Modificarea Ordinului referitor la monitorizarea cheltuielilor spitalelor publice, publicată în Monitorul Oficial

Ordinul nr. 1225/2223/2020 pentru modificarea formularului nr. 1 din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al viceprim-ministrului,ministrul finanțelor publice, nr. 858/1.194/2012 privind stabilirea modalității de transmitere și raportarea execuției bugetului de venituri și cheltuieli în vederea monitorizării cheltuielilor spitalelor publice a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 748 din 18 august 2020.

Potrivit actului normativ, Art. I. – „Formularul nr. 1 din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 858/1.194/2012 privind stabilirea modalității de transmitere și raportare a execuției bugetului de venituri și cheltuieli în vederea monitorizării cheltuielilor spitalelor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 10 septembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu Formularul nr. 1 prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

Actul normativ în integralitate și ANEXA sunt disponibile AICI.

EXCLUSIV Coronavirus: Beatrice Mahler vorbește despre simptomele ușoare și pacienții asimptomatici

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, a vorbit în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru RoHealthReview.ro și Sănătatea TV despre pacienții asimptomatici și despre manifestările pacienților cu forme ușoare de COVID-19.

Cum ajunge o persoană care este asimptomatică să fie descoperită ca fiind infectată cu noul coronavirus?

Dacă vorbim de un pacient asimptomatic, vorbim de un pacient care nu are simptome deloc, care practic nu știe că este bolnav. Dintre pacienții care au fost internați la Institutul „Marius Nasta” și din evaluarea cazurilor prezentate, toți pacienții prezintă manifestări ușoare de boală, de la febră, subfebrilități, dureri în gât, lipsa mirosului sau starea generală de astenie cu dureri musculare. Manifestările pot fi minime, dar ele există. Anamneza în acest caz trebuie să fie extrem de atentă. Se poate ca în momentul în care pacientul se prezintă în spital, el să nu mai prezinte simptome, să fie practic asimptomatic și atunci acest termen să fie asumat de către pacient ca fiind o persoană asimptomatică, însă o amanmeză corectă, întrebările puse corect de către medic relevă faptul că pacientul ajuns să își facă investigații și diagnosticul de laborator pentru că prezenta simptome minime.

Sunt pacienți care spun că și-au pierdut mai întâi gustul și mirosul. Să fie acesta primul semnal de alarmă?

Este unul dintre semnalele de alarmă, nu este singurul. Nu este general valabil, însă este într-adevăr ceva specific infecției cu SARS-COV-2.

Dacă ar fi să enumerăm câteva dintre manifestările ușoare ale unui pacient COVID-19 care ar fi acestea?

Cei mai mulți dintre pacienții care s-au prezentat la Institutul „Marius Nasta” au prezentat febră, tuse și dispnee. Sigur că vorbim despre un spital specific pentru patologia respiratorie, unde se adresează mai ales pacientul care are antecedente pulmonare sau o dificultate în respirație. Prin urmare, la Institutul „Marius Nasta” pacienții care s-au prezentat au acuzat în primul rând febră, tuse, lipsa aerului, stare generală alterată, pe următoarele locuri și în procente destul de mici, lipsa mirosului, alterări ale gustului și tulburări digestive.

Dintre cazurile pe care le-ați întâlnit, ce ați observat că se întâmplă în organismul unui asimptomatic?

Există o parte a pacienților asimptomatici care pot să dezvolte o simptomatologie. De aceea, anamneza este foarte importantă pentru că un pacient care este tânăr, care nu are comorbidități, reușește să treacă mult mai bine peste aceste simtome ușoare de astenie, de subfebrilitate, de dureri musculare. Acest lucru nu înseamnă însă că evoluția bolii nu poate fi severă. În ultimele săptămâni, la Institutul „Marius Nasta” avem tot mai des pacienți care se internează cu forme ușoare de boală, cu un sindrom febril ușor, cu dureri musculare, cu astenie, și care după primele zile de internare au o evoluție spre forme severe. necesitând chiar internarea în secția de terapie intensivă. Și menționez că sunt pacienți tineri, pacienți care nu au comorbidități și este o tipologie de manifestare a infecției SARS-COV-2 cel puțin sesizată în acest moment în Institutul „Marius Nasta”.

