Numărul cazurilor de TB a scăzut cu aproape 2.000 în primele șase luni din 2020 comparativ cu 2019

Numărul de cazuri nou înregistrate de tuberculoză la nivel național în primele șase luni ale anului 2020 a scăzut cu aproape 2.000 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Probabil cea mai evidentă cauză a acestei scăderi este pandemia de COVID-19.

”Problema este că pandemia COVID-19 ne va duce neajunsuri în viitor în controlul tuberculozei. Dacă am analizat primele șase luni din anul 2019, ca și număr de cazuri, comparativ cu anul 2020, la nivel național s-au redus cu aproape 2.000 de cazuri detectate și înregistrate. Adică o scădere mult prea mare a incidenței, de până la 29% comparativ cu anul trecut. În ceea ce privește incidența tuberculozei în România, dacă ne referim la datele care ne-au fost raportate în anul 2019 atunci incidența tuberculozei la nivel național era la 59 până la 59,1 la suta de mii de locuitori”, a declarat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview dr. Adriana Socaci, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” Timișoara și Coordonator tehnic județean PNPSCT (Program TB).

În ceea ce privește județul Timiș, aici numărul de cazuri nou înregistrate a scăzut cu doar 14 în primele șase luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

”În Timiș lucrurile stau altfel decât ce se întâmplă la nivel național. În Timiș, față de anul trecut, în șase luni de zile, numărul de cazuri nou înregistrate ca tuberculoză a scăzut doar cu 14 cazuri, adică o reducere a incidenței cu 8%, ceea ce ar fi de fapt un trend normal al scăderii incidenței tuberculozei în condițiile unui Program Național bine pus la punct și care funcționează. De ce în țară au scăzut cu aproape 2.000 de cazuri? Ar trebui sa luăm în discuție fiecare județ în parte în perioada stării de urgență și stării de alertă și ce a făcut fiecare rețea din județ. Dacă în Timiș au funcționat fără întrerupere toate dispensarele anti-tuberculoase, nu se poate spune același lucru de toate unitățile ambulatorii din țară. Lucrul acesta ar trebui analizat la nivel național. Mai mult decât atât, ce s-a făcut în Timiș, și cred că a fost un lucru bun și va trebui să îl aplicăm și la nivel național, a fost că pe toată perioada stării de urgență și de alertă orice pacient care a fost internat cu suspiciune de SARS-CoV-2 și a avut imagine radiologică sugestivă pentru tuberculoză a fost investigat și în sensul diagnosticului tuberculozei. Pot spune că toți pacienții înregistrați în județul Timiș în perioada stării de urgență și până în prezent au fost testați și pentru SARS-CoV-2 și pentru tuberculoză. Cred că lucrul acesta ar trebui introdus la nivel național, adică un program de control al tuberculozei în perioada COVID și post COVID pentru că nu o să dispară acest virus și va trebui să putem să trăim cu el și să știm să îl diagnosticăm și să nu pierdem din vedere alte boli care pot să aibă simptome, respectiv cum e tuberculoza, oarecum similare și cu infecția cu SARS-CoV-2”, a mai precizat dr. Adriana Socaci.

Ungaria și Ucraina iau măsuri drastice pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2

Ucraina și Ungaria au anunțat măsuri drastice pentru a limita răspândirea noului coronavirus SARS-CoV-2. Ambele țări își închid granițele peste numai câteva zile.

