii jurişti. „În ceea ce priveşte izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă, aceasta se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare. Aparţinătorul minorului, întrucât trebuie să stea cu el, este supus măsurii carantinei, în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică”, a precizat vicepreşedinta comisiei, senatoarea PNL Iuliana Scântei, la lucrările comisiei.

Totodată, Ministerul Sănătăţii va fi obligat să creeze un corp al voluntarilor pentru situaţii de urgenţă la care statul să poată apela când e nevoie.

Românii testați pentru COVID-19 în Bulgaria intră sub incidența legislației bulgare, anunță MAE

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că cetăţenii români care aleg să efectueze testele moleculare pentru COVID-19 în Bulgaria în vederea folosirii acestora pentru intrarea pe teritoriul Republicii Elene pe cale rutieră prin punctul de frontieră de la Kulata-Promachonas vor fi sub incidenţa prevederilor legislaţiei bulgare în contextul pandemiei.

Potrivit unui comunicat transmis joi de MAE, cetăţenii români care în urma acestor testări sunt confirmaţi cu COVID-19 sunt supuşi măsurilor aplicabile pe teritoriul acestui stat, inclusiv plasare în carantină sau autoizolare. În context, MAE reaminteşte că la intrarea în Bulgaria cetăţenii români completează o declaraţie prin care atestă că se obligă să respecte măsurile dispuse prin ordinele Ministrului Sănătăţii, îşi asumă riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 şi călătoresc pe propriul risc. Varianta bilingvă (română/bulgară) a declaraţiei se regăseşte pe pagina de internet a MAE.

Totodată, MAE informează că, în continuarea demersurilor efectuate pe lângă autorităţile elene privind situaţia cetăţenilor români care îşi petrec vacanţa sau care intenţionează să îşi petreacă vacanţa în perioada următoare în Republica Elenă, acest subiect a fost abordat şi în cadrul unei discuţii pe care ambasadorul României la Atena a avut-o miercuri cu ministrul de externe elen, relatează Agerpres.

„În cadrul dialogului cu partea elenă, ambasadorul român a subliniat importanţa unei comunicări transparente a măsurilor adoptate de către autorităţile elene în contextul pandemiei de COVID-19 şi, implicit, asigurarea unei predictibilităţi a adoptării şi implementării acestora, astfel încât cetăţenii români să îşi poată organiza, în cunoştinţă de cauză, eventualele sejururi turistice în Grecia, cu înţelegerea abordării epidemiologice generate de actuala pandemie şi a măsurilor necesare pentru a preveni inclusiv contaminarea turiştilor străini”, se arată în comunicat.

MAE precizează că acest demers recent efectuat la nivel de ambasador vine în completarea celor anterioare întreprinse, inclusiv la nivel de ministru de Externe, atât cu privire la asigurarea unor condiţii optime privind intrarea în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de frontieră de la Kulata-Promachonas, cât şi cu privire la efectuarea procedurilor de testare la intrarea în Republica Elenă.

Referitor la condiţiile de intrare pe teritoriul Republicii Elene, MAE reaminteşte că, începând cu data de 15 iulie, ora 00,01, pe lângă formularul electronic, respectiv codul QR, cetăţenii români trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul Greciei prin punctul de frontieră de la Kulata-Promachonas şi testul molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Greciei. Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate iar certificatele trebuie să fie prezentate în limba engleză şi să conţină numele şi prenumele persoanei testate, precum şi seria şi numărul cărţii de identitate sau ale paşaportului persoanei respective.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de frontieră de la Kulata-Promachonas şi continuă dialogul cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirii unor noi aglomeraţii în perioada următoare.

De asemenea, MAE menţionează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro.

Fraudă cu teste false de COVID-19 în Bangladesh; proprietar de spital arestat

Un proprietar de spital din Bangladesh a fost arestat sub acuzația de fraudă, după ce ar fi eliberat mii de rezultate false ale testelor de COVID-19 obținând un profit de 350.000 de dolari, potrivit CNN.

