Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș dezvoltă serviciile destinate pacienților aflați în stare critică, diagnosticați cu patologie vasculară cerebrală acută, prin echiparea structurilor medicale cu aparatură performantă, modernă și cu un consum energetic eficient.

Investiția face parte dintr-un proiect finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Sănătate, care urmărește dezvoltarea serviciilor medicale de urgență și tratament pentru pacienții cu accident vascular cerebral acut (AVC acut).

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea și consolidarea capacității unității sanitare de a furniza servicii medicale de urgență și tratament sigure și eficiente pentru pacienții critici cu patologie vasculară cerebrală acută, prin dotarea structurilor medicale specifice cu aparatură de ultimă generație.

Prin această investiție vor fi sprijinite structurile implicate în diagnosticarea și tratarea pacienților cu AVC acut, prin asigurarea unor echipamente medicale moderne, performante și eficiente energetic.

Lucrările de pregătire a spațiilor destinate aparaturii de imagistică se apropie de final, iar proiectul a intrat într-o etapă avansată prin livrarea echipamentelor medicale. Urmează instalarea, configurarea și testarea acestora, precum și instruirea personalului medical care le va utiliza.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a cerut remedierea, în termen de 30 de zile, a deficiențelor identificate la Secția de Medicină Internă a Spitalului Clinic de Urgență București – Floreasca, în urma controlului efectuat de Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București. Conducerea unității sanitare trebuie să aplice măsurile necesare pentru respectarea cerințelor legale și pentru asigurarea unor condiții sigure pentru pacienți și personalul medical.

„Este inadmisibil ca probleme administrative și neconcordanțele dintre situația reală din spital și autorizația sanitară de funcționare să afecteze pacienții și accesul acestora la servicii medicale. Un spital de referință precum Floreasca trebuie să respecte cele mai înalte standarde de organizare și siguranță. Problemele constatate nu au apărut peste noapte și trebuiau rezolvate de mult timp”, a transmis ministrul interimar al Sănătății managerului unității sanitare.

În urma controlului efectuat la Spitalul Clinic de Urgență București – Floreasca, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a dispus mai multe măsuri pentru remedierea deficiențelor identificate:

• actualizarea structurii spitalului în funcție de spațiile existente și numărul real de paturi;
• transmiterea structurii autorizate către toți șefii de secții;
• alocarea unui spațiu corespunzător pentru sala de pansamente;
• finalizarea lucrărilor de renovare necesare;
• continuarea demersurilor pentru extinderea spațiilor și conformarea acestora la cerințele legale.

Deficiențele constatate au vizat neconcordanțe între situația existentă în unitatea sanitară și autorizația sanitară de funcționare. Pentru nerespectarea obligației de informare a DSPMB cu privire la modificările intervenite în structura spațial-funcțională față de autorizația sanitară de funcționare, inspectorii sanitari au aplicat o amendă contravențională în valoare de 25.000 de lei.

Conducerea Spitalului Clinic de Urgență București – Floreasca are obligația de a implementa integral măsurile stabilite și de a readuce Secția de Medicină Internă în stare de funcționare, cu respectarea prevederilor legale și a standardelor de siguranță pentru pacienți și personalul medical.

Pe perioada suspendării activității secției, pacienții care necesită îngrijiri medicale specifice vor fi direcționați către unitățile sanitare partenere, conform protocoalelor existente, astfel încât să fie asigurate continuitatea tratamentului și accesul la servicii medicale.

La finalul termenului de 30 de zile, Ministerul Sănătății va verifica dacă măsurile dispuse au fost implementate integral și dacă deficiențele constatate au fost remediate.

Federația SANITAS din România semnalează preocupările existente în rândul angajaților din sistemul sanitar după decalarea termenului pentru legea salarizării și cere soluții clare pentru acoperirea deficitului de personal prin ocuparea posturilor disponibile din sănătate.

Sindicaliștii susțin că deciziile privind veniturile și organizarea personalului medical trebuie să țină cont de realitățile din spitale și de nevoile angajaților care asigură continuitatea serviciilor medicale.