Începând cu data de 29 august, ora 00.00, până pe 28 septembrie 2020, se interzice intrarea cetățenilor străini și apatrizilor pe teritoriul Ucrainei, cu excepția următoarelor categorii: rudele de gradul I ale cetățenilor ucraineni; persoanele care dețin un permis de muncă în Ucraina; specialiști care sosesc în Ucraina la invitația reprezentanților companiilor ucrainene; persoanele aflate în tranzit care dețin documente ce confirmă părăsirea Ucrainei în maximum 2 zile de la intrarea pe teritoriul acesteia; persoane care au drept de ședere permanentă sau temporară în Ucraina, confirmat prin documente justificative; persoanele sosite la studii; persoanele sosite în Ucraina pentru tratament medical; conducătorii autovehiculelor de transport marfă, membrii echipajelor aeronavelor, navelor maritime și fluviale și echipajelor de tren; personalitățile culturale care sosesc la invitația instituțiilor de cultură; persoanele care participă la competiții sportive; persoanele care transportă celule STEM pentru transplant; membrii delegațiilor oficiale ale statelor străine, angajații organizațiilor internaționale, precum și persoanele ce îi însoțesc, care sosesc la invitația Președintelui Ucrainei, Parlamentului, Guvernului, Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Externe.

Persoanele din categoriile enumerate mai sus trebuie să prezinte la trecerea frontierei de stat o asigurare medicală care să acopere costurile unui eventual tratament pentru COVID-19 și/sau costurile privind cheltuielile de carantină. Polița de asigurare trebuie să fie eliberată de o companie de asigurări înregistrată în Ucraina sau de o companie străină care are o reprezentanță în Ucraina.

De asemenea, vor avea acces pe teritoriul Ucrainei următoarele categorii de persoane (fără a mai fi obligatorie deținerea unei polițe de asigurare COVID-19): refugiații sau persoanele care au nevoie de protecție internațională; personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statelor străine, reprezentanțelor organizațiilor internaționale, acreditate în Ucraina, precum și membrii de familie ai acestora sau persoanele care sosesc în Ucraina la invitația Ministerului Afacerilor Externe; instructorii militari ai statelor membre NATO și ai statelor care participă la programul “Parteneriatul pentru Pace” sau persoanele care sosesc în Ucraina la invitația Ministerului Apărării.

În Ungaria, șeful de Cabinet al premierului Viktor Orban a anunțat măsuri similare din 1 septembrie. Astfel, străinii vor putea intra în ţară doar în cazuri justificate. Excepţie de la regulă vor face convoaiele militare, tranzitul umanitar şi călătoriile de afaceri sau umanitare, scrie Reuters.

În ceea ce priveşte cetăţenii ungari care se întorc din străinătate, ei vor putea ieşi din carantină numai după două teste negative la COVID-19.

Şeful de cabinet al lui Orban a mai spus că aceste reguli pentru combaterea pandemiei de COVID-19 vor fi în vigoare cel puţin o lună.

 

Coronavirus: Numărul internărilor pacienților cu AVC a scăzut cu o treime pe fondul pandemiei – studiu

Internările în spital ale persoanelor care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC) au scăzut cu aproape o treime în perioada de închidere şi carantinare din cauza epidemiei cu noul coronavirus, conform unui nou raport publicat de revista de specialitate Stroke and Vascular Neurology.

Această cercetare se adaugă unui număr în creştere de studii care arată că teama de infectare cu noul coronavirus la spital, precum şi ordinele autorităţilor de a rămâne în case şi decizia aceloraşi autorităţi de a reduce numărul intervenţiilor medicale considerate non-urgente i-a determinat pe unii pacienţi să nu se mai prezinte la spital pentru investigaţii medicale.

Cercetătorii au analizat internările provocate de AVC şi „mini-AVC” în primele 4 luni ale anului la centrele pentru diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu AVC din Boston, New York, Providence şi Seattle, în comparaţie cu aceaşi perioadă a anului trecut. Ei au descoperit cea mai mare scădere a numărului de cazuri de AVC – o scădere de 31% – în perioada dintre jumătatea lunii martie şi jumătatea lunii aprilie, când multe dintre statele americane s-au închis complet pentru a stopa creşterea numărului de cazuri de COVID-19.

„Analiza noastră scoate în evidenţă efectele indirecte ale acestei pandemii. Oficialii din domeniul sănătăţii publice, spitalele şi furnizorii de servicii medicale trebuie să continue să-i încurajeze pe pacienţii care au suferit un AVC să caute imediat ajutor medical pe perioada acestei crize”, scriu în concluzia studiului cercetători de la Şcoala de Medicină a Universităţii Washington din Seattle, de la Şcoala de medicină din cadrul Universităţii Harvard, de la Universitatea Brown, de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Boston şi de la Universitatea Columbia.

