Românii pot intra în Bosnia și Herțegovina doar cu un test COVID-19 negativ făcut în ultimele 48 de ore

Intrarea în Bosnia şi Herţegovina este permisă cetăţenilor statelor membre UE cu condiţia prezentării unui test COVID-19 negativ efectuat în ultimele 48 de ore, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

„Ministerul Afacerilor Externe precizează că autorităţile din Bosnia şi Herţegovina au anunţat noi măsuri privind condiţiile de intrare pe teritoriul acestui stat. Astfel, începând cu data de 16 iulie a.c., cetăţenilor statelor membre UE, inclusiv cetăţenilor români, le va fi permisă intrarea în Bosnia şi Herţegovina cu condiţia prezentării unui test COVID-19 negativ efectuat în ultimele 48 de ore, anterior momentului intrării în Bosnia şi Herţegovina”, precizează MAE.

Totodată, potrivit informaţiilor comunicate de autorităţile din Bosnia şi Herţegovina, regimul de tranzit rămâne neschimbat, nefiind necesară prezentarea certificatului medical solicitat în cazul şederii. Astfel, cetăţenii români pot tranzita Bosnia şi Herţegovina numai în scopul revenirii în România/în statul de reşedinţă, cu condiţia să nu se cazeze/să înnopteze pe teritoriul Bosnia şi Herţegovina. Tranzitul în scop turistic este permis doar pe coridorul Neum (Croaţia-Bosnia şi Herţegovina-Croaţia).

În ceea ce priveşte transportatorii de mărfuri, au fost ridicate toate restricţiile de circulaţie pentru această categorie.

MAE reaminteşte că pentru a intra pe teritoriul Bosniei şi Herţegovina rămâne în vigoare obligativitatea folosirii paşaportului şi nu a cărţii de identitate, ca document de călătorie.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sarajevo: +387 33 66 88 93; +387 33 214022, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice: +387 61 428 354.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51903, https://sarajevo.mae.ro/ şi http://www.mae.ro/.

Șeful DSU, plângere la DIICOT după ce a fost amenințat cu moartea

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a depus, joi, la sediul DIICOT, plângere penală împotriva celor care l-au ameninţat cu moartea pe reţele de socializare.

„Este vorba de două ameninţări cu moartea care au fost publice şi care au fost destul de evidente, emise de oameni care pot chiar să facă rău. Aşa că am venit şi am depus plângerea, iar de aici e treaba autorităţilor. Una printr-un film care a fost postat public şi una prin postarea publică pe care o ştie toată lumea”, a declarat Arafat, la ieşirea din sediul DIICOT.

El a precizat că nu cunoaşte persoana care a formulat ameninţările.

„Mai vin din astea, dar acestea chiar au părut serioase şi a trebuit să le depun (plângerile – n.r.), pentru că nu poţi să permiţi aşa ceva. Eu sper să fie totul ok”, a spus Raed Arafat, citat de Agerpres.

Poliţia s-a autosesizat şi a deschis o anchetă după ce Raed Arafat a fost ameninţat cu moartea, pe Facebook, de un bărbat din Alba Iulia, care susţine că pandemia de COVID-19 nu există, totul fiind o conspiraţie.

„Domnule Raed Arafat, eu o să fiu acela care o să vă îngroape alături de un porc într-un mormânt de Piatră! Te somez să părăseşti acest teritoriu înainte de întâlnirea noastră!”, a scris bărbatul, pe Facebook.

Francezii vor fi obligați să poarte mască în spațiile publice închise

De săptămâna viitoare, Franţa va reintroduce portul obligatoriu al măştii în toate spaţiile închise care primesc public, în special magazinele, a anunţat premierul francez.

„Aveam în vedere o intrare în vigoare a acestor dispoziţii de la 1 august”, a amintit premierul. „Am înţeles că acest termen pare tardiv şi decretul va intra deci în vigoare săptămâna viitoare”, a indicat el în cadrul declaraţiei sale de politică generală în faţa senatorilor. „Portul măştii constituie, împreună cu respectarea distanţei fizice, măsuri de prevenire şi de protecţie eficiente”, a subliniat el.

Anunţul din 14 iulie făcut de preşedintele Emmanuel Macron despre obligativitatea portului măştii în „locurile publice închise” începând de la 1 august a fost salutat de cei care care pledau pentru această măsură, dar ei au cerut aplicarea sa imediat şi inclusiv la locurile de muncă, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Castex a precizat că „în spaţiile declarate profesionale, aceasta presupune o adaptare a protocoalelor sanitare la activităţile respective”.