Autoritățile din Bangladesh spun că Mohammad Shahed, de 43 de ani, a fost prins încercând să traverseze un râu în India vecină în timp ce purta o burqa. Shahed este acuzat că a furnizat pacienților rezultate false ale testelor negative pentru noul coronavirus. Bărbatul este, de asemenea, acuzat de taxarea oamenilor pentru tratamente anitivirale și documente care atestă că nu au contractat coronavirusul după ce a fost de acord cu guvernul că va furniza aceste servicii gratuit.

Potrivit autorităților, cele două facilități medicale deținute de Shahed au efectuat aproximativ 4.000 de teste autentice de coronavirus, dar au falsificat rezultatele altor 6.500.

Shahed nu este prima persoană din Bangladesh arestată sub acuzația de săvârșirea unei fraude medicale în timpul pandemiei. Săptămâna trecută, proprietarii unei instalații de testare private diferite au fost arestați pentru furnizarea de certificate de testare COVID-19 false, fără să testeze efectiv oamenii.

Peste 193.500 de persoane din Bangladesh au contractat virusul, dintre care 2.457 au murit, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins. Se crede că adevăratul număr ar putea fi mult mai mare din cauza capacității limitate de testare a Bangladeshului.

Marea Britanie acuza hackerii ruși că încearcă să sustragă cercetările pentru vaccinurile contra COVID-19

NCSC, organismul guvernamental britanic însărcinat cu securitatea cibernetică a acuzat un grup de hackeri ruşi că atacă organizaţii britanice, americane şi canadiene pentru a le sustrage cercetările despre crearea unui vaccin împotriva noului coronavirus şi consideră ”aproape sigur” că acest grup acţionează pentru serviciile secrete ruse.

”Grupul periculos cunoscut sub numele APT29”, sau ”Ducs” sau de asemenea ”Cozy Bear”, ”operează aproape sigur în cadrul serviciilor de informaţii ruse”, afirmă într-un comunicat National Cyber Security Centre (NCSC), adăugând că instituţiile similare din SUA şi Canada au ajuns la aceeaşi concluzie, iar atacurile cibernetice sunt în desfăşurare.

”Această campanie de atacuri a APT29 vizează în principal ţinte guvernamentale, diplomatice, grupuri de reflecţie, actori din sectorul sanitar şi al energiei pentru a le sustrage valoroasa proprietate intelectuală”, explică NCSC.

Conform directorului pentru operaţiuni al acestei instituţii, Paul Chichester, grupul de hackeri ”foloseşte diferite instrumente şi tehnici, mai ales ”spear-phisphing” şi programe malware personalizate cunoscute sub numele de ”WellMess” şi ”WellMail””.

Ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a calificat drept ”total inacceptabil ca serviciile de informaţii ruse să-i vizeze pe cei implicaţi în lupta împotriva pandemiei de coronavirus”, relatează AFP, citată de Agerpres.

Moscova a reacţionat respingând că ar fi implicată în astfel de acţiuni. ”Nu avem nicio informaţie despre cineva care a putut să atace cibernetic societăţi farmaceutice sau centre de cercetare în Marea Britanie (…) Respingem aceste acuzaţii”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a vorbit despre declaraţii ”vagi şi contradictorii, aproape imposibil de înţeles”, adăugând că britanicii nu au prezentat nici fapte şi nici probe.

Cel mai recent focar de Ebola din Congo provoacă îngrijorare, numărul de cazuri fiind în continuă creștere

Focarul de Ebola în Republica Democratică Congo (RDC), provincia Equateur continuă să crească, provocând îngrijorare majoră, deoarece Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii se confruntă cu lacune critice de finanțare. Cazurile confirmate au depășit acum numărul total înregistrat în ultimul focar, cel din 2018.

Cel mai recent focar, cel de-al 11-lea, a fost declarat la 1 iunie 2020, după ce a fost detectat un grup de cazuri în zona Mbandaka din provincia Equateur. De atunci, focarul s-a extins în șase zone de sănătate, cu 56 de cazuri înregistrate. Orașul Mbandaka și împrejurimile sale au fost, de asemenea, locul celui de-al nouălea focar de Ebola din țară, care a durat din mai până în iulie 2018 și în care au fost confirmate 54 de cazuri.

Dintre cele 56 de cazuri raportate până în prezent, 53 sunt confirmate și trei sunt probabile. Numai în ultimele trei săptămâni au fost confirmate 28 de cazuri.