Spitalele din zona Philadelphia nu au fost incluse în acest studiu, dar au raportat un declin îngrijorător şi similar al cazurilor de AVC depistate, precum şi a cazurilor de infarct miocardic pentru perioada primăverii.

Reţeaua medicală Jefferson Health a raportat o scădere a numărului de infarcte severe şi de AVC cu 40% în luna aprilie, prin comparaţie cu aceeaşi lună din 2019.

Penn Medicine a raportat o scădere cu 25% a numărului de cazuri de infarct şi respectiv o scădere de 14% a cazurilor de AVC în perioada martie – mai a acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

Spitalul Universitar Temple a înregistrat o scădere de 27% a pacienţilor cu infarct sau AVC în perioada dintre 1 martie şi 9 aprilie, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pacienţii în stare critică cu infarct sau AVC au început să revină la spitale după ce restricţiile care impuneau rămânerea în case au fost ridicate, însă medicii sunt încă îngrijoraţi că pacienţii care nu au căutat ajutor medical atunci când au avut nevoie se confruntă în prezent cu afecţiuni agravate.

Infarctele şi accidentele vasculare cerebrale necesită atenţie medicală imediată, iar pacienţii care nu se prezintă la medic pentru episoade moderate riscă să le fie afectată inima sau sistemul nervos şi să ajungă să se confrunte cu probleme mai grave în viitor.

„Noi am observat două crize de sănătate în 2020: prima, desigur este pandemia, iar cea de-a doua este impactul pe care îl are absenţa asistenţei medicale”, declara în luna iulie Jonathan Gleason, reprezentant al reţelei Jefferson Health, pentru publicaţia Inquirer. „Acum primim pacienţi cu boli în stadii mai avansate (…) situaţie ce ar fi putut fi evitată dacă primeau ajutor medical mai devreme”.

Profesorii de peste 65 de ani sau cu diverse boli ar putea să susţină cursurile on-line

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că din motive de precauţie, personalul didactic de peste 65 de ani sau cu diverse boli ar putea să susţină cursurile on-line.

„Este un parteneriat şi un efort comun pentru a începe acest an şcolar, a fost o jumătate de an în care într-adevăr am putut vedea o lipsă a activităţii şcolare, precum şi o reticenţă sau o temere de a începe această şcoală. De la Medicina Muncii noi am primit inclusiv nişte recomandări pe care le-am aplicat, ca personalul didactic şi nedidactic peste 65 de ani sau cu morbidităţi să poate face lecţiile online. Ne adaptăm pentru fiecare situaţie în parte”, a concluzionat ministrul Sănătăţii.

De asemenea, Nelu Tătaru a declarat că la data de 7 septembrie se va cunoaşte gradul de transmitere a noului coronavirus în fiecare localitate, iar în funcţie de această evaluare autorităţile locale vor putea stabili condiţiile în care va începe noul an şcolar.

„Noi avem reguli şi scenarii făcute. (…) La nivel local, fiecare inspectorat şcolar judeţean, fiecare direcţie de sănătate publică, sub coordonarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, adaptează aceste scenarii la fiecare unitate şcolară în parte. (…) Măsurile se vor lua în concordanţă cu situaţia de la nivel local. Doar DSP-urile şi inspectoratele şcolare judeţene ştiu aceste situaţii pentru fiecare şcoală în parte. Noi am făcut regulile, precauţiile, precum şi scenariile care se pot aplica, rămâne adaptarea. Iar evaluarea situaţiei epidemiologice, ultima dată o vom face pe 7 septembrie. Încep evaluările fiecărei şcoli încă de la 1 septembrie, la 7 septembrie vom vedea şi gradul de diseminare, a transmiterii locale în fiecare localitate în parte”, a spus ministrul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Cancelarul Angela Merkel se aşteaptă la o evoluţie „şi mai dificilă” a pandemiei de COVID-19

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că se aşteaptă la o evoluţie a pandemiei de COVID-19 ”încă şi mai dificilă” în lunile de toamnă şi iarnă, dar a promis că guvernul ei va avea ca prioritate bunăstarea societăţii în ansamblu, potrivit Reuters.