Conform legii, perioada obligatorie pe care un pacient asimptomatic trebuie să o petrească internat este de 48 de ore. Ați întâlnit cazuri în care o persoană a fost externată, iar apoi, starea ei de sănătate s-a înrăutățit?

Da, sunt situații în care starea de sănătate se înrăutățește, dar de regulă, marea majoritate a pacienților care se prezintă în Institut și sunt internați, nu sunt asimptomatici. În acest moment, nu avem niciun pacient asimptomatic, media de pacienți internați fiind undeva între 1 și 2 pacienți, pe toată această perioadă. Noi vorbim de pacienți cu forme de afectare ușoare-moderate sau severe, dar am avut situații de pacienți evaluați la „Marius Nasta” care au avut simptomatologie minimă și remisă în momentul în care s-au prezentat nu aveau afectare pulmonară și apoi s-au prezentat din nou pentru că starea lor generală s-a deteriorat.

În cazul unei persoane cu simptome ușoare, se recomandă tratament?

Pentru simptome ușoare, se recomandă tratament simptomatic. Este extrem de important ca tratamentul să fie simptomatic, să fie extrem de riguros tratamentul comorbidităților. Este extrem de important ca pacientul care are diabet, tensiune sau alte afecțiuni să le aibă controlate, iar simptomele să fie controlate prin medicația simptomatică pe care o cunoaștem cu toții. Dacă vorbim de tratament al infecției cu SARS-COV-2, vorbim de tratament atunci când avem afectarea organelor, vorbim de afectare pulmonară, afectare sistemică.

EXCLUSIV Dr. Beatrice Mahler: La cazurile nonCOVID, observăm o creștere a mortalității cu 20%, la nivelul Institutului

Asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftziologie Marius Nasta, a explicat pentru RoHealth Review și Sănătatea TV cum a evoluat mortalitatea la nivelul Institutului de la debutul pandemiei de COVID-19.

„La nivelul Institutului Marius Nasta, pe analiza statistică făcută în cele patru luni de la momentul declanșării stării de urgență și stării de alertă, aprilie, mai, iunie, iulie, mortalitatea înregistrată a crescut cu 40%, indiferent dacă vorbim de cazurile COVID sau nonCOVID.

Dacă ne referim la cazurile nonCOVID, observăm o creștere a mortalității cu 20%, ceea ce e un semnal de alarmă în ceea ce privește momentul de prezentare în spital a pacienților cronici cu acutizări, care au nevoie de asistență medicală.

Prin urmare, analiza primelor date indică o creștere a mortalității globale de 40%, ceea ce este destul de îngrijorător”, a precizat dr. Mahler.

Ce soluții propune Societatea Națională de Medicina Familiei pentru începutul noului an școlar

Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) a făcut o analiză a principalelor probleme care pot să apară în perioada de început a anului școlar și a elaborat o serie de propuneri pentru preîntâmpinarea lor și pentru diminuarea riscurilor atât pentru profesioniști cât și pentru pacienți, informează un comunicat de presă al SNMF.

Potrivit sursei citate, „toamna reprezintă sezonul cu o incidență crescută a virozelor respiratorii și de debut a infecțiilor gripale. În acest an ne confruntăm, suplimentar, cu o transmitere comunitară crescută a infecției cu SARS-CoV-2. În plus, începerea anului școlar implică o intensă activitate birocratică medicală. Se cer avize, scutiri, adeverințe, dosare medicale etc. și se aglomerează activitatea la cabinete pentru obținerea acestor acte medicale.

În consecință, SNMF prezintă o serie de măsuri specifice pentru a încerca limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 în contextul începerii anului școlar.