În Departamentul Mayenne (vest), portul măştii a devenit obligatoriu în spaţiile publice închise din şase comunităţi, între care oraşul Laval, cu efect imediat.

Mayenne înregistrează câteva focare de COVID-19 şi a depăşit uşor pragul de alertă cu 50,1 noi cazuri la 100.000 de locuitori, detectate în ultimele şapte zile, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

În regiunea pariziană, ministrul sănătăţii Olivier Veran a avertizat că au fost semnalate „indicii uşoare de revenire” a epidemiei, invitându-i pe francezi la „vigilenţă”.

Franţa a plătit un tribut greu pandemiei de coronavirus cu peste 30.000 de morţi şi o izolare de aproape două luni a întregii populaţii între jumătatea lunii martie şi jumătatea lunii mai.

Nelu Tătaru: Implicarea Ministerului în realizarea spitalului regional de la Braşov rămâne totală

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, joi, că un ordin privind arondarea judeţelor Harghita şi Covasna la viitorul spital regional de la Braşov a fost lansat în transparenţă decizională, subliniind „implicarea totală” a ministerului pe care îl conduce „într-un parteneriat public-privat cu autorităţile locale braşovene şi împreună cu BERD” în realizarea acestui proiect.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că se află la Braşov „pentru a repune pe tapet spitalul regional” şi a subliniat că acest proiect este important atât pentru acest judeţ, cât şi pentru Harghita şi Covasna, care ar urma să fie arondate viitoarei unităţi medicale regionale.

Totodată, Tătaru a spus că Braşovul are nevoie de un spital nou, „mai ales că infrastructura la nivelul întregii ţării este la nivelul anilor ’70-’80, însă există şi corpuri pavilionare mai vechi”.

„Implicarea rămâne totală, urmează ca paşii următori, studiul de fezabilitate să ne dea şi perspectiva unui proiect tehnic, execuţie şi licitaţie”, a afirmat ministrul, citat de Agerpres.

Nelu Tătaru a participat, joi, la Primăria Braşov, la o întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor locale şi ai BERD privind stadiul proiectului spitalului regional.

Conform ordinului de ministru aflat în transparenţă publică, în „Regiunea de Dezvoltare Centru: spitalele din judeţele Mureş, Alba, şi Sibiu sunt arondate centrului universitar Târgu Mureş, respectiv unităţilor sanitare regionale de tip IA şi IB din acest centru, iar spitalele din judeţele Harghita, Covasna, Braşov vor fi arondate Centrului Universitar Braşov, respectiv unităţilor sanitare regionale de tip IA şi IB din acest centru”.

Cea de-a doua serie a primului curs ANMCS pentru îmbunătățirea practicii medicale începe pe 20 iulie

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) începe pe 20 iulie cea de-a doua serie a primului curs pentru îmbunătățirea practicii medicale, parte a unei serii de cursuri online gratuite, începute în luna iunie.

Potrivit ANMCS, „într-o perioadă scurtă de timp la primul Curs s-au înscris 345 participanți dintre care peste 70% medici, restul fiind farmaciști, psihologi, asistenți medicali, responsabili cu managementul calității în spitale și evaluatori.

Ca urmare, s-a decis ca programul educațional al ANMCS să se desfășoare în două serii:
– Seria A, în perioada 09-12 iunie 2020, de la 9.30 la 15.30, zilnic;
– Seria B, în perioada 20-23 iulie 2020, de la 9.30 la 15.30, zilnic.

Astfel, începând cu 20 iulie va demara a doua sesiune a primului curs ANMCS: “Riscurile clinice asociate medicației psihotrope și efectele adverse asociate asistenței medicale psihiatrice induse de medicația nonpsihotropă”.

Cursul este adaptat la situația pandemică actuală și aduce în discuție instituirea unor măsuri de profilaxie specifică pentru prevenirea infecției cu noul coronavirus sau a unei evoluții severe a infecției. În cadrul cursului este prezentată și o metodologie de abordare unitară a bolnavului cu afecțiuni psihice, precum și a celor care vor avea dificultăți din cauza depresiei post pandemie. De asemenea, sunt prezentate și studii de caz anonimizate petrecute în unități sanitare acreditate din țară.