”Va trebui să trăim cu acest virus încă mult timp (…) Situaţia rămâne gravă. Să o luăm în serios. Am beneficiat toţi de libertate şi de o protecţie relativă împotriva aerosolilor în timpul verii”, când este posibilă ”viaţa în aer liber”, dar situaţia riscă să se schimbe odată ce mai multe activităţi se mută în spaţii închise, unde virusul se poate transmite mai uşor, a remarcat Merkel la o conferinţă de presă.

Guvernul german va ”face totul astfel încât copiii noştri să nu fie perdanţii pandemiei. Şcolile şi grădiniţele trebuie să fie lucrurile cele mai importante”, a indicat ea, promiţând de asemenea că guvernul său va căuta să lase economia să funcţioneze ori să o repornească acolo unde a fost afectată de pandemie, şi de asemenea să păstreze locurile de muncă.

O altă prioritate menţionată de Angela Merkel este spiritul de solidaritate socială, în contextul în care unele categorii sociale au fost afectate de pandemie mai mult decât altele, precum vârstnicii sau familiile cu venituri reduse.

”Nimic nu va mai fi ca înainte de pandemie, ea ne va lovi dur şi în mod existenţial”, a avertizat cancelarul german.

La fel ca alte state europene, Germania se confruntă în prezent cu o intensificare a epidemiei de COVID-19, înregistrând zilnic în jur de 1.500 de noi cazuri de contaminare, creştere atribuită în mare parte vacanţelor. Prin urmare, guvernul de la Berlin şi cele regionale au instituit joi noi restricţii, precum limitarea reuniunilor private sau amenzi pentru nepurtarea măştii.

100.000 de măşti de protecţie pentru şcoli, donate de primarul Bucureştiului

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat donarea a 100.000 de măşti de protecţie către şcolile bucureştene, care vor fi distribuite prin intermediul primăriilor de sector.

” Colegii mei, atât cei foarte tineri, cât şi doamnele, de asemenea şi seniorii care au strâns ceva în această perioadă, bani care puteau fi folosiţi chiar pentru campanie (…), au preferat să strângă aceşti bănuţi şi împreună să cumpărăm 100.000 de măşti de protecţie. Vor merge la şcolile din Capitală. (…) Le voi distribui la şcolile din Bucureşti prin primăriile de sector, pentru că ele au în administrare şcolile şi sunt convinsă că vor putea să asigure măcar pentru copiii care vin la şcoală în primele zile fără mască”, a afirmat primarul, într-un clip video postat pe Facebook.

Edilul a adăugat că Primăria Generală va asigura măşti şi pentru cabinetele de medicină şcolară.

 

Metodologia pentru colectarea și utilizarea plasmei convalescente, publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea și distribuția plasmei de la donator vindecat de COVID-19 și utilizarea monitorizată pentru pacienții critici cu COVID-19 din secțiile ATI.

Iată ce prevede aceasta:

Prin prezenta metodologie se asigură respectarea standardelor actuale din legislația națională în domeniul transfuziei sanguine pentru colectarea, testarea, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui și a componentelor sanguine, respectând totodată principiul donării voluntare neremunerate și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană cu privire la colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distribuția și utilizarea monitorizată a plasmei provenite de la donatorii vindecați de COVID-19 pentru tratamentul COVID-19.

Donarea de sânge total sau plasmă de către donatorii vindecați de COVID-19 este voluntară și neremunerată, în condițiile prevăzute în Legea nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată, cu completările ulterioare.