Reacția Federației SANITAS vine după declarația premierului interimar Ilie Bolojan, care a anunțat că legea salarizării nu va fi finalizată până la 1 august.

„Fiecare lună de tergiversare înseamnă o lună în plus de incertitudine pentru cei 100.000 de membri ai federației”, transmite SANITAS.

Premierul a precizat că veniturile angajaților din sistemul public nu vor scădea, însă a menționat că o treime dintre salarii vor „stagna”. Federația SANITAS atrage atenția că menținerea veniturilor la același nivel, într-un context economic marcat de variații ale prețurilor, poate avea efecte asupra puterii de cumpărare a angajaților din sănătate.

„Bolojan susține că «nu vor scădea veniturile» angajaților din sistemul public — dar recunoaște că o treime din salarii vor «stagna». Într-un context de inflație fluctuantă, stagnarea salarială înseamnă pierdere reală de putere de cumpărare”, arată Federația SANITAS.

Un alt subiect criticat de organizația sindicală este situația posturilor vacante din sistemul sanitar. SANITAS susține că necesarul de personal nu poate fi stabilit exclusiv prin raportarea la gradul de ocupare a paturilor, deoarece activitatea cadrelor medicale include și ambulatoriul, serviciile de urgență și secțiile care funcționează cu personal insuficient.

„Personalul medical nu funcționează doar în funcție de paturile ocupate, ci acoperă ambulatoriu, urgențe și secții subocupate cronic tocmai din lipsă de personal, nu din lipsă de nevoie reală”, transmite Federația SANITAS.

Sindicaliștii fac referire și la solicitările de deblocare a posturilor din sănătate, precizând că, deși Ministerul Sănătății a cerut aprobarea unor noi angajări, numărul posturilor aprobate până acum este mult sub necesarul identificat. Potrivit SANITAS, din cele 7.600 de posturi solicitate de Ministerul Sănătății, Guvernul ar fi deblocat până în prezent doar 22.

Federația critică și posibilitatea redistribuirii personalului medical către secții cu activitate mai mare, considerând că această abordare nu ține cont de pregătirea profesională specifică a angajaților.

„Cel mai grav este anunțul privind «dislocarea» personalului către secții cu activitate mai mare. Un cadru medical format într-o specialitate — ATI, neonatologie, oncologie — nu este o piesă interșanjabilă pe o bandă de producție. Mutarea angajaților pe criterii pur contabile, decisă unilateral de management, ocolește garanțiile Codului Muncii și deschide calea abuzurilor: presiune asupra angajaților incomozi, transferuri punitive, instabilitate — exact ceea ce alimentează plecarea personalului din sistem”, susține SANITAS.

Organizația sindicală consideră că, în cazul secțiilor cu activitate redusă, analiza trebuie să pornească de la cauzele reale ale situației, nu de la redistribuirea rapidă a personalului pentru echilibrarea unor indicatori administrativi.

„Dacă o secție e subocupată, întrebarea corectă e de ce, nu cum se redistribuie rapid oamenii ca să arate bine un raport”, transmite Federația SANITAS.

SANITAS solicită respectarea drepturilor angajaților la stabilitatea locului de muncă și deblocarea efectivă a posturilor vacante din sistemul sanitar.

„Nu acceptăm reforma pe hârtie, în timp ce sistemul se sprijină pe personalul rămas”, este mesajul transmis de Federația SANITAS din România.

Colegiul Medicilor din România (CMR) se implică în transformarea digitală a sistemului sanitar și susține implementarea unor soluții informatice accesibile, care să simplifice utilizarea platformelor digitale atât pentru cadrele medicale, cât și pentru pacienți.

Reprezentanții CMR au discutat cu conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și cu partenerii implicați în dezvoltarea noului sistem informatic PIAS 2 (noul SIUI) despre stadiul proiectului finanțat prin PNRR și despre soluțiile necesare pentru o tranziție eficientă.

La întâlnire a participat o delegație a Colegiului Medicilor din România, condusă de vicepreședintele dr. Mirela Oniceanu, alături de reprezentanți ai celor trei grupuri de lucru ale CMR: Spitale – prin conf. dr. Beatrice Mahler și prof. dr. Simin Aysel Florescu; Ambulatoriu de specialitate – prin dr. Cosmin Alexandrescu și dr. Dana Bălan; Medicina de Familie – prin dr. Daciana Toma și dr. Stroe Mihnea Valentin.