Cursul “Riscurile clinice asociate medicației psihotrope și efectele adverse asociate asistenței medicale psihiatrice induse de medicația nonpsihotropă” se desfășoară în colaborare cu Academia de Științe Medicale din România și este coordonat de Acad. Prof. Univ. Dr. Dragoș Marinescu, cu susținerea Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.

La finalul cursului, se eliberează diplome de participare, dar și certificate de absolvire medicilor membri ai CMR, acest eveniment științific fiind creditat cu 20 de puncte de Educație Medicală Continuă. De asemenea, evaluatorii de servicii de sănătate participanți primesc 20 Puncte de Formare Continuă, a subliniat Dr. Elena Dumitrașcu, directorul general al ANMCS.

Cursurile online organizate de ANMCS vor fi extinse și pe în alte specialități medicale și se adresează medicilor, managerilor, dar și profesioniștilor din sănătate care desfășoară activități conexe actului medical interesați de creșterea calității serviciilor medicale și siguranței pacientului.”

Africa de Sud se apropie de 300.000 de cazuri de COVID-19

Numărul cazurilor de COVID-19 se apropie vertiginos de 300.000, miercuri, în Africa de Sud, stat aflat în top 10 al celor mai afectate ţări de noul coronavirus, în pofida unor măsuri draconice de închidere şi izolare impuse rapid, pentru a împiedica creşterea numărului de cazuri.

Cel mai industrializat stat african înregistra la ultimul bilanţ 298.292 de cazuri, iar numărul de teste pozitive a ajuns în prezent la peste 10.000 pe zi.

La sfârşitul lunii martie, preşedintele Cyril Ramaphosa a luat rapid măsuri agresive împotriva contaminării cu noul coronavirus, închizând magazinele, ordonând oamenilor să stea în case şi trimiţând armata pe străzi pentru a se asigura că măsurile sunt respectate. Aceste măsuri au fost implementate pe când Africa de Sud avea doar 400 de cazuri şi niciun deces.

Ulterior guvernul a relaxat o parte din măsuri, pentru a salva ce se mai putea salva din economie.

Însă, în contextul în care Africa de Sud se află pe locul 4 în lume în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de persoane testate pozitiv zilnic, la o populaţie de 58 de milioane de persoane, preşedintele Ramaphosa a reimpus duminică măsura de interzicere a consumului de alcool şi a interzis ieşirea pe stradă după căderea întunericului, relatează Reuters, citată de Agerpres.

„Africa de Sud a adoptat măsurile de închidere şi izolare atât de devreme… totul părea impresionant”, a comentat Charles Robertson, economist în cadrul Renaissance Capital, care a urmărit îndeaproape evoluţia crizei noului coronavirus.

„Ceea ce devine clar este că măsurile de închidere şi izolare nu funcţionează în ţările cu venituri mici. În economiile informale, (oamenii) nu-şi pot permite să stea acasă”, a adăugat el.

Aproximativ jumătate din populaţia Africii de Sud trăieşte sub limita sărăciei şi circa o treime dintre sud-africani nu au loc de muncă – peste 3 milioane de locuitori şi-au pierdut locurile de muncă de la instaurarea măsurilor de izolare, conform unui studiu dat publicităţii marţi de South Africa’s Coronavirus Rapid Mobile Survey (CRAM).

În numeroase regiuni ale ţării, unităţile spitaliceşti dedicate pacienţilor cu COVID-19 sunt pline, aşa că pacienţii care nu mai au loc sunt mutaţi în alte spitale sau sunt ţinuţi în corturi sanitare, conform oficialilor din Ministerul sud-african al Sănătăţii.

„Furtuna cu privire la care i-am avertizat în mod constant pe sud-africani iată că se produce”, a declarat ministrul sănătăţii, Zweli Mkhize, în faţa Parlamentului.

Africa de Sud a înregistrat doar 4.346 de decese cauzate de COVID-19, adică aproape 1,5% din numărul total de cazuri, pentru că populaţia este tânără. Numărul deceselor va creşte pe măsură ce se vor înregistra penurii de oxigen şi de paturi de spital. Preşedintele Ramaphosa a precizat că oamenii de ştiinţă au preconizat până la 50.000 de decese.

La spitalele publice din Africa de Sud, care au oricum probleme de capacitate, notează Reuters, medicii se plâng de lipsa personalului sanitar şi a echipamentelor de protecţie.

„Nu au fost angajaţi suficienţi lucrători în domeniul sanitar, solicitările noastre pentru echipamente de protecţie PPE au fost ignorate, iar protocoalele nu sunt respectate”, a declarat Sibongiseni Delihlazo, purtător de cuvânt al sindicatului asistenţilor medicali.