  1. Responsabilizarea și implicarea familiei

Scop: identificarea precoce, în familie, a copiilor cu semne de afecțiuni respiratorii acute și izolarea acestora la domiciliu.

Motivare:

  • toamna reprezintă sezonul cu o incidență crescută a virozelor respiratorii și de debut a infecțiilor gripale;
  • suplimentar, în acest an ne confruntăm cu o transmitere comunitară crescută a infecției cu SARS-CoV-2;
  • nu există criterii clinice validate științific de diferențiere clinica certă între infecția COVID-19, gripă și virozele sezoniere; prezența în școală și ulterior în sălile de așteptare de la cabinetele de medicină de familie, a elevilor cu oricare dintre afecțiunile enunțate reprezintă un risc semnificativ pentru răspândirea acestor boli, inclusiv a infecției cu SARS-CoV-2.

Modalitate de implementare:

  • Distribuirea de materiale cu informații clare, scurte și precise către părinți privind identificarea precoce a semnelor de infecții respiratorii (media, afișaj, instrucțiuni scrise oferite de școli, instruirea directă de către învățători și diriginți);
  • Instruirea părintelui în școală, prin intermediul media, cabinete, cu privire la atitudinea de urmat: copilul va fi reținut la domiciliu chiar și la semne minore de boală și medicul de familie va fi contactat telefonic.
  1. Renunțarea la birocrația specifică începutului de an școlar

Scop: limitarea prezentării la cabinetele medicilor pentru demersuri birocratice care suportă amânare și pentru care este dificil de realizat o programare fără a afecta îngrijirea persoanelor care se prezintă pentru starea de boală.

Motivare:

  • context epidemiologic particular în acest an;
  • adresabilitate crescută a pacienților cu boli cronice care trebuie să limiteze semnificativ accesarea serviciilor de sănătate secundare sau terțiare;
  • număr crescut de prezentări la cabinet, atestat de experiența anilor trecuți, a pacienților elevi care solicita diverse documente.

Modalitate de implementare:

Se renunță la eliberarea:

  • adeverințelor medicale care să ateste capacitatea copilului de a participa la orele de sport. Vor fi solicitate medicilor de familie doar adeverințe care atestă încadrarea într-o categorie scutită de efort fizic;
  • aviz epidemiologic pentru (re)intrarea în colectivitate;
  • fișa de vaccinări;
  • adeverințe de boli cronice pentru părinți! (deși nu există această cerință în legislație, anumite școli și licee solicită astfel de documente);
  • adeverință medicală pentru înscrierea în colectivitate (deși este nevoie de acest document numai la intrarea într-un nou  ciclu de învățământ, unele unități școlare solicită pentru toți elevii un astfel de document,  care are doua pagini și presupune examen clinic complet pe aparate și sisteme, înregistrarea greutății, înălțimii, TA etc.)

Utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță în situația în care școala solicită anumite documente pe care medicul de familie le eliberează, comunicare între medic de familie, școală și părinte.

  1. Alte propuneri:
  • Redirecționarea fondurilor din programe sociale

Propunem transformarea programului Cornul și Laptele într-un program de tip Masca și Dezinfectantul, astfel încât fondurile deja prevăzute în buget să fie cheltuite mai eficient și mai riguros, pe lângă fondurile necesare pentru investiții specifice perioadei epidemice.

  • Vaccinarea antigripală a copiilor de vârstă școlară.

Statul trebuie să introducă gratuitate pentru vaccinarea antigripală a copiilor din colectivitățile școlare.

  • Proceduri clare pentru testare

Elaborarea unei proceduri dedicate și clare privind testarea și managementul copiilor din colectivități suspecți de infecția cu SARS-CoV-2 (conform definiției de caz).”

Un tânăr vindecat de COVID-19 a donat plasmă convalescentă. Cum a fost experiența

Un tânăr vindecat de COVID-19, care a donat plasmă convalescentă, a povestit cum a fost experiența.