Discuțiile au vizat principalele componente ale procesului de digitalizare, printre care modulul de programări online, aplicația pentru pacienți „e-Sănătatea mea”, digitalizarea concediilor medicale și eficientizarea eliberării rețetelor electronice.

În cadrul întâlnirii, Colegiul Medicilor din România a reafirmat rolul său de partener de dialog instituțional și a transmis că susține reformele care urmăresc simplificarea activității medicale și protejarea timpului alocat îngrijirii pacienților.

CMR a stabilit trei direcții prioritare prin care va sprijini medicii și pacienții în procesul de implementare a noilor soluții digitale:

1. Sprijin și informare directă pentru medici: CMR va asigura un mecanism intern permanent de informare a colegilor noștri cu privire la algoritmul de funcționare a noilor platforme, regulile de utilizare și etapele de implementare. De asemenea, la propunerea CMR, în platforma de programări va fi introdus un avertisment clar pentru pacienți: „Ora de programare este orientativă, pot apărea decalaje în funcție de complexitatea cazuisticii din cabinet.”
2. Educarea și informarea corectă a pacienților – Parteneriat CMR – CNAS – Comisiile de specialitate ale CMR vor iniția și elabora seturi de materiale informative avizate pe principalele afecțiuni. Aceste ghiduri scurte vor fi integrate direct în conturile personale ale pacienților din aplicația „e-Sănătatea mea”, promovând prevenția și educația în sănătate.
3. Digitalizare administrativă și debirocratizare prin interconectarea bazelor de date. CMR susține interconectarea directă a bazelor de date ale medicilor de la nivelul Colegiului cu platformele CNAS. Această măsură va facilita considerabil etapele de avizare și procedurile administrative privind relațiile contractuale ale colegilor noștri — economisind timp prețios care, în prezent, este pierdut de medici și de instituții în birocrație pe hârtie.

„Rămânem implicați în procesul de digitalizarea a sistemului de sănătate, prin toate grupurile de lucru ale CMR și vă vom ține la curent cu fiecare etapă a implementării noului sistem informatic, asigurându-ne că vocea și nevoile corpului medical sunt ascultate și respectate”, transmit reprezentanții CMR.

Pacienții internați la Spitalul Clinic CF Timișoara beneficiază de o nouă facilitate pentru recuperare medicală, prin amenajarea unei săli de kinetoterapie unde pot începe programe de reabilitare adaptate nevoilor și stării fiecăruia încă din perioada spitalizării.

Noua facilitate este disponibilă, în această etapă, pentru pacienții internați în secțiile de Neurologie și Recuperare Cardiovasculară, precum și pentru cei din Medicină Internă și Ortopedie care prezintă afecțiuni neurologice sau ortopedice asociate.

Inițiativa are ca scop integrarea recuperării în tratamentul medical încă din perioada spitalizării, pentru a accelera refacerea funcțională și a reduce efectele imobilizării. Programele sunt stabilite individual, după o evaluare realizată de kinetoterapeut, care analizează mobilitatea, forța musculară, echilibrul și capacitatea de efort a fiecărui pacient. În cazul bolnavilor cardiovasculari sunt monitorizate și frecvența cardiacă, tensiunea arterială, saturația de oxigen și eventualele simptome apărute în timpul exercițiilor.

„Am amenajat această sală pentru ca pacienții noștri să poată începe recuperarea cât mai repede, încă din perioada internării. Am dotat spațiul cu două biciclete staționare, un stepper, spaliere, saltele, gantere, benzi elastice și mingi medicinale, echipamentele necesare pentru primele etape ale recuperării. De asemenea, pentru procedurile de fizioterapie avem un aparat multifuncțional performant, care poate fi utilizat pentru reducerea durerii și a inflamației, stimularea circulației locale și susținerea procesului de vindecare. Este încă un pas pe care îl facem pentru a completa tratamentul medical”, spune dr. Cosmin Gridan, manager Spitalul Clinic CF Timișoara.