I. Eligibilitatea potențialului donator vindecat de COVID-19
1. Centrele de transfuzie sanguină vor încheia protocoale de colaborare cu spitalele care diagnostichează și tratează pacienți cu COVID-19 în vederea identificării pacienților vindecați, potențial eligibili ca donatori.
2. Spitalele vor furniza centrelor de transfuzie sanguină datele personale și datele de contact ale pacienților externați potențial eligibili ca donatori, rezultatele testelor RT-PCR și ale testelor serologice (dacă sunt disponibile) din perioada internării și data externării, cu respectarea regulilor naționale și ale Uniunii Europene (UE) de protecție a datelor cu caracter personal și a prevederilor Legii drepturilor pacienților nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare, care vizează caracterul confidențial al datelor despre pacient și confidențialitatea actului medical, prin semnarea de către pacient a unui consimțământ informat.
3. Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și medicii de familie care monitorizează persoanele asimptomatice cu RT-PCR pozitiv sau/și diagnosticate cu COVID-19 forme ușoare, aflate în izolare, informează persoanele respective despre posibilitatea de a dona sânge total/plasmă după confirmarea vindecării și a dispariției riscului de transmitere a bolii, în vederea tratării monitorizate a pacienților critici cu COVID-19, și le informează cu privire la centrele de transfuzie sanguine, cu respectarea regulilor naționale și ale UE de protecție a datelor cu caracter personal și a prevederilor Legii drepturilor pacienților nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare, care vizează caracterul confidențial al datelor despre pacient și confidențialitatea actului medical, prin semnarea de către pacient a unui consimțământ informat.
4. Centrele de transfuzie sanguină vor contacta persoanele vindecate potențial eligibile ca donatori și le vor programa pentru evaluare clinico-biologică în vederea stabilirii eligibilității ca donator vindecat de COVID-19.
5. Centrele de transfuzie sanguină asigură informarea populației cu privire la criteriile de eligibilitate ca donator vindecat de COVID-19 prin publicarea informațiilor pe site și la sediu.
6. Persoanele cu istoric de infecție cu SARS-CoV-2 aflate în afara riscului de transmitere a bolii pot contacta direct centrele de transfuzie sanguină pentru evaluare clinico-biologică în vederea donării de sânge total/plasmă.
7. Potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS- CoV-2 prin:
a) bilet de externare/scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19 confirmat prin RT-PCR și confirmarea vindecării printr-un test RT-PCR negativ (recoltare din tractul respirator superior) – poate dona la minimum 14 zile de la confirmarea vindecării;
b) bilet de externare/scrisoare medicală în care este menționat diagnosticul COVID-19 confirmat prin RT-PCR și în care se consemnează perioada de izolare ulterioară externării pe criterii clinice și biologice – poate dona la 14 zile de la încetarea perioadei de izolare;
c) test RT-PCR pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 și un document eliberat de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București care atestă încetarea perioadei de izolare, în condițiile în care nu a fost internat – poate dona la 14 zile de la încetarea perioadei de izolare;
d) test RT-PCR pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat în urmă cu cel puțin 28 de zile în condițiile în care nu a fost internat sau înscris în evidența direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București;
e) rezultat pozitiv la o testare serologică de anticorpi anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar, în cazul persoanelor asimptomatice care nu au fost confirmate printr-un test RT-PCR pozitiv – poate dona la minimum 14 zile de la data efectuării testului.
8. Cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 sunt următoarele:
a) semnarea consimțământului informat pentru intrarea în procedura de selecție în vederea donării de plasmă prin plasmafereză și/sau sânge total și pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date națională și europeană;
b) prezentarea unui document din cele prevăzute la pct. 7, după caz;
c) încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislației naționale;
d) intervalul între două donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.