„Răspunsul la Ebola în mijlocul pandemiei COVID-19 în curs este complex, dar nu trebuie să lăsăm COVID-19 să ne distragă de la combaterea altor amenințări presante asupra sănătății”, a spus dr. Matshidiso Moeti, director regional OMS pentru Africa. „Actualul focar Ebola se confruntă cu obstacole, deoarece cazurile sunt împrăștiate în zone îndepărtate, în păduri tropicale dense. Acest lucru îl face costisitor și extrem de dificil. ”

Răspunsul continuu la Ebola se confruntă și cu deficiențe de finanțare. Până în prezent, OMS a mobilizat 1,75 milioane USD, sumă care va ajunge doar câteva săptămâni. Este nevoie de sprijin suplimentar pentru creșterea rapidă a eforturilor depuse de OMS, autoritățile de sănătate din RDC și partenerii pentru a se asigura că toate comunitățile afectate primesc servicii cheie, inclusiv educație pentru sănătate și implicare comunitară, vaccinare, testare, urmărire de contacte și tratament.

Realizări semnificative au fost făcute de la începutul focarului. În șase săptămâni, peste 12.000 de persoane au fost vaccinate. În timpul focarului din 2018 în Equateur, a fost nevoie de două săptămâni pentru a începe vaccinările. De data aceasta, vaccinările au început în patru zile de la declararea focarului.

Răspunsul actual se bazează pe lecțiile învățate din precedentele focare Ebola din țară, care au subliniat importanța colaborării strânse cu comunitățile. Aproximativ 90% dintre vaccinatorii actuali provin din comunitățile locale. Răspunsul a putut, de asemenea, să profite de expertiza tehnicienilor de laborator instruiți în timpul focarului din 2018. Lucrul cu respondenții locali creează încredere între comunități și lucrătorii din domeniul sănătății și eficientizează răspunsul la situații de urgență.

OMS, împreună cu Ministerul Sănătății și partenerii, au colaborat cu comunitățile pentru a crește înțelegerea virusului și sprijinul local pentru activitățile de răspuns. Peste 40.000 de gospodării au fost vizitate de lucrătorii din domeniul sănătății comunitare și peste 273.000 de persoane au primit informații despre sănătate și siguranță.

UE: Serbia și Muntenegru nu mai sunt pe lista statelor sigure dinspre care sunt permise călătoriile

Uniunea Europeană a retras oficial joi Serbia şi Muntenegrul de pe lista ţărilor terţe sigure, dinspre care sunt permise călătoriile neesenţiale, numărul statelor vizate fiind redus la 12.

Astfel, pe listă au rămas Algeria, Australia, Canada, Coreea de Sud, Georgia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Thailanda, Tunisia şi Uruguay.

Prezenţa Chinei pe această listă rămâne condiţionată de o clauză de reciprocitate – călătoriile dinspre acest stat vor fi permise numai dacă autorităţile chineze vor permite intrarea călătorilor din UE.

Lista, elaborată cu dificultate în urmă cu două săptămâni, se bazează ”în particular” pe criterii epidemiologice şi este supusă unei revizuiri la fiecare 15 zile. Excluderea Serbiei şi a Muntenegrului de pe lista respectivă a fost propusă în urmă cu câteva zile de preşedinţia germană a Consiliului UE, transmite AFP, citată de Agerpres.

Călătoriile ”neesenţiale” spre Europa au fost interzise de la 17 martie, în vederea combaterii propagării pandemiei de COVID-19. Recomandarea adoptată joi nu are caracter constrângător: ţările membre ale UE rămân responsabile pentru călătorii pe care îi lasă să intre pe teritoriul lor. Ele pot, în deplină transparenţă, să ridice doar gradual restricţiile de călătorie către ţările listate.

Totuşi, UE a încercat să se coordoneze, ţinând cont de libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen.

În ultimele zile, Serbia şi Muntenegrul au înregistrat creşteri îngrijorătoare ale numărului cazurilor de COVID-19. Pe lista respectivă nu figurează SUA, ţara cea mai afectată de pandemie înregistrând 140.000 de decese, dar nici Brazilia (aproape 2 milioane de cazuri şi peste 70.000 de morţi), Rusia şi India, ţară unde epidemia a ”explodat” de la începutul acestei luni.