Tânărul Cătălin Georgescu a donat plasmă la cinci săptămâni de la primul simptom de coronavirus, la mai puțin de patru de la testul pozitiv și aproximativ două săptămâni de la testul negativ.

El a povestit că a stat conectat la un sistem de colectare timp de 40 de minute, iar procesul seamănă mult cu donarea de sânge, dar aparatul de plasmafareză diferă.

“Ai un ac mai mare decât media, dar ăsta-i cam singurul lucru neplăcut. Apoi stai lejer pe canapea (…) și centrifuga înaltă de lângă tine spală sângele de plasmă, o bagă la pungă și-ți returnează ce-i roșu în venă. Între timp, te-ntreci în glume cu personalul centrului care se străduiește să-ți facă șederea cât mai plăcută. În total dai cam 600ml de lichid galben-tulburel. Pare mult, dar n-am avut nicio problemă. Și cantitatea asta înseamnă trei doze de tratament pentru cineva care e acum internat în spital cu simptome severe. Mănânci bine ziua dinainte, dimineața dinainte și după. Preferabil ceva cu fier. Te scalzi în lichide, fructe, ce vrei tu. Dar nu grăsimi. În special nu înainte”, a povestit donatorul de plasmă convalescentă.

Tânărul a spus că a fost a doua persoană din București care a fost să doneze plasmă fără bilet de externare, afirmând că  procesul de donare a fost debirocratizat.

În ceea ce privește acordarea bonurilor valorice de 1.000 de euro, tânărul vindecat de COVID-19 este de părere că aceasta este o măsură disproporționată și foarte discutabilă, mai ales înainte de alegerile locale, iar mai util ar fi fost un program de testare gratuită pentru persoane deja infectate.

Voci pentru Sănătate | Dr. Beatrice Mahler explică ce înseamnă, mai exact, pacient COVID-19 asimptomatic

[front_live]248451222800477857352390-2020-08-18_15:15[end_live]

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” explică, pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro, ce înseamnă, mai exact, pacient COVID-19 asimptomatic și care sunt semnalele de alarmă în urma innfectării cu SARS-CoV-2.

GCS: Peste 1.000 de cazuri noi de infectare. 479 de pacienți internați la ATI

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.014 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.542.094 de teste. Dintre acestea 21.289 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.290 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 7.999 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 55 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 18 august.

Astfel, până marți, pe teritoriul României, au fost confirmate 72.208 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.118. Dintre acestea, 479 sunt internate la ATI.

Totodată, un număr de 33.135 de pacienți au fost declarați vindecați și 8.316 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 715 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până astăzi, 3.074 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 17.08.2020 (10:00) – 18.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 45 de decese (31 bărbați și 14 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mehedinți, Neamț, Satu Mare, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 la categoria 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 17 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 8 decese la categoria de peste 80 de ani.

Un număr de 43 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Pe teritoriul României, 9.603 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.648 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 26.956 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 10 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 917 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 805 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

OMS: Mulţi tineri sunt asimptomatici sau au simptome uşoare de COVID-19 și transmit fără să ştie virusul

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atenționează că răspândirea noului coronavirus în regiunea Asia-Pacific are loc din ce în ce mai mult prin intermediul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani care nu ştiu că sunt infectate pentru că sunt asimptomatice sau prezintă simptome uşoare.

Deoarece mulţi tineri sunt asimptomatici sau au simptome uşoare de COVID-19, ei transmit fără să ştie virusul altora, a declarat, la Manila, Takeshi Kasai, directorul regional al OMS pentru Pacificul de Vest.

„Acest lucru creşte riscul răspândirii virusului la persoanele cele mai vulnerabile, la vârstnici, bolnavi cronici, oameni care locuiesc în zone urbane dens populate şi în cele rurale izolate”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă online.

„Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a opri virusul să ajungă în comunităţile vulnerabile”, a adăugat el.