Spitalul Colentina își poate relua activitatea non-COVID

Spitalul Colentina a primit avizul DSP pentru reluarea activității non-COVID, a anunțat Gabriela Firea, primarul general al Capitalei.

Avizul este valabil 30 de zile, adică pe durata stării de alertă, a mai precizat edilul.

„Internările nu se pot face de mâine pentru că sunt acum internați 140 de pacienți cu dublă patologie, una cronică și SARS-CoV-2. Am pregătit o alternativă, ca suport, clădirea fostului spital al STB, cu 33 de paturi, inclusiv 3 paturi de ATI”, a mai spus Gabriela Firea.

„Estimarea noastră este că în cel mult două săptămâni, întregul Spital Colentina va fi deschis pentru pacienții non-COVID”, a declarat dr. Sabina Zurac, directorul medical al unității spitalicești.

Direcția de Sănătate Publică București (DSPMB) a confirmat emiterea avizului temporar favorabil pentru funcționarea unității medicale în regim deschis, atât pentru pacienții COVID, cât și pentru pacienții care necesită tratament de specialitate pentru alte patologii.

„Menționăm că, avizul de funcționare a fost emis imediat ce managementul spitalului bucureștean a asigurat circuitele separate, condițiile și măsurile necesare, conform legislației în vigoare, astfel încât pacienții să poată primi serviciile medicale necesare în condiții de siguranță”, a precizat DSPMB.

CE a prezentat orientări privind protecția lucrătorilor sezonieri în UE în contextul pandemiei

0

Comisia Europeană a prezentat orientări menite să asigure protecția lucrătorilor sezonieri în UE în contextul pandemiei de COVID-19.

Orientările se adresează autorităților naționale, inspectoratelor de muncă și partenerilor sociali, pentru a garanta drepturile, sănătatea și siguranța lucrătorilor sezonieri și pentru a se asigura că lucrătorii sezonieri își cunosc drepturile.

“Lucrătorii sezonieri transfrontalieri beneficiază de o gamă largă de drepturi, însă, având în vedere caracterul temporar al activității lor, ei pot fi expuși într-o mai mare măsură la condiții de muncă și de trai precare. Pandemia de COVID-19 a conferit o mai mare vizibilitate acestor condiții și, în unele cazuri, le-a exacerbat. În unele cazuri, astfel de probleme pot crește riscul de apariție a focarelor de COVID-19”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat că „în fiecare an, sute de mii de lucrători sezonieri sprijină sectoare extrem de importante ale economiei UE, cum ar fi sectorul alimentar și cel agricol. Pandemia de COVID-19 a scos la lumină condițiile de trai și de muncă dificile cu care se confruntă acești lucrători. Acest aspect trebuie abordat. Orientările noastre sunt un semnal de alarmă adresat statelor membre și întreprinderilor pentru ca acestea să se asigure că își îndeplinesc obligațiile care le revin în ceea ce privește protecția lucrătorilor indispensabili, care sunt, totuși, vulnerabili.”

Deși Comisia este cea care monitorizează aplicarea corespunzătoare a normelor Uniunii în ceea ce privește lucrătorii sezonieri, responsabilitatea pentru aplicarea lor corespunzătoare revine autorităților naționale. Prin urmare, sunt necesare măsuri adecvate în regim de urgență.

Orientările acoperă o serie de aspecte, cum ar fi:
• dreptul lucrătorilor sezonieri de a lucra într-un stat membru UE indiferent dacă sunt cetățeni UE sau dacă vin din țări din afara UE
• condițiile de viață și de muncă adecvate, inclusiv distanțarea fizică și măsurile de igienă corespunzătoare
• informarea clară a lucrătorilor cu privire la drepturilor lor
• munca nedeclarată
• aspecte în materie de asigurări sociale

Acțiuni la nivel național

Orientările invită autoritățile naționale și partenerii sociali să depună eforturi reînnoite pentru a-și îndeplini rolul de garantare a aplicării corespunzătoare a normelor și de asigurare a respectării acestora. Ele includ recomandări concrete și sugestii privind activitățile care urmează să fie întreprinse la nivel național sau la nivelul UE, precum:
• lansarea unui apel către statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura condiții decente de muncă și de trai pentru lucrătorii sezonieri
• lansarea unui apel către statele membre în scopul sensibilizării cu privire la cerințele în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM) care afectează lucrătorii sezonieri, ajutând angajatorii să pună în aplicare cerințele juridice relevante și furnizând informații clare lucrătorilor într-o limbă pe care aceștia o înțeleg
• invitarea statelor membre să ofere orientări practice întreprinderilor mai mici
• solicitarea adresată statelor membre de a consolida inspecțiile pe teren pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor SSM pentru lucrătorii sezonieri