În funcție de afecțiune și de evoluția clinică, exercițiile urmăresc recâștigarea mobilității, creșterea forței musculare, reeducarea mersului, îmbunătățirea echilibrului și creșterea progresivă a toleranței la efort. Specialiștii spun că adaptarea permanentă a programului de recuperare este esențială pentru obținerea unor rezultate cât mai bune și pentru desfășurarea terapiei în condiții de siguranță.

„Kinetoterapia nu înseamnă doar realizarea unor exerciții. Fiecare pacient este evaluat, iar programul este construit în funcție de diagnostic, vârstă, afecțiunile asociate și nivelul său de independență. Exercițiile sunt adaptate la patologia și limitele pacientului. În recuperarea cardiovasculară, mișcarea este reluată treptat și atent monitorizată, pentru ca pacientul să își recapete capacitatea de efort în siguranță. În cazul afecțiunilor neurologice, lucrăm pentru îmbunătățirea echilibrului, a coordonării și a mersului, dar și pentru prevenirea complicațiilor produse de imobilizarea prelungită. Dar îi ajutam și pe pacienții care au suferit intervenții chirurgicale ortopedice. Ne dorim ca aceștia să redevină cât mai repede independenți și să își poată relua activitățile obișnuite”, spune Ana Janai, kinetoterapeut Spitalul Clinic CF Timișoara.

În prezent, serviciile de recuperare sunt disponibile exclusiv pentru pacienții internați, dar reprezentanții spitalului iau în calcul extinderea acestora și pentru pacienții din ambulatoriu, într-o etapă viitoare.

Medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu subliniază, cu ocazia Zilei Internaționale a Îngrijirii de Sine, marcată în fiecare an pe 24 iulie, că menținerea sănătății depinde în mare măsură de alegerile zilnice: respectarea unui stil de viață echilibrat, efectuarea controalelor medicale recomandate și acordarea atenției semnalelor pe care le transmite organismul.

Îngrijirea de sine reprezintă totalitatea acțiunilor prin care fiecare persoană poate avea grijă de sănătatea sa fizică și emoțională. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, odihna suficientă, hidratarea corespunzătoare, gestionarea stresului și efectuarea controalelor medicale la recomandarea specialiștilor sunt măsuri simple care pot avea un rol important în prevenirea unor afecțiuni și în îmbunătățirea calității vieții.

Medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu atrag atenția că sănătatea trebuie să fie o preocupare constantă, nu doar în momentul apariției unor probleme medicale. Ziua de 24 iulie are rolul de a evidenția importanța îngrijirii sănătății în fiecare zi, prin alegeri responsabile și prin implicarea fiecărei persoane în menținerea propriei stări de bine.

Specialiștii recomandă populației să nu ignore modificările apărute în organism și să solicite sfatul medicului atunci când este necesar. Prevenția, depistarea precoce a unor probleme de sănătate și respectarea recomandărilor medicale reprezintă elemente esențiale pentru o viață sănătoasă.

Totodată, sănătatea emoțională are un rol important în echilibrul general al unei persoane. Timpul dedicat relaxării, menținerea relațiilor sociale și găsirea unui echilibru între viața profesională și cea personală fac parte dintr-un stil de viață sănătos.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Îngrijirii de Sine, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu încurajează populația să investească zilnic în propria sănătate. Gesturile mici, realizate constant, pot avea efecte importante pe termen lung și pot contribui la prevenirea multor afecțiuni.

Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc a înregistrat, pe 21 iulie 2026, prima naștere de cvadrupleți din istoria unității medicale. Patru nou-născuți, trei fetițe și un băiețel, au venit pe lume, potrivit datelor Secției de Neonatologie.

Cei patru nou-născuți au venit pe lume prin operație cezariană, realizată de medicii Secției de Obstetrică-Ginecologie în săptămâna a 26-a de sarcină. Mama, în vârstă de 31 de ani, din Malnaș-Băi, a obținut sarcina prin inseminare asistată, iar medicul curant a fost dr. Hompoth György, medic primar obstetrică-ginecologie și medic șef de secție.