Regiunea Pacificul de Vest, care cuprinde 27 de ţări din Asia şi Pacific, a confirmat până în prezent peste 400.000 de infectări cu noul coronavirus şi aproape 9.300 de decese, conform OMS. Cazurile reprezintă 2,3% din infecţiile la nivel global.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a afirmat că ţările din Asia-Pacific au intrat „într-o nouă fază a pandemiei” în care guvernele adoptă noi tactici şi strategii care reduc la minim perturbarea vieţii oamenilor şi a economiilor, în timp ce iau măsuri împotriva răspândirii COVID-19.

„Mulţi detectează acum focare mai repede şi le răspund mai rapid cu intervenţii mai direcţionate şi o abordare agilă, care readuce sănătatea societăţilor şi economiilor în acelaşi timp”, a adăugat Kasai.

 

 

Zile libere pentru salariații din sănătate în cazul întreruperii activității școlare

Solicitarea de zile libere sau rămânerea școlilor și creșelor deschise sunt două dintre soluțiile găsite de Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România pentru a veni în sprijinul angajaților din sănătate, familii monoparentale și familii în care ambii părinți lucrează în sistemul sanitar, într-o posibilă situație în care activitatea școlară va fi întreruptă, în contextul pandemiei, după începerea noului an școlar.

Cele două soluții s-au regăsit, în cadrul unui proiect de OUG, și pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de Dialog Social a Ministerului Muncii de luni după-amiază. Soluțiile au fost identificate încă din primăvară, doar că la momentul respectiv nu s-au aplicat. Prin urmare, reprezentanții ”Solidaritatea Sanitară” au reluat demersurile astfel încât, într-o eventuală situație similară cu cea din primăvară, să existe cadrul legal prin care angajații din sănătate să aibă posibilitatea să își supravegheze copiii.

”În primăvară, după cum știm, sistemul de sănătate a fost exclus de la această posibilitate, el a intrat sub o zonă de interdicție. Salariații nu puteau să își ia aceste zile libere pentru supravegherea copiilor. Mai mult decât atât, avem situații de familii monoparentale sau situații în care ambii părinți lucrează în sistemul sanitar, aceștia neavând absolut nicio posibilitate. Noi, la acel moment, am solicitat să se găsească soluții pentru această situație, să modifice cadrul legal de la momentul respectiv. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat. Existau și soluții alternative. Spre exemplu, în Anglia, școlile au rămas deschise strict pentru copiii personalului din sistemul de sănătate, exista soluția creșelor iarăși pentru copiii salariaților. Iar noi am făcut mai multe propuneri în sensul acesta. Vrem ca acum acest lucru să nu se mai întâmple, să nu ne mai trezim cu reglementarea în Ordonanță în sensul de interdicție. Acesta este și motivul pentru care reluăm solicitarea ca, înainte de a ajunge act normativ, să avem soluțiile pentru salariați. Și, într-adevăr, în proiectul de ordonanță de la ședința de ieri de la Ministerul Muncii apare reglementată această situație. În cazul părintelui singur sau în cazul cu ambii părinți din sănătate sau din sănătate și apărare etc, adică acele sectoare supuse interdicției, legea dă, cel puțin în proiectul de ordonanță, posibilitatea ca unul dintre părinți să poată să își ia aceste zile libere pentru supravegherea copiilor”, a declarat Gabriel Predica, vicepreședinte Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România, pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.

Potrivit vicepreședintelui ”Solidaritatea Sanitară”, dreptul la libere în contextul pandemiei este unul care rămâne totuși la latitudinea salariatului și, în funcție de evoluția epidemiologică și măsurile impuse, el decide dacă va solicita acest drept.

”Nu știm încă amploarea fenomenului, nu știm exact. (…) În același timp, poziția noastră publică arată că reprezintă o problemă. Cel puțin pe rețelele de socializare reacțiile salariaților au fost semnificative. Discutăm și de o perioadă destul de lungă în care salariații au atins un nivel semnificativ de uzură fizică și morală etc. Trebuie privit și din această perspectivă”, a mai adăugat Gabriel Predica.