II. Colectare, procesare și stocare

1. Donatorii vindecați de COVID-19 declarați eligibili vor dona în centrele de transfuzie sanguină. Ulterior evaluării clinico- biologice, medicul responsabil din centrul de transfuzie sanguină stabilește modalitatea de recoltare: plasmafereză, ca opțiune prioritară, sau recoltarea de sânge total, dacă donatorul nu se califică pentru donarea prin afereză sau nu există echipamente și/sau consumabile pentru plasmafereză disponibile.
2. În cazul donării prin plasmafereză, plasma obținută se împarte înainte de congelare în 2-3 unități separate (de exemplu, 3 x 200 ml), identificate individual, printr-un cod unic, astfel încât să se asigure trasabilitatea fiecărei unități de plasmă obținute.
3. În cazul recoltării de sânge total, acesta se va separa în plasmă proaspăt congelată și concentrat eritrocitar, conform procedurii curente de preparare a plasmei proaspăt congelate din sânge total din centrul de transfuzie sanguină. Unitățile de concentrat eritrocitar sunt eliberate din carantină și etichetate conform procedurii centrului de transfuzie sanguină, în conformitate cu normele în vigoare.
4. Unitățile de plasmă, indiferent de metoda de recoltare, se procesează și se stochează conform procedurilor utilizate în centrele de transfuzii pentru plasma destinată transfuzării.
5. Unitățile finale de plasmă, indiferent de metoda de recoltare, se etichetează în mod specific ca „Plasmă proaspăt congelată de la donator vindecat de COVID-19 (PPC-DV- COVID-19)”, iar pe eticheta finală a unității se aplică mențiunea „A se utiliza exclusiv pentru pacienți cu COVID-19”. Toate celelalte cerințe privind informațiile minime obligatoriu de furnizat pe eticheta finală a unității de plasmă, prevăzute de normele în vigoare, se aplică.
6. Unitățile finale de plasmă PPC-DV-COVID-19 vor fi carantinate și vor putea fi eliberate din carantină și distribuite spitalelor doar după calificarea biologică.
7. Orice reacție adversă severă apărută la donatorul vindecat de COVID-19 în timpul sau după donare se notifică în termen de 48 de ore la Institutul Național de Hematologie Transfuzională (INHT) și la Inspecția sanitară de stat din Ministerul Sănătății.

III. Testarea componentelor sanguine obținute de la donator vindecat de COVID-19
1. Pentru calificarea biologică a componentelor sanguine se aplică la nivelul centrelor de transfuzie sanguină protocolul de testare conform legislației în vigoare și algoritmului de testare elaborat de către Institutul Național de Hematologie Transfuzională (INHT) pentru controlul biologic al donărilor de sânge total și de componente sanguine.
2. Centrele de transfuzie sanguină vor trimite către INHT eșantioane aferente donărilor efectuate de donatorii vindecați de COVID-19 în vederea testării suplimentare:
a) testare PCR pentru virusurile transmisibile prin sânge: HIV, HBV, HCV;
b) testare pentru depistarea anticorpilor anti-SARS-CoV-2 IgG, cu exprimarea titrului de anticorpi neutralizanți IgG. Eligibilitatea plasmei este dată de un titru de > 1:160 pentru testul calitativ specific pentru IgG;
c) testarea anticorpilor anti-HLA la donatorii cu antecedente de transfuzie de sânge și donatorii de sex feminin care au avut sarcini.
3. În urma testelor efectuate, INHT transmite centrelor de transfuzie sanguină rezultatele care confirmă sau infirmă eligibilitatea plasmei proaspăt congelate pentru distribuție și administrare monitorizată pentru pacienți cu COVID-19.
4. Dacă testul relevă absența anticorpilor sau un titru al anticorpilor neutralizanți anti-SARS-CoV-2 < 160 cu metoda EIA sau o valoare echivalentă printr-o altă metodă, dar rezultatele testelor pentru calificarea biologică permit eliberarea din carantină, plasma va fi și etichetată ca plasmă proaspăt congelată (PPC), reetichetată și pusă la dispoziție pentru o altă utilizare. Unitățile de plasmă cu Ac anti-HLA prezenți nu se eliberează din carantină în vederea administrării terapeutice monitorizate la pacienți cu COVID-19. Centrele de transfuzie sanguină vor arhiva în serotecă eșantioane suplimentare de plasmă/ser aferente donării pentru studii de referință, de exemplu, 10 x 0,5 ml eșantioane congelate.
IV. Distribuția PPC-DV-COVID-19