Cele trei fetițe și băiețelul, Abigél Kincső, Alíz Nóra, Attila Nimród și Andrea Csenge, s-au născut cu greutăți de 740 g, 810 g, 750 g și 750 g. Având nevoie de îngrijiri de terapie intensivă neonatală, cei patru bebeluși au fost transferați la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. I. A. Sbârcea” din Brașov, unde primesc îngrijirile necesare.

În prezent, nou-născuții necesită suport respirator, iar starea lor este stabilă. Mama se recuperează la Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc, iar evoluția sa este bună.

La intervenția obstetricală au participat dr. Hompoth György, dr. Voicu Camelia și dr. Holló Tünde, medici primari obstetrică-ginecologie, împreună cu echipa blocului operator de ginecologie. Îngrijirea nou-născuților a fost asigurată de echipa Secției de Neonatologie, formată din dr. Adorján Márta, dr. Cseh Zsuzsánna, dr. Sánta Réka, dr. Sándor Szende, dr. Szilveszter Dóra Sarolta și asistentele de neonatologie. Anestezia a fost realizată de dr. Szabó-András Laura și dr. Mihály Zalán Csaba.

Transferul celor patru bebeluși la Brașov a necesitat o coordonare complexă: două dintre fetițe au fost transportate cu elicopterul SMURD, băiețelul cu o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Harghita, iar cea de-a treia fetiță cu o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Brașov.

Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, susține că noua lege a salarizării poate avea un impact negativ asupra personalului din secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), avertizând că diminuarea veniturilor acestora ar putea afecta activitatea unui domeniu esențial pentru îngrijirea pacienților în stare critică.

„Există un loc în fiecare spital unde timpul nu se măsoară în ore, ci în minute. Un loc unde viața și moartea sunt despărțite de un singur gest, de o singură decizie, de o echipǎ. Acel loc se numește Anestezie și Terapie Intensivă. De aceea spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului!”, a declarat fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete.

Acesta a făcut apel către cei care susțin actuala formă a legii salarizării să țină cont de realitatea din secțiile de Terapie Intensivă și de responsabilitatea cadrelor medicale care îngrijesc pacienți în stare gravă.

„Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze. Poate atunci vor înțelege că aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, a afirmat Alexandru Rogobete.

Fostul ministru susține că diminuarea veniturilor personalului ATI ar putea duce la epuizarea angajaților și la plecarea unor cadre medicale din sistem.

„Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a subliniat fostul ministru al Sănătății.

Alexandru Rogobete a lansat și un apel către personalul din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre dificultățile acestei profesii.

„Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, a precizat acesta.

În final, fostul ministru a transmis că nu va susține o lege care, în opinia sa, afectează personalul care lucrează în ATI și a atras atenția asupra importanței acestor secții pentru pacienții aflați în situații critice.

„Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi. O țară responsabilă își protejează Terapia Intensivă. Pentru că știe că, atunci când toate celelalte șanse s-au terminat, ATI rămâne ultima speranță. Nu slăbiți ultima speranță a pacienților din România. Pentru că atunci când slăbiți Terapia Intensivă, nu pierde un medic, nu pierde un spital, nu pierde un guvern. Pierde pacientul care așteaptă, în tăcere, ca cineva să îi mai ofere încă o șansă la viață”, a concluzionat Alexandru Rogobete.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu își extinde dotările medicale prin achiziția unui al doilea angiograf, finanțat din fonduri europene nerambursabile de Consiliul Județean Sibiu, care va fi utilizat în tratamentul accidentelor vasculare cerebrale (AVC), al afecțiunilor coronariene și vasculare.

Investiția are o valoare de 9,09 milioane de lei fără TVA și este realizată prin Programul Sănătate 2021–2027, în cadrul liniei de finanțare „Investiții de tip dotare în infrastructura publică a unităților sanitare care tratează pacient critic cu patologie vasculară cerebrală acută”. Achiziția a fost făcută prin licitație publică, câștigătorul contractului fiind compania Pharmics din localitatea Cristești, județul Mureș.