Smartphone-ul ar putea să îți spună când este cazul să te oprești din băut alcool

Nu este întotdeauna ușor să îți dai seama când ai băut prea mult, însă smartphone-ul poate să îți fie de ajutor. Și aceasta măsurând schimbările în modul în care mergi.

Accesul în timp real la date privind gradul de ebrietate poate ajuta oamenii să își reducă semnificativ consumul de alcool. Mai mult, în cazul pacienților aflați în dezalcoolizare, îi poate alerta pe cei care îi urmăresc, au explicat cercetători de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Pittsburgh, citați de CNN.

Echipa de cercetători a oferit unui grup de 22 de adulți, cu vârste cuprinse între 21 și 43 de ani, suficient alcool pentru a ajunge la o alcoolemie de 0,2% în aerul expirat. Participanții la studiu au avut o oră la dispoziție pentru a termina alcoolul, apoi le-a fost făcute teste de alcoolemie din sânge din oră în oră, timp de șapte ore. De asemenea, voluntarii au fost rugați să facă 10 pași în linie dreaptă, să se întoarcă și să meargă înapoi încă 10 pași. Aceasta în timp ce aveau fixat pe spate, cu bandă elastică, un smartphone.

Utilizând o aplicație care a procesat datele accelerometrului și altor senzori integrați în smartphone-uri, telefoanele au înregistrat accelerația și balansul stânga-dreapta, sus-jos și față-spate ale participanților în timpul mersului.

În aproximativ 90% dintre cazuri, cercetătorii au reușit să utilizeze datele și modificările înregistrate de senzorii telefonului și de aplicație pentru a identifica și modificările alcoolemiei din sângele unei persoane.

”Acest studiu controlat, în laborator, a arătat că telefoanele noastre mobile pot fi utile în identificarea ‘semnăturilor’diverselor modificări generate de alcool”, a declarat unul dintre autorii studiului, Brian Suffoletto.

”Avem majoritatea senzori performanți cu noi oriunde mergem. Trebuie să învățăm cum să îi folosim cel mai bine pentru a deservi sănătatea publică. Mi-am pierdut un prieten apropiat care s-a urcat băut la volan în facultate. Și ca medic urgentist, am îngrijit nenumărați adulți cu răni legate de consumul de alcool. De aceea mi-am dedicat ultimii 10 ani testării de instrumente digitale care să prevină decesele legate de consumul excesiv de alcool”, a adăugat el.

Alcoolul reduce funcțiile creierului și afectează gândirea, coordonarea și reflexele.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2016, aproximativ 0,9 milioane de decese au survenit în urma traumatismelor asociate consumului de alcool, incluzând: 370.000 de morți în accidente rutiere, 150.000 de morți prin autoagresiune și aproximativ 90.000 de decese ca urmare a violenței fizice.

În România, în anul 2017, nivelul mortalității legate de consumul de alcool a fost de 44,33 decese la 100.000 de locuitori în rândul populației de 15-49 ani, de 308 decese la 100.000 locuitori la grupa de vârstă 50-59 ani și de 793 decese la 100.000 la populația de peste 70 ani, potrivit celei mai recente analize de situație publicate de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate. Decesele atribuite alcoolului au reprezentat 0,24% din decesele de toate cauzele (cumulate pentru toate grupele de vârstă), reprezentând 0,37% din mortalitatea la toate vârstele în rândul bărbaților și 0,1% la femei.

Potrivit autorilor studiului, publicat în Journal of Studies on Alcohol and Drugs, lucrarea lor ”pune bazele cercetărilor viitoare pentru utlizarea smartphone-urilor pentru a detecta modificările fizice legate de consumul de alcool”.

Echipa intenționează să mai desfășoare un studiu în care participanții să țină telefonele în mână sau în buzunar.