1. Plasma obținută de la donator vindecat de COVID-19, calificată ca PPC-DV-COVID-19, va fi distribuită de către centrele de transfuzie sanguină, la cererea spitalelor din județul respectiv prevăzute în Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, care au primit avizul Comisiei de anestezie și terapie intensivă (ATI).
2. În cazul în care la nivelul unui județ centrul de transfuzie sanguină nu poate acoperi cererea din stocul local, persoana responsabilă din centrul de transfuzie sanguină respectiv va solicita transferul de unități PPC-DV-COVID-19 de la un alt centru. Informațiile privind stocul disponibil de PPC-DV-COVID-19 eliberate din carantină la nivel național sunt centralizate de către INHT și transmise zilnic către Ministerul Sănătății și centrele de transfuzie sanguină. Transportul unităților de PPC- DV-COVID-19 se asigură, după caz, cu mijlocul de transport al centrului de transfuzie sanguină beneficiar sau cu sprijinul serviciilor de ambulanță județene (SAJ) și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) sau al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD).
3. Datele privind activitatea de recrutare, evaluare clinico- biologică, recoltare de sânge total/plasmă de la donatori vindecați de COVID-19, calificarea biologică și distribuția componentelor sanguine rezultate se centralizează la nivelul fiecărui centru de transfuzie sanguină și se transmit INHT și persoanei special desemnate în acest sens de Ministerul Sănătății să transmită informațiile în platforma EU CCP Database.
V. Utilizarea monitorizată a PPC-DV-COVID-19 la pacienții critici cu COVID-19 din secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI)
1. Spitalele vor face o solicitare către Ministerul Sănătății pentru includerea secțiilor sau compartimentelor ATI în rețeaua de administrare monitorizată a PPC-DV-COVID-19 la pacienții critici cu COVID-19. Solicitarea va fi avizată de Comisia de specialitate ATI a Ministerului Sănătății.
2. Comisia ATI a Ministerului Sănătății va furniza spitalelor protocolul de administrare a PPC-DV-COVID-19 și monitorizare a evoluției pacienților, realizat în colaborare cu Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă.
3. Plasma se va administra doar pacienților critici infectați, confirmați cu COVID-19 prin metoda RT-PCR, cu vârsta de cel puțin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de PPC-DV- COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care se încadrează în următoarele criterii:
a) se află într-o secție de ATI, avizată de Comisia de ATI, dintr-un spital desemnat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare;
b) prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe/a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat;
c) sunt ventilați mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice (dispnee severă, frecvență respiratorie crescută, saturație în oxigen ≤ 93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 > 55 mmHg la pacienții fără BPCO).
4. Spitalele care administrează tratamentul monitorizat cu PPC-DV-COVID-19 vor raporta Comisiei ATI a Ministerului Sănătății următoarele informații cu privire la pacienții cărora li s-a administrat PPC-DV-COVID-19:
a) sex, vârstă, comorbidități;
b) momentul administrării transfuziei (în număr de zile de la debutul bolii);
c) numărul, volumul și codurile unităților transfuzate;
d) terapii administrate pacientului în paralel (altele decât îngrijirea de susținere);
e) evoluția clinică și biologică a pacienților în funcție de scala de progresie a bolii la următoarele momente de timp:
(i) înainte de transfuzie;
(ii) > 5 zile după transfuzie;
(iii) la externare;
f) orice reacții adverse severe sau incidente legate eventual de administrarea PPC-DV-COVID-19;
g) celelalte date clinice și biologice din protocolul de administrare;
h) durata spitalizării – intervalul internare-externare/deces.
5. Informațiile prevăzute la pct. 4 vor fi centralizate la nivelul Comisiei ATI, care le va înainta Ministerului Sănătății, INHT și persoanei special desemnate în acest sens de Ministerul Sănătății să transmită informațiile în platforma EU CCP Database, cu respectarea regulilor naționale și ale UE de protecție a datelor cu caracter personal și a prevederilor Legii drepturilor pacienților nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare, care vizează caracterul confidențial al datelor despre pacient și confidențialitatea actului medical.
6. Notificările incidentelor și reacțiilor adverse severe ale primitorilor de plasmă PPC-DV-COVID-19 raportate de către spitale se vor face, conform legislației în vigoare, către centrele de transfuzie sanguină și Inspecția sanitară de stat din Ministerul Sănătății. Rezultatele centralizate vor fi incluse în exercițiul anual de raportare SARE către Comisia Europeană.