Noul angiograf face parte dintr-un proiect mai amplu prin care Consiliul Județean Sibiu modernizează dotările celui mai mare spital din județ, prin achiziția unor echipamente și tehnologii medicale de ultimă generație, printre care un RMN și un modul de inteligență artificială. Valoarea cumulată a acestor investiții se apropie de 25 de milioane de lei, fonduri nerambursabile obținute prin proiecte europene.

Primul angiograf instalat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a permis dezvoltarea specializării de neurologie intervențională și a contribuit la includerea județului Sibiu între centrele medicale din România unde sunt tratate victimele accidentelor vasculare cerebrale acute. Echipamentul este utilizat și pentru alte tipuri de afecțiuni.

„Angiograful permite diagnosticarea și tratarea bolilor vasculare, a hemoragiilor și a unor afecțiuni oncologice prin metode minim invazive, cu recuperare mai rapidă și cu evitarea, în multe cazuri, a unei intervenții chirurgicale clasice”, a explicat conf. univ. dr. Florin Grosu, medic primar în cadrul Laboratorului de Radiologie – Imagistică Medicală al SCJUS.

Noul echipament va fi livrat într-un termen contractual de maximum 90 de zile, furnizorul urmând să asigure instalarea, autorizarea și punerea în funcțiune a acestuia.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a folosit fondurile încasate din taxa de parcare pentru achiziționarea unui aparat mobil de radiologie cu C-Arm, în valoare de 1,2 milioane de lei, echipament destinat sălii de endoscopie intervențională din cadrul Secției Clinice Gastroenterologie.

Aparatul mobil de radiologie cu C-Arm completează aparatura obligatorie pentru înființarea și funcționarea sălii de endoscopie intervențională, care a devenit funcțională în primăvara acestui an, în cadrul Secției Clinice Gastroenterologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.

Reprezentanții unității medicale au făcut aceste precizări în contextul unor discuții apărute în mediul online privind utilizarea banilor încasați din taxa de parcare și au explicat că fondurile obținute sunt direcționate către investiții în sănătate.

Achiziția aparatului, realizată cu fondurile provenite din taxa de parcare, a permis dezvoltarea unui serviciu medical nou în județul Arad, astfel încât pacienții care au nevoie de proceduri de endoscopie intervențională să nu mai fie nevoiți să apeleze la clinici din alte județe.

În ceea ce privește regulamentul de parcare, reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad au precizat că acesta a fost aprobat în anul 2023 de consilierii județeni și că trebuie analizat prin prisma scopului pentru care a fost introdus și a beneficiilor aduse pacienților.

Parcarea din incinta spitalului nu a fost concepută ca o parcare de lungă durată, ci ca o facilitate destinată situațiilor în care accesul rapid este important, precum transportul pacienților la consultații, prezentarea la Unitatea de Primiri Urgențe sau preluarea bolnavilor la externare.

„Rolul parcării este să asigure acces rapid personalului medical și pacienților, să împiedice transformarea incintei spitalului într-o parcare permanentă și, în același timp, să genereze resurse care se întorc integral în sistemul medical, prin investiții în aparatură și condiții mai bune de tratament”, au transmis reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.

Unitatea medicală a precizat că jumătate de oră de staționare nu este taxată, iar prima oră de parcare are un tarif de 5 lei, stabilit pentru a permite accesul rapid al persoanelor care ajung la spital pentru consultații, urgențe sau pentru a-și însoți rudele.

Tarifele cresc progresiv după prima oră de staționare, pentru a descuraja ocuparea pe termen lung a locurilor de parcare. Potrivit reprezentanților spitalului, un autoturism care ocupă un loc timp îndelungat înseamnă un loc mai puțin disponibil pentru un pacient care poate ajunge la spital într-o situație dificilă.

De la instalarea sistemului de parcare, în anul 2023, veniturile obținute au însumat aproximativ 1.200.000 de lei. Reprezentanții spitalului susțin că acești bani nu sunt utilizați pentru alte destinații, ci sunt reinvestiți în sistemul medical, prin achiziția de aparatură nouă pentru secțiile spitalului.

Un exemplu concret este achiziția aparatului mobil de radiologie cu C-Arm, echipament care a contribuit la extinderea serviciilor medicale disponibile în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad și la îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente și investigații moderne.