Acțiuni la nivelul UE

Comisia a planificat o serie de acțiuni menite să sporească protecția drepturilor lucrătorilor sezonieri, printre care:
• un studiu menit să colecteze date privind munca sezonieră din interiorul UE și să identifice principalele provocări, inclusiv în ceea ce privește subcontractarea;
• o anchetă privind ocupațiile cu grad ridicat de risc, inclusiv privind lucrătorii sezonieri, efectuată de EU-OSHA în strânsă colaborare cu Comitetul inspectorilor de muncă principali;
• o campanie de sensibilizare care vizează sectoarele expuse într-o mai mare măsură muncii sezoniere, coordonată de ELA;
• o audiere cu partenerii sociali europeni cu privire la lucrătorii sezonieri;
• un studiu comparativ al analizelor efectuate în diferite state membre de către rețeaua de experți juridici în materie de liberă circulație și de coordonare a securității sociale (MoveS);
• acordarea de sprijin statelor membre prin intermediul Platformei europene de combatere a muncii nedeclarate și a campaniei # EU4FairWorwork4, pentru a încuraja o mai bună informare cu privire la drepturi și obligații în rândul lucrătorilor și al angajatorilor.

Orientările vin în contextul în care peste 17,6 milioane de cetățeni ai UE trăiesc sau lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine.

Anumite sectoare ale economiei europene, în special sectorul agroalimentar și cel al turismului, depind de sprijinul lucrătorilor sezonieri din UE și din țările terțe pentru anumite perioade ale anului. Comisia estimează că media anuală a lucrătorilor sezonieri activi în UE este cuprinsă între câteva sute de mii și un milion, se arată într-un comunicat al CE.

Aceste orientări completează Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19, publicate la 30 martie 2020 și răspund solicitării Parlamentului European incluse în rezoluția acestuia din 19 iunie 2020 referitoare la protecția lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri.

Bilanț AFP: Cel puţin 579.938 decese la nivel mondial din cauza COVID-19

Pandemia de coronavirus a ucis cel puţin 579.938 de persoane în întreaga lume de când biroul OMS în China a anunţat apariţia bolii COVID-19, la sfârşitul lunii decembrie, potrivit unui bilanţ stabilit de AFP din surse oficiale miercuri la 19:00 GMT.

Peste 13.407.780 de cazuri de infecţie au fost oficial diagnosticate în 196 de ţări şi teritorii de la începutul epidemiei, dintre care cel puţin 7.264.600 sunt considerate acum ca fiind vindecate.

Totuşi, acest număr de cazuri diagnosticate nu reflectă decât o parte din numărul real de infecţii. Unele ţări testează doar cazurile grave, altele utilizează testele ca prioritate pentru monitorizare, iar multe ţări sărace au doar capacităţi de depistare limitate, relatează Agerpres.

De la bilanţul realizat marţi la 19:00 GMT, 5.392 de noi decese şi 214.211 de noi cazuri au fost raportate la nivel mondial.

Ţările care au înregistrat cel mai mare număr de noi decese sunt Brazilia ( 1.300), Mexicul (836) şi Statele Unite (787).

La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a fost făcută cea de-a cincea prelevare de organe din 2020

În cursul nopţii, mai multe echipe de medici au prelevat ficatul şi rinichii de la un pacient aflat în moarte cerebrală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, anunță unitatea spitalicească.

Este vorba despre un bărbat de 49 de ani, internat în Secţia Clinică ATI.

Rinichii au fost duşi la Cluj, la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, iar ficatul a fost trimis la Bucureşti, la Institutul Clinic Fundeni.

Prelevarea de organe realizată în cursul acestei nopţi este a cincea din anul 2020, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

„Acum, mai mult ca niciodată, solidaritatea şi dragostea faţă de semeni fac diferenţa dintre viaţă şi moarte. Aceste momente ne obligă să ne exprimăm recunoştinţa faţă de cei care, prin gestul lor, aduc speranţă, salvează vieţi: donatori, familiile acestora, echipele medicale”, conchide comunicatul de presă a SCJU Tg. Mureș.