 

Timiș: Doi pacienți tratați simultan, de 10 zile, pentru tuberculoză, formă sensibilă, și COVID-19

În județul Timiș sunt în prezent doi pacienți care, de aproximativ 10 zile, sunt tratați simultan pentru tuberculoză nou depistată, formă sensibilă, și pentru infecția cu SARS-CoV-2.

”În prezent, în județul Timiș, de aproximativ 10 zile sunt în tratament doi pacienți atât cu SARS-CoV-2 cât și cu tuberculoză, caz nou formă sensibilă. Asta înseamnă că dacă investighezi cele două patologii la o simptomatologie sugestivă – oboseală, tuse, scădere în greutate pentru că nu toți au dispariția mirosului sau a gustului care se spune că ar fi mai tipic pentru SARS-CoV-2 – se pot trata cele două patologii împreună fără probleme”, a declarat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview dr. Adriana Socaci, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” Timișoara și Coordonator tehnic județean PNPSCT (Program TB).

Potrivit medicului pneumolog, cei doi pacienți aflați în tratament pentru ambele patologii tolerează atât medicația pentru SARS-CoV-2, cât și medicația pentru tuberculoză, formă sensibilă.

GCS: 1.318 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. 497 de pacienţi la ATI

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.318 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.325. Dintre acestea, 497 sunt internate la ATI.

Până astăzi, 28 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 84.468 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

De asemenea, 37.056 de pacienți au fost declarați vindecați și 10.344 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 645 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 3.507 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 27.08.2020 (10:00) – 28.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 48 de decese (23 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 15 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 13 decese la categoria de peste 80 de ani.

47 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.756.920 teste. Dintre acestea 26.059 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.319 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 11.740 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 441 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 28 august.

Pe teritoriul României, 8.797 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.713 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 30.877 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 31 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 946 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 514 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

 

Redeschiderea şcolilor: Este de aşteptat ca numărul cazurilor de COVID-19 să crească în următoarea perioadă

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că, în contextul deschiderii noului an şcolar, se va face o evaluare a capacităţii spitalelor de pediatrie din ţară, pentru a se cunoaşte capacitatea acestora de a trata copiii diagnosticaţi cu COVID-19.

Acesta a mai adăugat că, având în vedere reluarea activităţii şcolilor, precum şi a restaurantelor şi instituţiilor de cultură, este de aşteptat ca numărul cazurilor de COVID-19 să crească în următoarea perioadă.

„Urmează o lună septembrie, o lună cu mai mulţi factori care pot duce la o creştere a numărului de cazuri, în consecinţă a creşterii transmiterii comunitare. Luni va fi o ultimă zi înainte de reluarea activităţii în unităţile de deservire cu capacitate închisă, teatre, cinematografe, tocmai în acest context evaluăm capacitatea spitalelor de a putea gestiona o eventuală creştere. Repet ce spunem în ultima perioadă, această pandemie nu se tranşează în spitale, se tranşează în prespital, acolo unde trebuie avută grijă să respectăm acele precauţii pentru a avea o transmitere comunitară scăzută şi implicit un număr mic de cazuri de la o zi la alta. Noi suntem capabili să adaptăm numărul de paturi, terapii intensive, unităţi modulare, dar să nu forţăm această limită pentru a nu colmata sistemul medical (…) În următoarea perioadă vom evalua şi spitalele de pediatrie pentru a putea avea şi capacitatea lor în eventualitatea creşterii numărului de cazuri odată cu deschiderea şcolilor”, a declarat ministrul Tătaru.